62,720 matches
-
România a fost nevoită să apeleze la împrumuturi printr-un acord stand by încheiat cu creditori internaționali - Fondul Monetar Internațional, Uniunea Europeană și Banca Mondială în valoare de 20 de miliarde de euro, pentru a face față riscului de intrare în criză de lichiditate la nivel bugetar. Al doilea motiv de îngrijorare este cel legat de evaluarea incorectă a poziției fiscale a României și de aici a sustenabilității finanțelor publice. Creșterea puternică a cererii agregate a condus la apariția unor venituri bugetare
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
-ul reducerea deficitelor bugetare versus relansarea economică, Romania și-a propus implementarea unui program de austeritate bugetară pentru a reinstaura un minim de sustenabilitate a finanțelor publice. Altfel, al doilea trimestru din 2009 ar fi adus intrarea României într-o criză de lichiditate bugetară, un fiscal event serios, cu consecințe grave din punct de vedere politic, economic și social. 2.2. Aspecte metodologice privind folosirea indicatorului CAAB Am demonstrat anterior modul în care indicatorul sold bugetar structural este mai util pentru
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
gap) pentru a se reduce la -1% din PIB în 2008 (cu un CAAB = -9,2% din PIB iar CAB = -8,2% din PIB). În 2009, an în care au început să se vadă în mod concret efectele negative ale crizei economice și financiare, raportul dintre CAAB și CAB s-a inversat diferența dintre ele devenind pozitivă (cu CAAB mai mic decât CAB), de 0,3% din PIB (CAAB = -7,5% din PIB iar CAB = -7,8% din PIB). În perioada
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
experimentată de țara noastră în ultimii 3 ani. Corecția dezechilibrelor macroeconomice ar fi fost mai puțin dură decât cea înregistrată în ultimii ani, recesiunea nu ar fi fost atât de pronunțată, s-ar fi putut probabil evita intrarea României în criza de lichiditate din trezorerie în primul trimestru din 2009, ar fi existat un minimum de spațiu fiscal pentru relansare economică, pierderile de competitivitate ar fi fost mult mai mici ș.a.m.d Avându-se în vedere prociclicitatea ridicată a veniturilor
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
situația cheltuielilor de capital”. Punând cap la cap cele două tendințe privind prociclicitatea veniturilor și a cheltuielilor bugetare putem înțelege încă una dintre cauzele fundamentale pentru care România nu a avut suficient spațiu fiscal la mijlocul anului 2008, an în care criza a început să-și arate efectele negative în România. Un spațiu fiscal rezonabil ar fi permis o marjă de manevră mai ridicată decidenților de politici fiscalbugetare în a evita intrarea României în criză de lichiditate în aprilie 2009 (putem defini
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
fiscal la mijlocul anului 2008, an în care criza a început să-și arate efectele negative în România. Un spațiu fiscal rezonabil ar fi permis o marjă de manevră mai ridicată decidenților de politici fiscalbugetare în a evita intrarea României în criză de lichiditate în aprilie 2009 (putem defini procesul de creare a spațiului fiscal prin îmbunătățirea soldului bugetar structural CAB și/sau reducerea stocului de datorie publică). În cazul României, lipsa spațiului fiscal a făcut aproape imposibilă aplicarea unor politici fiscal-bugetare
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
procesul de creare a spațiului fiscal prin îmbunătățirea soldului bugetar structural CAB și/sau reducerea stocului de datorie publică). În cazul României, lipsa spațiului fiscal a făcut aproape imposibilă aplicarea unor politici fiscal-bugetare anticiclice, care să minimizeze efectele negative ale crizei asupra outputului, șomajului, inflației ș.a. și să determine relansarea economică. De fapt, dacă analizăm în detaliu, observăm că țările care aveau cea mai mare nevoie de spațiu fiscal sunt cele care nu s-au preocupat de acest lucru. Este și
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
2006) „estimarea PIB potențial trebuie să aibă în vedere atât echilibrul intern cât și cel extern”. Foarte probabil ar fi util ca estimările producției potențiale să fie moderate pentru a evalua poziția structurală într-un orizont de timp mai îndelungat. Criza datoriilor în mai multe economii europene arată faptul că pozițiile fiscale trebuie evaluate luând în considerare întregul context economic, de o manieră integrată. Capitolul 2. Reforma indicatorului sold bugetar structural 2.4. Deficitul bugetar amânat - problema arieratelor în cazul României
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
asistenței Băncii Mondiale. Consider că problema arieratelor este până la urmă o problemă de sistem. Larbi (1999) propune abordarea New Public Management (NPM). Chiar dacă abordarea NPM nu poate fi considerată un panaceu pentru toate problemele managementului sectorului public din statele în criză, o adaptare atentă și selectivă a unor elemente din anumite sectoare ar putea fi benefică. Punerea în aplicare trebuie să fie sensibilă la realitatea operațională. Problema reformei în companiile de stat și a arieratelor create de ineficiența acestora a caracterizat
