61,806 matches
-
Pe 16 ianuarie 2017 ajunsese la Ministerul Justiției un proiect elaborat în cadrul PSD de modificare a Codului penal și a Codului de procedură penală. A doua zi, Iordache se pronunța pentru grațiere, dar împotriva amnistiei, pe de altă parte însă, presa intrase în posesia informației că guvernul avea să adopte prin ordonanță de urgență modificările pe 18 ianuarie. Președintele Klaus Iohannis a apărut inopinat la guvern pe 18 ianuarie și a făcut uz de prerogativa lui de a conduce ședințele de
Guvernul Sorin Grindeanu () [Corola-website/Science/337371_a_338700]
-
Președintele Klaus Iohannis a apărut inopinat la guvern pe 18 ianuarie și a făcut uz de prerogativa lui de a conduce ședințele de guvern la care participă, după ce avusese o discuție anterioară cu prim-ministrul și Florin Iordache. Deși inițial presa fusese anunțată că nu vor fi declarații, Iohannis a spus: Cunoașteți povestea că este un elefant în încăpere, dar nu-l vedem. Sunt doi elefanți - ordonanța de grațiere și ordonanța de modificare a codurilor penale. Evident, că și despre acestea
Guvernul Sorin Grindeanu () [Corola-website/Science/337371_a_338700]
-
pe Arena Vodafone în seara de 10 decembrie 2016, când a avut loc meciul de fotbal dintre Beșiktaș și Bursaspor. Atunci, două mașini-capcană au explodat în apropierea stadionului, deflagrațiile ucigând 37 de polițiști și 8 civili. Cu toate că mărturii publicate în presa turcă vorbesc de până la trei atacatori, poliția insistă că ei caută doar unul. Cotidianul "Hürriyet" afirmă că bărbatul, dat în urmărire, este suspectat de legături cu SI și ar putea fi de origine kârgâză sau uzbekă. Pe 3 ianuarie, presa
Atentatul din Istanbul (2017) () [Corola-website/Science/337383_a_338712]
-
presa turcă vorbesc de până la trei atacatori, poliția insistă că ei caută doar unul. Cotidianul "Hürriyet" afirmă că bărbatul, dat în urmărire, este suspectat de legături cu SI și ar putea fi de origine kârgâză sau uzbekă. Pe 3 ianuarie, presa turcă a publicat „o înregistrare selfie” cu un bărbat despre care scrie că este autorul atacului de la clubul Reina. Imaginile îl arată pe presupusul terorist filmându-se în Piața Taksim. Autorul atacului se numește Lakhe Mașrapov, are 28 de ani
Atentatul din Istanbul (2017) () [Corola-website/Science/337383_a_338712]
-
și cele din sistemul de sănătate. Ulterior, jurnalistul Corpaș devine redactor la Jurnal Bihorean și portalul regional Bihor Online (www.bihon.ro), remarcându-se ca jurnalist în probleme politice și politic-administrative locale. Astfel, devine unul dintre numele de referință ale presei locale din județul Bihor, a ultimilor ani]. semnează articole în presa locală (știri, interviuri, reportaje, recenzii, cronici, comentarii, editoriale), organizează și moderează dezbateri electorale și colaborează de-a lungul anilor cu televiziuni și stații radio locale și naționale, în calitate de invitat
Călin Corpaș () [Corola-website/Science/337410_a_338739]
-
la Jurnal Bihorean și portalul regional Bihor Online (www.bihon.ro), remarcându-se ca jurnalist în probleme politice și politic-administrative locale. Astfel, devine unul dintre numele de referință ale presei locale din județul Bihor, a ultimilor ani]. semnează articole în presa locală (știri, interviuri, reportaje, recenzii, cronici, comentarii, editoriale), organizează și moderează dezbateri electorale și colaborează de-a lungul anilor cu televiziuni și stații radio locale și naționale, în calitate de invitat. În 2011, își înființează propriul său site - www.calincorpas.ro - unde
Călin Corpaș () [Corola-website/Science/337410_a_338739]
-
excelență "pentru activitate jurnalistică și sprijin acordat artei, culturii și patrimoniului național". Jurnalistul orădean apare și în monografia "Oameni din Bihor 2010" volumul III, inițiativa scriitorului Mircea Bradu, editor al volumului. În 2016, alături de jurnalistul Ionuț Iordăchescu, de la trustul de presă Realitatea Media din Capitală, jurnalistul Călin Corpaș obține o bursă pentru jurnaliști la Bruxelles, din partea Fundației Euromonitor pentru Excelență, în cadrul Burselor Europene JTI pentru Jurnaliști. Sub îndrumarea Cristinei Vasiloiu, în 2017, cei doi urmează să parcurgă un stagiu de pregătire
Călin Corpaș () [Corola-website/Science/337410_a_338739]
-
pentru Excelență, în cadrul Burselor Europene JTI pentru Jurnaliști. Sub îndrumarea Cristinei Vasiloiu, în 2017, cei doi urmează să parcurgă un stagiu de pregătire la Bruxelles, ce va include întâlniri cu oficiali europeni și stagiaturi (intership) la prestigioase instituții internaționale de presă, cu sediul la Bruxelles.
