61,599 matches
-
lor, citocromul b, este esențial pentru producerea radicalilor de oxigen în fagolizozomi. Granulele terțiare sau cu gelatinază conțin și ele un citocrom b, care dizolva matricea extracelulara (Bochsler și Slauson, 2002Ă. Granulele majore ale rumegătoarelor conțin polipeptide bactericide care sunt activate după degranulare prin clivajul lor de către proteaze stocate în granulele primare. Granulele mari și dense ale câinilor sunt bogate în mieloperoxidază, elastază, beta-glucuronidază și glicerofosfatază. Granulele cu densitate intermediară conțin lactoferină și cobaltofilină (proteină fixatoare de vitamina B12Ă. Durată de
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
fragmentul Fc al Ig E, participând la răspunsul inflamator. Derivă din precursori medulari comuni cu ai granulocitelor eozinofile. Se maturează sub influența ÎL-3, care este considerată ca factorul principal MORFOPATOLOGIA PROCESELOR INFLAMATORII 75 de creștere al bazofilelor, pe care le activează (Forțe V. și colab., 2002Ă. Se constată în număr mic în torentul circulator și se numesc granulocite bazofile și sunt relativ numeroase în jurul vaselor sanguine, în piele și mucoasele căilor respiratorii, digestive, genitale la femele și în alte țesuturi
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
PROCESELOR INFLAMATORII 81 Celulele sistemului monocitar - macrofagic Sub denumirea de sistem monocitar - macrofagic se continuă în literatura medicală actuala vechiul sistem reticuloendotelial (SREĂ sau reticulohistiocitar (SRHĂ, restrâns la monocitele circulante, precursorii acestora din măduva osoasă, monocitele fixate în țesuturi și activate prin contactul cu diferite particule străine de țesuturile gazdă, cunoscute sub denumirea de macrofage. Ultimele se deosebesc de monocite prin creșterea capacității metabolice și în raport cu aceasta, creșterea capacității de endocitoză, pinocitoză, fagocitoza, liza, etc. (Belkaid și colab., 1993Ă. Macrofagelor circulante
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
angioblast etc., celule implicate în resorbția exudatelor sau în organizarea și refacerea țesuturilor distruse. În sistemul nervos, rolul histiocitelor este îndeplinit de celulele gliale, respectiv microglia reactiva, care apare numai în inflamații. În țesuturi, atât monocitul cât și histiocitul sunt activați de numeroși și diferiți constituenți bacterieni, virali, parazitari, fracțiuni ale complementului, proteine diverse , produși din degradarea fibrinei, etc.. După activare aceste celule se transformă în macrofage, adevărate uzine de sinteză și secreție de: interleukine, interferoni, chemokine, IOAN PAUL82 factori de
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
sângele periferic. La bovine sunt celule mari care pot fi lipsite de granulele citoplasmatice, evidente la om. Pot ucide celulele bovine infectate cu virusul Parainfluenza 3 (PI3Ă, virusul leucemiei bovine (BVLĂ și cu herpesvirusul bovin de tip 1 (BHV-1Ă. Sunt activate de ÎL-2, IFN-alfa și IFN-gama. Cabaline. Celulele NK ecvine pot fi activate de o recombinantă umană ÎL-2 și sunt active contra celulelor tumorale de la om. Suine. Celulele NK de porc sunt CD2+, CD8+, CMH clasa a- II-a și
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
granulele citoplasmatice, evidente la om. Pot ucide celulele bovine infectate cu virusul Parainfluenza 3 (PI3Ă, virusul leucemiei bovine (BVLĂ și cu herpesvirusul bovin de tip 1 (BHV-1Ă. Sunt activate de ÎL-2, IFN-alfa și IFN-gama. Cabaline. Celulele NK ecvine pot fi activate de o recombinantă umană ÎL-2 și sunt active contra celulelor tumorale de la om. Suine. Celulele NK de porc sunt CD2+, CD8+, CMH clasa a- II-a și LFA - 1+. Se găsesc în splina și în sângele periferic și mai
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
