15,959 matches
-
înțălept (Conachi), Nu e așa prost cum se vede. Din prezentarea sensurilor verbului de percepție și a contextelor de utilizare se observă că valorile lor sunt explicitate în mai multe moduri: perifrastric, prin enumerarea de sinonime contextuale, comparativ cu alte verbe din aceeași sferă semantică etc.; doar în cazul unor sensuri se specifică tipul de determinări, de compliniri, prepozițiile impuse de verb, variația tranzitiv - reflexiv etc. Prima separare a sensurilor distinge, în sens larg, între domeniile semantice la care se raportează
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
observă că valorile lor sunt explicitate în mai multe moduri: perifrastric, prin enumerarea de sinonime contextuale, comparativ cu alte verbe din aceeași sferă semantică etc.; doar în cazul unor sensuri se specifică tipul de determinări, de compliniri, prepozițiile impuse de verb, variația tranzitiv - reflexiv etc. Prima separare a sensurilor distinge, în sens larg, între domeniile semantice la care se raportează sensurile verbelor de percepție; astfel, sensurile verbului a vedea sunt clasificate în funcție de trei domenii semantice cărora li se subordonează 70: domeniul
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
aceeași sferă semantică etc.; doar în cazul unor sensuri se specifică tipul de determinări, de compliniri, prepozițiile impuse de verb, variația tranzitiv - reflexiv etc. Prima separare a sensurilor distinge, în sens larg, între domeniile semantice la care se raportează sensurile verbelor de percepție; astfel, sensurile verbului a vedea sunt clasificate în funcție de trei domenii semantice cărora li se subordonează 70: domeniul perceptual vizual (a vedeaI), domeniul supraordonat al tuturor percepțiilor fizice (a vedeaII), în cadrul căruia percepția vizuală este asimilată unui proces mai
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
în cazul unor sensuri se specifică tipul de determinări, de compliniri, prepozițiile impuse de verb, variația tranzitiv - reflexiv etc. Prima separare a sensurilor distinge, în sens larg, între domeniile semantice la care se raportează sensurile verbelor de percepție; astfel, sensurile verbului a vedea sunt clasificate în funcție de trei domenii semantice cărora li se subordonează 70: domeniul perceptual vizual (a vedeaI), domeniul supraordonat al tuturor percepțiilor fizice (a vedeaII), în cadrul căruia percepția vizuală este asimilată unui proces mai cuprinzător de receptare a evenimentelor
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
vizual (a vedeaI), domeniul supraordonat al tuturor percepțiilor fizice (a vedeaII), în cadrul căruia percepția vizuală este asimilată unui proces mai cuprinzător de receptare a evenimentelor, defășurat cu ajutorul altui organ de simț decât cel destinat văzului, domeniul cognitiv (a vedeaIII), unde verbul desemnează procese fizice proiectate și "vizualizate" mental, și un domeniu vizual contrafactiv, unde sensurile verbului sunt atribuite unei percepții vizuale aparente (a vedeaIV). În continuare, fiecare dintre domeniile semantice menționate mai sus subordonează alte sensuri, delimitate pe baza "claselor de
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
este asimilată unui proces mai cuprinzător de receptare a evenimentelor, defășurat cu ajutorul altui organ de simț decât cel destinat văzului, domeniul cognitiv (a vedeaIII), unde verbul desemnează procese fizice proiectate și "vizualizate" mental, și un domeniu vizual contrafactiv, unde sensurile verbului sunt atribuite unei percepții vizuale aparente (a vedeaIV). În continuare, fiecare dintre domeniile semantice menționate mai sus subordonează alte sensuri, delimitate pe baza "claselor de obiecte" în care se încadrează entitățile care funcționează ca determinări ale verbelor de percepție. Revenind
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
contrafactiv, unde sensurile verbului sunt atribuite unei percepții vizuale aparente (a vedeaIV). În continuare, fiecare dintre domeniile semantice menționate mai sus subordonează alte sensuri, delimitate pe baza "claselor de obiecte" în care se încadrează entitățile care funcționează ca determinări ale verbelor de percepție. Revenind la discuția din Pustejovsky (1995) (vezi supra, 2.2), se observă prezentarea unor contexte sintactice în care poate apărea verbul ca extinderi 71 ale unui anume sens. Semnalăm în acest punct al descrierii faptul că adăugarea determinărilor
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
sensuri, delimitate pe baza "claselor de obiecte" în care se încadrează entitățile care funcționează ca determinări ale verbelor de percepție. Revenind la discuția din Pustejovsky (1995) (vezi supra, 2.2), se observă prezentarea unor contexte sintactice în care poate apărea verbul ca extinderi 71 ale unui anume sens. Semnalăm în acest punct al descrierii faptul că adăugarea determinărilor circumstanțiale nu conduce la o deplasare a sensului, ci adaugă o informație semantică care caracterizează procesul de percepție. Considerăm astfel că utilizarea verbului
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
