62,032 matches
-
de stat. Ponderea statului în sistemul bancar constituie 13,1% din totalul activelor, ponderea băncilor cu capital străin în totalul activelor din sistemul bancar este de 41.5 %. Datorită caracterului agricol al țării cea mai dezvoltată ramură industrială este industria alimentară. În Moldova se produc anual circa 550 - 600 mii tone de lapte, dintre care aproximativ 28 % se achiziționează pentru procesare. Industria de prelucrare a laptelui este reprezentată de 23 de întreprinderi, viabile fiind doar 12 întreprinderi, majoritatea cărora se află
Republica Moldova () [Corola-website/Science/296551_a_297880]
-
lentă; Europa avea 40 de milioane de locuitori în secolul III, 80 de milioane de locuitori în 1500 și 140 de milioane de locuitori în 1759. Creșterea lentă a fost cauzată de epidemii, invazii ale popoarelor migratoare, războaie, lipsa resurselor alimentare datorită recoltelor scăzute. Creșterea evidentă a populației în condițiile exploziei demografice a fost declanșată de Revoluția Industrială din Anglia, Franța, Germania și Țările de Jos, de progresele în domeniul medical, de creșterea nivelului de trai: în sec. XIX-XX, populația Europei
Europa () [Corola-website/Science/296626_a_297955]
-
investiții în special în Călărași, Lehliu Gară și Budești. Oltenița rămâne în continuare singurul oraș din județ cu o economie precară. Principalele ramuri industriale din județ sunt: producția de gaze rare și biocombustibili (Călărași și Lehliu Gară), prefabricate (Călărași), industria alimentară (Călărași), industria confecțiilor lohn (Călărași, Budești și Oltenița). În industria călărășeană predomină: industria metalurgică (26,9%), industria alimentară și a băuturilor (26,5%), industria prelucrării produselor din minerale nemetalice (14,1%), fabricarea substanțelor și produselor chimice (12,7%) și fabricarea
Județul Călărași () [Corola-website/Science/296654_a_297983]
-
o economie precară. Principalele ramuri industriale din județ sunt: producția de gaze rare și biocombustibili (Călărași și Lehliu Gară), prefabricate (Călărași), industria alimentară (Călărași), industria confecțiilor lohn (Călărași, Budești și Oltenița). În industria călărășeană predomină: industria metalurgică (26,9%), industria alimentară și a băuturilor (26,5%), industria prelucrării produselor din minerale nemetalice (14,1%), fabricarea substanțelor și produselor chimice (12,7%) și fabricarea articolelor de îmbrăcăminte (9,2%). În aprilie 2008 industria prelucrătoare a reprezentat 98,9%, iar industria energiei electrice
Județul Călărași () [Corola-website/Science/296654_a_297983]
-
de nutriție și boli cardiovasculare. Un rol important în economia județului îl au: industria constructoare de mașini și echipamente agricole (Sfântu Gheorghe); industria de prelucrare a lemnului și confecționarea de mobilier (Târgu Secuiesc); industria textilă, de confecții și tricotaje; industria alimentară prin prelucrarea cărnii și a laptelui; agricultura prin exploatarea terenurilor și creșterea animalelor; turismul etc. Județul Covasna, cel mai mic din România ca număr de locuitori, a fost un reper pentru industria construcțiilor de mașini, dar și un simbol pentru
Județul Covasna () [Corola-website/Science/296655_a_297984]
-
Tușnad, iar rezervele de ape minerale de diferite tipuri hidrochimice sunt valorificate pe scară industrială sub forma apelor minerale înbuteliate Borsec, Perla Harghitei, Tușnad, Bilbor. Un aport deosebit în economia județului aduce și industria de textile, confecții și tricotaje, industria alimentară prin prelucrarea și industrializarea cărnii și a laptelui, agricultura prin valorificarea culturilor și creșterea animalelor, comerțul, serviciile și turismul. Valorificarea produselor specifice zonei, ceramica populară de la Corund și Dănești și intensificarea agroturismului au deasemenea rolul lor în economia acestui județ