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
apar arieratele inter-întreprinderi ca un simptom al tensiunii din interiorul sistemului și ca o modalitate de a dispersa tensiunea”. Diagnoza problemei arieratelor în România. Eficiența soluției constrângerilor bugetare puternice impuse prin Acordul stand by cu organismele financiare internaționale Aflată în criză de lichiditate în 2009, România a încheiat un acord stand by cu creditorii internaționali reprezentați de Fondul Monetar Internațional, Comisia Europeană și Banca Mondială. Prelungit în 2012 cu un acord de tip preventiv, România și-a asumat în cadrul acestui acord
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
în perioada comunistă ș.a. Metodologia specifică pentru fundamentarea și implementarea unui astfel de indicator va fi propusă ulterior, nefăcând obiectul acestei lucrări. Urgența intrării pe o traiectorie sustenabilă a agregatelor fiscal-bugetare în țările Uniunii Europene după afectarea acestora prin efectele crizei financiare și economice presupune nevoia unor consolidări fiscale cel puțin pe termen mediu. Numărul studiilor care testează analiza de risc a sustenabilității datoriei publice și capacitatea țărilor europene de a genera surplusuri bugetare primare pentru a-și diminua povara achitării
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
surplusuri bugetare primare pentru a-și diminua povara achitării unui serviciu ridicat al datoriei publice a crescut exponențial în ultima perioadă. În acest capitol încercăm să analizăm modul în care răspund decidenții de politici fiscal-bugetare din România provocărilor determinate de criza economică și financiară, estimând o funcție de reacție a politicii fiscal bugetare. Capitolul își propune analiza sustenabilității finanțelor publice din România și estimarea capacității acestei țări de a genera surplusuri bugetare primare - pe baza unei funcții de reacție a politicii fiscale
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
stipulează clar faptul că stabilizatori automați mai puternici înseamnă o variație mai mică a output gap-ului, lucru pozitiv în perspectiva aderării României la condiționalitățile prevăzute în Tratatul Fiscal. Capitolul 4 Analiza implementării unui sistem de reguli fiscale pentru România Criza datoriilor suverane și necesitatea asigurării unui climat macroeconomic stabil și predictibil au determinat explozia introducerii de reguli fiscale pe soldul bugetar, cheltuieli, venituri sau pe datoria publică. Instituțional, multe țări au adoptat Legi ale Responsabilității Fiscale și au favorizat crearea
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
piețele financiare internaționale, volatilitate ridicată privind costurile de finanțare și rezolvarea trade off-ului dificil între consolidarea fiscală și stimularea economică, în vederea creșterii PIB potențial (al cărui ritm de creștere a scăzut la jumătate în România, ca efect negativ al crizei). Trebuie pornit de la faptul că, începând cu anul 2008, „România s-a confruntat cu o serie de crize suprapuse - criza externă peste criza economică internă, criza politică plus criza socială, precum și criza de încredere. În România, contagiunea crizei financiare globale
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
și stimularea economică, în vederea creșterii PIB potențial (al cărui ritm de creștere a scăzut la jumătate în România, ca efect negativ al crizei). Trebuie pornit de la faptul că, începând cu anul 2008, „România s-a confruntat cu o serie de crize suprapuse - criza externă peste criza economică internă, criza politică plus criza socială, precum și criza de încredere. În România, contagiunea crizei financiare globale s-a suprapus efectului de cauzalitate cumulativă - efectele negative ale crizei externe fiind accentuate de dezechilibrele interne deja
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
economică, în vederea creșterii PIB potențial (al cărui ritm de creștere a scăzut la jumătate în România, ca efect negativ al crizei). Trebuie pornit de la faptul că, începând cu anul 2008, „România s-a confruntat cu o serie de crize suprapuse - criza externă peste criza economică internă, criza politică plus criza socială, precum și criza de încredere. În România, contagiunea crizei financiare globale s-a suprapus efectului de cauzalitate cumulativă - efectele negative ale crizei externe fiind accentuate de dezechilibrele interne deja existente, mai
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
PIB potențial (al cărui ritm de creștere a scăzut la jumătate în România, ca efect negativ al crizei). Trebuie pornit de la faptul că, începând cu anul 2008, „România s-a confruntat cu o serie de crize suprapuse - criza externă peste criza economică internă, criza politică plus criza socială, precum și criza de încredere. În România, contagiunea crizei financiare globale s-a suprapus efectului de cauzalitate cumulativă - efectele negative ale crizei externe fiind accentuate de dezechilibrele interne deja existente, mai ales în economiile