apoptoza. Granzimele sunt serinesteraze care completează acțiunea perforinelor. Procesul este stimulat de ÎL-2. Calea ligandului Fâs independența de Ca2+ Celulă citotoxica exprimă ligandul Fâs, iar celulă țintă moleculă Fâs din familia de receptori TNF. Această familie conține segmente capabile să activeze moartea celulară prin apoptoza activând enzimele CCP32 și ICE (ÎL-1 beta converting enzymeă - convertaza - Celulele NK folosesc ambele căi de citotoxicitate pe când limfocitele TCD8, utilizează numai calea ligandului Fâs. Literatura de specialitate mai recentă (Emoto M., 2003Ă, adaugă acestor celule
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
completează acțiunea perforinelor. Procesul este stimulat de ÎL-2. Calea ligandului Fâs independența de Ca2+ Celulă citotoxica exprimă ligandul Fâs, iar celulă țintă moleculă Fâs din familia de receptori TNF. Această familie conține segmente capabile să activeze moartea celulară prin apoptoza activând enzimele CCP32 și ICE (ÎL-1 beta converting enzymeă - convertaza - Celulele NK folosesc ambele căi de citotoxicitate pe când limfocitele TCD8, utilizează numai calea ligandului Fâs. Literatura de specialitate mai recentă (Emoto M., 2003Ă, adaugă acestor celule ucigașe celulele NKT, clasice și
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
încă insuficient clarificate. ÎL-1 alfa sau ILF-1F1 acționează asupra celulelor Ț, B, NK, granulocitelor neutrofile și eozinofile, celulelor dendritice, fibroblastelor, celulelor endoteliale și hepatocitelor . ÎL-1 beta sau ILF- 1F2 este sinonima cu caspaza 1, care trebuie clivată pentru a fi activată. În familia ÎL-1 au fost identificați și 9 receptori, dintre care cei mai importanți sunt CD 121a și CD121b. Primul este receptor de semnalizare, secundul acționează că antagonist al ÎL-1. În general membrii familiei ÎL-1 au rol crucial în rezistență
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
febrei, în activarea, proliferarea și diferențierea celulelor B, în secreția de limfokine de către celulele Ț activate și de către fibroblaste, în degradarea matricei condroarticulare, în creșterea producerii de condrocite și sinovialocite, în liberarea de PGE2, colagenaze și proteine de faza acută; activează chemotaxia granulocitelor neutrofile, macrofagelor și a limfocitelor, etc. IOAN PAUL100 Interleukina - 2 ÎL-2 este sinonima cu factorul de creștere derivat din celulele Ț (TCGFĂ, factorul de maturare /stimulare al celulelor Ț (TMF/TSFĂ, factorul de înlocuire a celulelor Ț (TRFĂ
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
Ț citolitice (CD8+A și chiar NK. Are receptori de înaltă afinitate trimerii alfa (CD25Ă, beta (CD122Ă și gamma (CD132Ă. Receptorii alfa și beta sunt de legare, iar beta și gamma sunt semnalizatori. ÎL-2 produce proliferarea și diferențierea celulelor B activate în direcție plasmocitară; creșterea celulelor Ț activate și producerea de limfokine, activează celulele Th, Tc și NK. Induce producerea de IFN gamma și ÎL-5; reglează expresia receptorilor TNF alfa. Interleukina -3 ÎL-3 are ca sinonime: factorul de stimulare a coloniilor
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
trimerii alfa (CD25Ă, beta (CD122Ă și gamma (CD132Ă. Receptorii alfa și beta sunt de legare, iar beta și gamma sunt semnalizatori. ÎL-2 produce proliferarea și diferențierea celulelor B activate în direcție plasmocitară; creșterea celulelor Ț activate și producerea de limfokine, activează celulele Th, Tc și NK. Induce producerea de IFN gamma și ÎL-5; reglează expresia receptorilor TNF alfa. Interleukina -3 ÎL-3 are ca sinonime: factorul de stimulare a coloniilor de granulocite (E CSFĂ; factorul de stimulare a limfocitelor B (BSFp-1Ă; factorul
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
stimulare al granulocitelor eozinofile (ESFĂ; cu factorul ÎI de stimulare al celulelor B activate (BCGF IIĂ, etc. Este produsă de celulele Th 2, mastocite și eozinofile activate. Induce sinteză de Ig E stimulată de către ÎL - 4; produce proliferarea celulelor B activate cât și proliferarea, maturarea și activarea granulocitelor eozinofile. Este cofactor cu ÎL-6 la sinteză de Ig A. Interleukina - 6 ÎL-6 este cunoscută și ca factor de creștere al plasmocitomului (PCT-GFĂ; interferon beta 2 (IFN beta 2Ă; factor de stimulare al