Județul Harghita () [Corola-website/Science/296662_a_297991]
-
e o livadă încântătoare, cu văi străbătute de ape limpezi, cu pajiști înflorite pe sub poalele codrilor, cu sate vesele, pe marginea râurilor, cu drumuri albe și netede...”" . Principalele ramuri economice ale județului Vâlcea sunt agricultura, industria chimică, industria lemnului, industria alimentară ,etc. Industria chimică este reprezentată de fabrici și combinate precum Oltchim S.A., Uzinele Sodice Govora, ambele aflate la distanță de 10 km față de Râmnicu Vâlcea. Indusria energetică: hidrocentrale construite de-a lungul râurilor Olt și Lotru (Barajul Lotru-Ciunget). Industria lemnului
Județul Vâlcea () [Corola-website/Science/296672_a_298001]
-
pe care alte regiuni/județe le-au cunoscut în ultimii ani. Principala problemă a județului o constituie scăderea consumului de energie electrică al României, cât și orientarea spre alte forme de obținere a acesteia. Industria prelucrătoare este reprezentată de: industria alimentară și a băuturilor, industria prelucrătoare a cauciucului și a produselor din plastic, prelucrarea lemnului și producerea de mobilă, industria producătoare de confecții și îmbrăcăminte, industria tutunului, industria materialelor de construcții, sticlă, ceramică și ornamentală. Cu un potențial turistic diversificat, județul
Județul Gorj () [Corola-website/Science/296660_a_297989]
-
A fost membru al PCUS. Până în anul 1966 a fost șef al brutăriei din satul Criuleni. Între anii 1966-1971 a lucrat în funcția de director al Fabricii de Pâine din Dubăsari. În anul 1971 a absolvit Institutul Unional pentru Industria Alimentară. Ulterior va mai absolvi Academia de Științe Sociale de pe lângă Comitetul Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice (1983) și apoi Academia Ministerului Afacerilor Interne al URSS (1991). În următorii zece ani a activat în organele administrative de stat: comitetele executive
Vladimir Voronin () [Corola-website/Science/296860_a_298189]
-
în sovhozul “Pobeda”. Apoi, timp de doi ani, în perioada 1981-1983, a efectuat serviciul militar obligatoriu. Între anii 1985-1990, urmează studii superioare la Facultatea de Tehnologie din cadrul Institutului Politehnic “Serghei Lazo” din Chișinău, secția de mașini și utilaje din industria alimentară. După absolvirea Facultății este numit în funcția de inginer mecanic principal la Asociația de producere “Bucuria” (care se ocupă cu fabricarea și comercializarea de produse de patiserie și cofetărie). Din anul 1991 ocupă funcția de inginer principal adjunct și, ulterior
Vasile Tarlev () [Corola-website/Science/296876_a_298205]
-
vâslit, călărit, tenis), iar din 1910 devine vegetarian. Kafka este adeptul medicinii alternative și al unor teorii medicale populare în epocă, precum cea a lui Horace Fletcher, care încuraja, pentru o mai bună digestie, mestecarea repetată și îndelungată a bolului alimentar înaintea înghițirii. Dieta lui Kafka conține mult lapte nepasteurizat, un aliment despre care se presupune că i-ar fi provocat tuberculoza. În 1911, teatrul idiș îi produce scriitorului o puternică revelație. Aici, Kafka descoperă în piese precum "Sulamit" și "Bar
Franz Kafka () [Corola-website/Science/296791_a_298120]
-
de 12 pârgări și de un sfat format din bătrâni. Supravegheau meșteșugarii și negustorii, judecau membrii comunității, administrau veniturile, repartizau dările. Veniturile erau realizate de pe domeniile domnitorului, din vămi, ocne, gloabe, dări și plocoane. Dările puteau fi în natură (produse alimentare), în bani sau în muncă la construirea cetăților, poduri, transporturi, cosire etc. ori în serviciu militar prin pază hotarelor și drumurilor. Organizarea fiscală centrală avea trei instituții importante: tezaurul, vistieria și cămară. Tezaurul era rezervă domniei, visteria concentra datele despre
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