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
cărui ritm de creștere a scăzut la jumătate în România, ca efect negativ al crizei). Trebuie pornit de la faptul că, începând cu anul 2008, „România s-a confruntat cu o serie de crize suprapuse - criza externă peste criza economică internă, criza politică plus criza socială, precum și criza de încredere. În România, contagiunea crizei financiare globale s-a suprapus efectului de cauzalitate cumulativă - efectele negative ale crizei externe fiind accentuate de dezechilibrele interne deja existente, mai ales în economiile în dezvoltare. Nu
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
creștere a scăzut la jumătate în România, ca efect negativ al crizei). Trebuie pornit de la faptul că, începând cu anul 2008, „România s-a confruntat cu o serie de crize suprapuse - criza externă peste criza economică internă, criza politică plus criza socială, precum și criza de încredere. În România, contagiunea crizei financiare globale s-a suprapus efectului de cauzalitate cumulativă - efectele negative ale crizei externe fiind accentuate de dezechilibrele interne deja existente, mai ales în economiile în dezvoltare. Nu în ultimul rând
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
la jumătate în România, ca efect negativ al crizei). Trebuie pornit de la faptul că, începând cu anul 2008, „România s-a confruntat cu o serie de crize suprapuse - criza externă peste criza economică internă, criza politică plus criza socială, precum și criza de încredere. În România, contagiunea crizei financiare globale s-a suprapus efectului de cauzalitate cumulativă - efectele negative ale crizei externe fiind accentuate de dezechilibrele interne deja existente, mai ales în economiile în dezvoltare. Nu în ultimul rând, a acționat și
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
negativ al crizei). Trebuie pornit de la faptul că, începând cu anul 2008, „România s-a confruntat cu o serie de crize suprapuse - criza externă peste criza economică internă, criza politică plus criza socială, precum și criza de încredere. În România, contagiunea crizei financiare globale s-a suprapus efectului de cauzalitate cumulativă - efectele negative ale crizei externe fiind accentuate de dezechilibrele interne deja existente, mai ales în economiile în dezvoltare. Nu în ultimul rând, a acționat și efectul de turmă - investitorii retrăgându-și
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
s-a confruntat cu o serie de crize suprapuse - criza externă peste criza economică internă, criza politică plus criza socială, precum și criza de încredere. În România, contagiunea crizei financiare globale s-a suprapus efectului de cauzalitate cumulativă - efectele negative ale crizei externe fiind accentuate de dezechilibrele interne deja existente, mai ales în economiile în dezvoltare. Nu în ultimul rând, a acționat și efectul de turmă - investitorii retrăgându-și capitalurile speculative din țările emergente într-o perioadă scurtă de timp”. (Socol și
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
0 Franța 93-97 4 0,9 Belgia 81-90 9 0,9 Austria 95-2001 6 0,8 Olanda 90-2000 10 0,4 România 2009-2012 3 1,8 Sursa: Comisia Europeană (AMECO), 2012. Pentru România, prognoza Comisiei Europene 2012. Pentru a depăși criza de lichiditate la nivelul trezoreriei (martie 2009), România s-a văzut nevoită să încheie un acord stand by cu Fondul Monetar Internațional, Comisia Europeană și Banca Mondială, în valoare de 20 de miliarde de euro. Această soluție a condus la
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
care 1,9% din PIB pentru finanțarea deficitului bugetar și 10,1% din PIB pentru finanțarea rostogolirii datoriei publice scadente. Privind spre viitor, consider că trebuie analizată matricea reformelor instituționale europene în care România operează ca semnatar al Compactului Fiscal. Criza datoriilor suverane din Zona Euro a impus modificarea procedurilor instituționale și tehnice de monitorizare, supraveghere și control în ceea ce România spre Compactul Fiscal. Disciplină și dezvoltare privește respectarea echilibrelor macroeconomice. România s-a raliat imediat la algoritmii propuși de Uniunea Europeană
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
a impus modificarea procedurilor instituționale și tehnice de monitorizare, supraveghere și control în ceea ce România spre Compactul Fiscal. Disciplină și dezvoltare privește respectarea echilibrelor macroeconomice. România s-a raliat imediat la algoritmii propuși de Uniunea Europeană pentru reducerea impactului negativ al crizei și pentru prevenirea altor evenimente de acest tip în viitor. Astfel, în Memorandumul privind Aprobarea listei de măsuri pe care România și le va asuma în cadrul Pactului Euro Plus, la capitolul Consolidarea sustenabilității finanțelor publice se prevede Introducerea în legislația
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]