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
M și cu ÎL-5 la sinteză Ig A. Interleukina - 7 ÎL-7 este sinonima cu limfopoietina -1 și cu factorul de creștere limfocitar. Este produsă de celulele stromale ale măduvei osoase și ale timusului. Induce proliferarea progenitorilor celulelor B și Ț; activează celulele Tc mature. Ar avea rol major în controlul funcțiilor celulelor limfoide. Interleukina - 8 Este trecută în clasa chemokinelor că: CXCL8. Interleukina -9 ÎL-9 este sinonima cu P40 activator al celulelor Ț; proteină activatoare a granulocitelor neutrofile; factorul de creștere
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
Interleukina - 8 Este trecută în clasa chemokinelor că: CXCL8. Interleukina -9 ÎL-9 este sinonima cu P40 activator al celulelor Ț; proteină activatoare a granulocitelor neutrofile; factorul de creștere al mastocitelor. Este produsă de celulele Th2 la șoarece; monocitele și limfocitele activate la om. Stimulează formarea de colonii eritrocitare; proliferarea mastocitelor; potențează efectele ÎL-4 asupra producerii de Ig E și contribuie la dezvoltarea bolilor alergice. Interleukina-10 ÎL-10 a fost numită inițial factor inhibitor al sintezei de citokine (CSIFĂ. Este produsă îndeosebi de
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
colonii eritrocitare; proliferarea mastocitelor; potențează efectele ÎL-4 asupra producerii de Ig E și contribuie la dezvoltarea bolilor alergice. Interleukina-10 ÎL-10 a fost numită inițial factor inhibitor al sintezei de citokine (CSIFĂ. Este produsă îndeosebi de celulele Th2, dar poate fi activată și de IOAN PAUL102 macrofage. Reglează reacțiile inflamatorii prin inhibarea sintezei citokinelor de către celulele Th1, ÎL-2, IFN gamma și TNF beta. Supresează secreția de CMH clasa a-II-a și stimulează producția de ÎL-1 RA. Inhiba apoptoza și sporește supreviețuirea celulelor B
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
de integrine de către macrofage și este chemoatractantă pentru monocite. Reduce producerea de ÎL-1, ÎL-2, ÎL-6 și oxid nitric. Induce formarea de celule gigante prin stimularea fuziunii macrofagelor. Are efecte antiinflamatorii. Interleukina - 14 ÎL-14 este produsă de celulele Ț și celulele activate B. Inhiba producerea de imunoglobuline și stimulează creșterea unor subpopulații de celule B. Interleukina - 15 ÎL-15 este analoaga funcțional cu ÎL-2. Este produsă de macrofagele activate, celulele dendritice, endoteliale și fibroblaste. Acționează asupra celulelor dendritice, endoteliale și fibroblaste. MORFOPATOLOGIA PROCESELOR
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
Interleukina - 17 Familia ÎL-17 conține până în prezent 6 membrii (Witovski J. și colab., 2004Ă, numiți în ordine alfabetică: ÎL-17 A, ÎL-17B, ÎL-17C, IL17D (sinonima cu ÎL- 27Ă, ÎL-17E (sinonima cu ÎL-25Ă și ÎL-17F. Sunt produse de celulele Ț cu memorie activate CD45+RO+ - (Huang Sh. și colab., 2004Ă. Joacă rol important în maturarea celulelor hematopoietice și induce citokine implicate în inflamații și degenerescente. ÎL-17D este produsă de celulele dendritice, macrofage și celulele Th1 activate. ÎL-17E sporește producerea de ÎL-4, ÎL-5 și
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
neuroimunomodulator și inductor al mucoaselor. A fost identificat și receptorul pentru ÎL-18 (ÎL-18RĂ care este expresat mai ales in splina, timus, leucocite, ficat, pulmon, cord, intestin, rinichi, pancreas (Cristea V. și colab., 2002Ă. Interleukina - 19 ÎL-19 este expresată de monocitele activate din papilele dermice și o populatie distinctă de keratinocite. Acționează asupra acestora pentru producerea de ÎL-6, THF alfa (Rømer și colab., 2003Ă. Interleukina - 20 ÎL-20 este produsă de monocite și keratinocite și cooperează cu acestea pentru producerea inflamațiilor cutanate. Interleukina