reparația materialului rulant (Astra Vagoane Arad, Astra Vagoane Călători), industria constructoare de mașini (Yazaki Component Technology, Alcoa Fujikura, Leoni Wiring Systems, Maschio-Gaspardo, Takata Petri), producția de aparatură și instrumente de măsură verificare și control (Contor Group), industria confecțiilor, industria produselor alimentare, industria de prelucrare a lemnului. În Arad își are sediul central și social Intesa Sanpaolo Bank România. O altă instituție de credit care își are începuturile în Arad este Banca Comercială Feroviară, a treia instituție de credit cu capital românesc
Arad () [Corola-website/Science/296931_a_298260]
-
la Botoșani fabrica „Hercules”, având ca obiect de activitate producția de lenjerie, fabrica „Aurora” (1923), care producea panglice de mătase și bumbac, fabrica de jucării „Teddy”. La 1 octombrie 1948 se înființează la Botoșani Întreprinderea mecanică pentru agricultură și industrie alimentară (actuala FORMA SA), în 1949 ia ființă Întreprinderea textilă „Moldova”, iar în același an ia ființă Întreprinderea de confecții Botoșani. În 1965 intră în funcțiune fabrica de pâine aparținând Întreprinderii de morărit și panificație; în 1972 intră în funcțiune Întreprinderea
Botoșani () [Corola-website/Science/296935_a_298264]
-
să bazeze o parte din industria sovietică avansată în Letonia. Au apărut și noi industrii în țară, inclusiv o mare fabrică de mașini RAF în Jelgava, întreprinderi electrotehnice la Riga, uzine chimice la Daugavpils, Valmiera și Olaine—și unele întreprinderi alimentare și de prelucrarea petrolului. Letonia a produs trenuri, ambarcațiuni, microbuze, mopede, telefoane, aparate radio și sisteme audio, motoare electrice și cu ardere internă, textile, mobilier, îmbrăcăminte, valize și genți, încălțăminte, instrumente muzicale, electrocasnice, ceasuri, unelte și echipamente, avioane și mașini
Letonia () [Corola-website/Science/296900_a_298229]
-
Aprovizionarea cu apa era o problemă permanentă, căci era contaminată, băgată în aceleași recipiente unde se punea motorină. Mulți soldați se adăpau din băltoace. S-a ajuns și la forme rare de canibalism pe durata foametei sau din lipsă proviziilor alimentare când soldații erau înconjurați de inamici. S-au creat mituri, ca mitul regimentelor fantomă, grupuri de soldați care trăiau între liniile frontului în prietenie cu cei inamici și ieșeau la suprafață noaptea să caute hrană și apă. În realitate, erau
Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/296816_a_298145]
-
cauza izbucnirii epidemiilor, un război biologic neintenționat care s-a dovedit a fi mult mai ucigător decât toate armele de la aceea vreme. Odată izbucnit războiul, societățile agrare au fost grav afectate, productivitatea agricolă s-a prăbușit, populații masive experimentând criză alimentară și automat, fiind rămase fără imunitate, devenind vulnerabili în fața inamicilor nevăzuți. Distrugerile așezărilor pe durata războiului și conditile lipsite de igienă au favorizat propagarea epidemiilor. Primul Război Mondial a dus la cea mai mare catastrofă demografică de până atunci. Totuși
Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/296816_a_298145]
-
care refuzau să înceapă serviciul militar erau dați în judecată de către stat. Mulți refuzau să ucidă din motive de conștiință. Informațiile provenite dinspre front erau atent monitorizate. Marea Britanie era extrem de vulnerabilă într-un război de lungă durată din perspectiva aprovizionării alimentare. Agricultură a fost revigorata în Anglia și s-a introdus raționalizarea selectivă. Anumite produse că pâinea, brânză sau ceaiul nu erau raționalizate. Se înregistraseră mișcări greviste de amploare. Numărul de zile de muncă pierdute din cauza grevelor erau de 10 ori
Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/296816_a_298145]
-