verbul ca extinderi 71 ale unui anume sens. Semnalăm în acest punct al descrierii faptul că adăugarea determinărilor circumstanțiale nu conduce la o deplasare a sensului, ci adaugă o informație semantică care caracterizează procesul de percepție. Considerăm astfel că utilizarea verbului într-un context ca Văd aproape, dar nu văd departe nu trebuie înțeleasă ca o extindere sau o modificare a sensului de tip proprietate "a avea simțul văzului", așa cum propun dicționarele. Situațiile de acest tip sunt numeroase în cadrul definiției de
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
pornind de la glosarea sensului prin parafraze sau prin sinonime contextuale, înregistrând toate contextele sintactice și toate determinările de tip circumstanțial pentru fiecare sens în parte, nu este economică și nu stabilește o corelație între configurația sintactică și configurația semantică a verbului. Având în vedere modelele de analiză prezentate, avantajele și dezavantajele acestora, propunem în lucrarea de față alternativa de a urmări structura semantică a verbului pornind de la disponibilitățile sale combinatorii, de la schema argumentală. Combinăm acest criteriu sintactic cu un criteriu semantic
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
parte, nu este economică și nu stabilește o corelație între configurația sintactică și configurația semantică a verbului. Având în vedere modelele de analiză prezentate, avantajele și dezavantajele acestora, propunem în lucrarea de față alternativa de a urmări structura semantică a verbului pornind de la disponibilitățile sale combinatorii, de la schema argumentală. Combinăm acest criteriu sintactic cu un criteriu semantic - observarea naturii referenților din pozițiile argumentale. Vom stabili astfel ce sensuri se actualizează în fiecare dintre ipostazele sintactice identificate, deci vom analiza verbele pe
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
a verbului pornind de la disponibilitățile sale combinatorii, de la schema argumentală. Combinăm acest criteriu sintactic cu un criteriu semantic - observarea naturii referenților din pozițiile argumentale. Vom stabili astfel ce sensuri se actualizează în fiecare dintre ipostazele sintactice identificate, deci vom analiza verbele pe baza unor corespondențe sintactico-semantice (vezi infra, Capitolul 4). 3.2. Polisemia ca sursă a extinderilor semantice. Interferența domeniilor experiențiale Din definițiile de dicționar se observă că verbele de percepție actualizează și sensuri din alte domenii conceptuale decât domeniul primar
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
sensuri se actualizează în fiecare dintre ipostazele sintactice identificate, deci vom analiza verbele pe baza unor corespondențe sintactico-semantice (vezi infra, Capitolul 4). 3.2. Polisemia ca sursă a extinderilor semantice. Interferența domeniilor experiențiale Din definițiile de dicționar se observă că verbele de percepție actualizează și sensuri din alte domenii conceptuale decât domeniul primar. În acest subcapitol ne propunem, fără a intra in detalii care ar impune un studiu separat în domeniul schimbărilor de sens, să precizăm câteva aspecte referitoare la relația
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
domenii conceptuale decât domeniul primar. În acest subcapitol ne propunem, fără a intra in detalii care ar impune un studiu separat în domeniul schimbărilor de sens, să precizăm câteva aspecte referitoare la relația dintre sensul primar și sensurile secundare ale verbelor de percepție și modul în care se produc aceste transferuri. În ce privește transferul semantic pe care îl suferă verbele de percepție către alte domenii conceptuale, se disting mai multe ipoteze, pe care le vom prezenta mai jos. Trăsătura verbelor de percepție
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
un studiu separat în domeniul schimbărilor de sens, să precizăm câteva aspecte referitoare la relația dintre sensul primar și sensurile secundare ale verbelor de percepție și modul în care se produc aceste transferuri. În ce privește transferul semantic pe care îl suferă verbele de percepție către alte domenii conceptuale, se disting mai multe ipoteze, pe care le vom prezenta mai jos. Trăsătura verbelor de percepție de a exprima alte sensuri, din alte domenii conceptuale, a atras atenția cercetătorilor încă de la începutul secolului al
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
secundare ale verbelor de percepție și modul în care se produc aceste transferuri. În ce privește transferul semantic pe care îl suferă verbele de percepție către alte domenii conceptuale, se disting mai multe ipoteze, pe care le vom prezenta mai jos. Trăsătura verbelor de percepție de a exprima alte sensuri, din alte domenii conceptuale, a atras atenția cercetătorilor încă de la începutul secolului al XX-lea, din diferite perspective. Kurath (1921) apud Ibarretxe-Antuñano (1999: 107) observă că termenii din limbile indo-europene denumind procesele fiziologice
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