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
activități. Interleukina - 29 ÎL-29 are o structură omoloaga cu ÎL-28 în proporție de 81%. Are activitate antivirala inferioară interferonului de tip 1. Interleukina - 30 ÎL-30 este o componentă a ÎL-27 și acțiunile lor sunt asemănătoare. Se constată în celulele dendritice activate prin LPS. Acționează asupra celulelor TCD4 și este implicată în promovarea creșterii celulelor Th1. MORFOPATOLOGIA PROCESELOR INFLAMATORII 105 Interleukina - 31 ÎL-31 este produsă în special de celulele Th2. Expresarea ei este asociată de unele stări de hipersensibilitate implicate în mecanismele
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
numai pe celulele B mature. În formă solubila reglează producția de Ig E. CD24 Antigen prezent pe majoritatea celulelor preB și B. CD25 Este lanțul receptorului ÎL-2. Este asociat cu CD122. Este expresat de celulele Ț, B și monocite și activează aceste celule când sunt legate de ÎL-2. CD26 Este sinonim cu dipeptidil peptidaza IV (DPP IVĂ care clivează dipeptidele extremității N -terminale a prolinei în prezența complexului TCR/CD3. Este asociată cu CD45. CD27 Este reprezentanta familiei de receptori TNF
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
TXB2Ă, prostacicline (PGI2Ă, leucotriene (îndeosebi LTB4Ă și endoperoxizi intermediari (PGE2 și PGG2Ă, substanțe implicate pe de o parte în sporirea permeabilității vasculare iar pe de altă parte în chemotactismul granulocitelor și al monocitelor. Aceste elemente la rândul lor se vor activa și vor pune în libertate hidrolaze lizozomale, proteaze acide și neutre, proteine cationice, prostaglandine, factori chemotaxici, H2O2 etc., substanțe care vor determina degradarea fibrelor de colagen, a membranelor bazale și a fibrelor elastice, favorizând astfel difuzibilitatea factorilor nocivi. Concomitent cu
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
sacul pericardic îngroșat; 3. fibrina. Instalarea inflamației crupale implică distrugerea stratului de acoperire sau de apărare al mucoaselor, neglijat de histologi. În absență integrității acestuia, fibrina și agenți patogeni intra în contact direct cu celulele specifice ale gazdei și le activează, orientându-le spre metaplazie și multiplicare, așa -numita epitelizare. În evoluțiile cronice se observa astfel apariția unor membrane mezenchimale delimitante, bogate în limfocite, granulocite neutrofile și mai ales macrofage, fibroblaste și chiar angioblaste, generatoare a țesutului de neoformație nespecific. Inflamațiile
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
și Ț, cunoscut ca raspunsul de faza acută”. El începe prin activarea complementului de către virus și celulele infectate de acestă cât și inducerea de citokine de către celulele gazdă. În centrul răspunsului de faza acută sunt monocitele și macrofagele, care, activate eliberează citokinele de alarmă (ÎL-1 și TNF alfaă, ce mediază efectele locale și sistemice. Ele vor acționa asupra celulelor stromale locale determinând un nou val de chemokine care vor atrage mai multe fagocite în zona de infecție și vor amplifica
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
în zona periferica se observă atracția din sânge a noi și noi monocite cât și multiplicarea și activarea macrofagelor locale (Fig. 2.35Ă. Fig. 2.35. Granulom giganto-epitelioid în traveele traumatice hepatice din cisticercoza mieilor MORFOPATOLOGIA PROCESELOR INFLAMATORII 143 Macrofagele activate eliberează factorul de activare a fibroblastelor (M-FAFĂ, care va induce sporirea secreției de colageni de către fibroblastele locale și instalarea unui proces de fibroplazie, cu încapsularea în unele cazuri a granulomului. Un granulom matur vizibil și macroscopic, de mărimea unui
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]