încerca să negocieze o pace separată, dar datorită unui gest de indiscreție, Franța reprezentată de Clemenceau rupe echilibrul. Problemă naționalităților s-a reflectat și în moralul armatei care era tot mai scăzut. Austro-Ungaria s-a confruntat cu o amplă criză alimentară și cozi de zeci de mii de persoane se formau la pâine. Violențele împotriva civililor au început timpuriu, urmat de un val propagandistic . Experiență populației civile când vine vorba de violență trăită, poate fi pe mai multe planuri. Civilii sunt
Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/296816_a_298145]
-
este forțe rea în Germania - sunt trădători și în Germania apare un scandal în momentul în care românii se decid să interneze cetățenii germani și austrieci din România undeva în Ialomița. În al treilea rând, Germania se află în criză alimentară profundă. Statul român nu este capabil să acționeze prin intermediul Crucii Roșii , neavând resursele la dispoziție, prizonierii se văd lipsiți de ajutor atât român cât și internațional. Le sunt aplicate unele din cele mai dure tratamente. Ceea ce însemna că unde la
Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/296816_a_298145]
-
prețul la grâu era mai mic, țăranii nu-l vor mai vinde și îl vor păstra pentru a-și hrăni vitele. Într-un stat bogat, prețurile oferite agricultorilor erau generoase și erau astfel stimulați să producă. Statele cu un deficit alimentar substanțial reușesc să producă, pe când cele cu surplus erau paralizate. O modalitate de ieșire din impas era piața neagră, statul fiind nevoit să o tolereze că singura modalitate prin care orășenii își procurau toate necesitățile. La ea însă aveau acces
Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/296816_a_298145]
-
care să guverneze o economie pe timp de război. Planul lui Hindenburg prevedea inclinarea spre mobilizare în favoarea producției de armament și dublarea acestuia. Germanai s-a lovit însă cu problema mobilizării după ce în 1915 s-a lovit cu o criză alimentară. Lumea agrara era lipsită de forță de muncă, prețurile fiind scăzute extrem de mult și foametea cuprindea marile orașe. Rația a scăzut, iar menținerea industriei devenise o preocupare prioritară pentru statul german. Femeile aveau o rație mai mică. Angajații în industrie
Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/296816_a_298145]
-
codul GR-II-m-B-14877.02, în “Lista monumentelor istorice”, actualizată prin Ordinul ministrului Culturii și Cultelor nr. 2314 / 8 iulie 2004. În economia județului Giurgiu se disting că activități cu pondere semnificativă, agricultura, industria și comerțul. În cadrul industriei județului reprezentative sunt: industria alimentară, a băuturilor și tutunului, producția de energie electrică și termică, captarea, tratarea și distribuția apei, extracția petrolului și gazelor naturale, industria textilă și a confecțiilor din textile. În anul 1996 a luat ființă Regia autonomă “Zona Liberă “ Giurgiu amplasată în
Giurgiu () [Corola-website/Science/296944_a_298273]
-
și Tirnys, centrul istoric cu mănăstirea „Sfântul Ioan Teologul” și cu Peștera Apocalipsei de pe Insula Patmos și orașul istoric Corfu. De asemenea, patrimoniul mondial intangibil cuprinde tehnica cultivării masticului în insula Chios și (element comun cu alte câteva țări) regimul alimentar mediteranean.
Grecia () [Corola-website/Science/296848_a_298177]
-
între martie 2011 și august 2012. Asasinarea prim-ministrului libanez Rafiq al-Hariri în 2005 de către agenții guvernamentali ai Siriei, au atras sancțiuni economice pentru Siria, iar producția și exportul de petrol au scăzut în consecință. Industria prelucrătoare este diversificată (produse alimentare și textile, televizoare, frigidere). Mari rafinării de petrol sunt în Baniyas și Homs. Agricultura, datorită condițiilor de mediu, nu are un rol important în economie, cu toate că aici lucrează 30% din populația activă, practicându-se în special pe câmpiile litorale, în
Siria () [Corola-website/Science/298145_a_299474]