din diferite perspective. Kurath (1921) apud Ibarretxe-Antuñano (1999: 107) observă că termenii din limbile indo-europene denumind procesele fiziologice care însoțesc anumite emoții ajung să desemneze, prin transferuri semantice, chiar emoțiile corespunzătoare. Sweetser (1990) analizează sensurile multiple pe care le au verbele de percepție din limba engleză arătând că polisemia nu poate fi înțeleasă în afara mecanismelor cognitive umane. Autoarea consideră că ansamblul uman de procese cognitive este structurat pe baza unor raporturi de tip metaforic și că prin acesta înțelegem modul în
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
studiul lui Sweetser (1990: 30) se precizează totodată că aceste corespondențe între cele două domenii conceptuale (domeniul-sursă și domeniul-țintă) sunt unidirecționale, schimbările producându-se dinspre domeniul fizic către domeniul cognitiv, nu și invers. Ipoteza unidirecționalității schimbărilor semantice care afectează sensurile verbelor de percepție apare în numeroase alte studii, anterioare celui al lui Sweetser. Astfel, Viberg (1983) arată că, în limbile indo-europene, în interiorul celor cinci domenii ale percepției (engl. intrafield extensions), domeniul perceptual vizual ocupă cea mai înaltă poziție (vezi infra, 3
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
more important) questions, is said to have tunnel vision; intellectual breadth of vision would be the opposite. Clear-sighted, sharp-eyed, and blind have applications to the facility of a person's mental observations as well as to physical perception". Dintre toate verbele de percepție, cele care exprimă percepția vizuală dezvoltă cel mai frecvent sensuri din zona cognitiv-intelectuală (de exemplu, nu văd sensul "nu înțeleg sensul"). Autoarea afirmă că "natura obiectivă, intelectuală a mentalului este conectată, în mod constant, cu simțul vederii, chiar dacă
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
cele care exprimă percepția vizuală dezvoltă cel mai frecvent sensuri din zona cognitiv-intelectuală (de exemplu, nu văd sensul "nu înțeleg sensul"). Autoarea afirmă că "natura obiectivă, intelectuală a mentalului este conectată, în mod constant, cu simțul vederii, chiar dacă și celelalte verbe care exprimă percepții pot reda, ocazional, sensuri din zona intelectuală" (Sweetser 1990: 37, t.n.). Ipoteza se verifică pentru română ca pondere mai mare a structurilor în care verbul a vedea, față de verbul a auzi, exprimă sensuri din zona intelectuală
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
este conectată, în mod constant, cu simțul vederii, chiar dacă și celelalte verbe care exprimă percepții pot reda, ocazional, sensuri din zona intelectuală" (Sweetser 1990: 37, t.n.). Ipoteza se verifică pentru română ca pondere mai mare a structurilor în care verbul a vedea, față de verbul a auzi, exprimă sensuri din zona intelectuală, așa cum se va observa mai jos. 3.2.1.1. Domeniul vizual Extinderea de sens corespunde unei lărgiri conceptuale prin care domeniul vizual exact, bine delimitat în spațiu, se
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
constant, cu simțul vederii, chiar dacă și celelalte verbe care exprimă percepții pot reda, ocazional, sensuri din zona intelectuală" (Sweetser 1990: 37, t.n.). Ipoteza se verifică pentru română ca pondere mai mare a structurilor în care verbul a vedea, față de verbul a auzi, exprimă sensuri din zona intelectuală, așa cum se va observa mai jos. 3.2.1.1. Domeniul vizual Extinderea de sens corespunde unei lărgiri conceptuale prin care domeniul vizual exact, bine delimitat în spațiu, se convertește într-un domeniu
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
observa mai jos. 3.2.1.1. Domeniul vizual Extinderea de sens corespunde unei lărgiri conceptuale prin care domeniul vizual exact, bine delimitat în spațiu, se convertește într-un domeniu mental, fără delimitări clare. Realizând o astfel de analiză pentru verbele de percepție vizuală din engleză, bască și spaniolă, Ibarretxe-Antuñano (2002: 96) organizează extinderile de acest tip în câteva categorii, în funcție de natura raportului dintre domeniul-sursă și domeniul-țintă al extinderii semantice. Pentru analiza de față ne interesează următoarele trei tipuri de extinderi
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
cel al auzului împărtășesc anumite funcții cognitive 75. Rolul auzului este de natură comunicațională (aud, procesez informația, răspund conform informației primite), procesul auditiv fiind legat de: (i) atenție și de receptarea informațiilor; (ii) procesarea și înțelegerea informațiilor comunicate. Prin urmare, verbele care desemnează percepții auditive înregistrează anumite transferuri semantice în această direcție: (a) "A asculta înseamnă a fi atent": (26) Ascultă ce-ți spun! În exemplul dat, locutorul solicită atenția alocutorului. Din astfel de contexte, derivă un alt raport bazat pe
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
vorbitor. (b) "A asculta înseamnă a urma ce i se spune": (27) A ascultat ce i-a zis doctorul (și a stat liniștită în pat). (28) Nu a ascultat ce i-am zis, așa că iar a greșit. În unele contexte, verbul a auzi exprimă relația "a auzi înseamnă a i se spune, a fi informat; a afla indirect". În aceste contexte, verbul transpune o informație mediată, preluată de la o altă sursă. (29) Aud că vrei să te lași de sport. (30
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]