Călin Corpaș () [Corola-website/Science/337410_a_338739]
-
Ruse, Tehran, Tel Aviv, Erevan etc., și câteva zeci de orașe ale României. În anul 2017 urmează să apară traducerile "Cărții șoaptelor" în norvegiană, sârbă, croată, engleză și ucraineană. Iată unele bucăți ale recenziilor de peste 1000 de pagini, apărute în presa internațională despre "Cartea șoaptelor": Estandarte (Spania) "- Cartea șoaptelor" este una dintre cărțile poate cele mai importante ale literaturii europene din utimii ani. Editorial Pre-Textos (Spania) - Cititorul se găsește în fața unui roman care a avut un succes extraordinar și care este
Cartea șoaptelor () [Corola-website/Science/337417_a_338746]
-
schimb, din când în când a fost necesar de a defini natură exactă și amploarea acestei protecții. Schimbările politice, sociale și economice antrenează recunoașterea unor noi drepturi și dreptul comun, veșnic tânăr, crește pentru a se adapta la cerințele societății. Presa depășește în toate direcțiile limitele evidente ale proprietății și decentei. Bârfa nu mai este resursă leneșului și a viciosului, ci a devenit o marfă, care este căutată cu dibăcie și în acelaș timp, cu impertinenta. Detalii ale unor relații sexuale
Louis Brandeis () [Corola-website/Science/335798_a_337127]
-
de Justiție), stabilirii denumirii sălilor de ședință din Palatul de Justiție, afișării numelor judecătorilor în sălile de judecată, deschiderii unui muzeu al justiției ș.a. Unele decizii pronunțate de către complete de judecată din care a făcut parte au fost controversate în presă. Astfel, în martie 2004, pe fondul unor divergențe cu ministrul justiției Rodica Stănoiu, Dan Lupașcu a fost acuzat într-un articol publicat în cotidianul România Liberă, sub semnătura jurnalistului Silviu Alupei, că împreună cu avocatul-deputat Ion Neagu „patronează mafia din justiție
Dan Lupașcu () [Corola-website/Science/335829_a_337158]
-
că acuzațiile sunt nefondate, situație în care Plenul CSM, prin hotărârea din 17 martie 2011 a admis cererea de apărare a reputației profesională, apreciind că „prin gravitatea afirmațiilor denigratoare, neconforme cu realitatea, la adresa domnului judecator dr. Dan Lupașcu, articolele de presa menționate sunt în masura să influențeze negativ și nejustificat opinia publică în legatura cu integritatea și probitatea morală și profesională a magistratului în cauza și să-l supună discreditarii, afectându-i astfel reputația profesională și imaginea publică”. Ca membru și
Dan Lupașcu () [Corola-website/Science/335829_a_337158]
-
Germania, având ca obiectiv: „Consolidarea funcționării sistemului judiciar” din România și a organului său reprezentativ - Consiliul Superior al Magistraturii”, a participat la numeroase reuniuni interne și internaționale privind autoritatea judecătorească, iar numele său a apărut de mai multe ori în presă ca un posibil ministru al justiției. În paralel cu activitatea de judecător, Dan Lupașcu a desfășurat activitate didactică la Universitatea Creștină „Dimitrie Cantemir” din București (1993-1995), Universitatea din București (1994-1995), Institutul Național al Magistraturii (1993 la zi) și Universitatea „Nicolae
Dan Lupașcu () [Corola-website/Science/335829_a_337158]
-
niciodată scrisă. Activitatea Junimii sub imperiul spiritual al profesorului Arcadie Dugan-Opaiț se axează în principal pe afirmarea identitar-națională a românilor bucovineni, prin cabinete de lectură, prin spectacole de teatru și operă, apărarea tricolorului și a valorilor naționale românești, prin susținerea presei naționale în Bucovina, prin răspândirea literaturii și a cunoștințelor de istorie națională în provincie, sprijinirea tinerilor. Cu ocazia sărbătoririi semicentenarului Arboroasei (28 februarie 1926) și a semicentenarului Junimii (25-27 octombrie 1928), sunt expuse, în cadrul expoziției Junimii, cele patru volume ale
Arcadie Dugan-Opaiț () [Corola-website/Science/335865_a_337194]
-
protestele și propaganda nazistă erau la ordinea zilei, chiar și în rândurile populației lituaniene, și guvernul local nu le putea împiedica. Naziștii hărțuiau fizic organizațiile lituaniene. La 1 noiembrie 1938, Lituania a fost presată să ridice legea marțială și cenzura presei. La alegerile din decembrie pentru , partidele pro-germane au primit 87% din voturi (25 de locuri din 29) în teritoriul Klaipėda. Dr. Ernst Neumann, principalul inculpat în procesele din 1934, a fost eliberat din închisoare în februarie 1938 și a devenit
Ultimatumul german din 1939 adresat Lituaniei () [Corola-website/Science/335882_a_337211]
-
la nivel național a aplicării politicilor în domeniul traficului de persoane de către instituțiile publice, precum și a celor din domeniul protecției și asistenței acordate victimelor acestuia. În 2016, România s-a situat pe locul 49 în clasamentul internațional anual privind libertatea presei, realizat de organizația "Reporteri fără frontiere", în creștere cu trei locuri față de anul precedent (când s-a situat pe locul 52). În aceeași ordine de idei, România se află pe ultimul loc din UE în ce privește libertatea presei, potrivit Freedom House
Drepturile omului în România () [Corola-website/Science/335852_a_337181]
-
anual privind libertatea presei, realizat de organizația "Reporteri fără frontiere", în creștere cu trei locuri față de anul precedent (când s-a situat pe locul 52). În aceeași ordine de idei, România se află pe ultimul loc din UE în ce privește libertatea presei, potrivit Freedom House. România este țara a cărei Strategie Națională de Securitate arată că "fenomenul campaniilor de presă la comandă cu scopul de a denigra instituții ale statului, prin răspândirea de informații false despre activitatea acestora, presiunile exercitate de trusturi
Drepturile omului în România () [Corola-website/Science/335852_a_337181]
-
când s-a situat pe locul 52). În aceeași ordine de idei, România se află pe ultimul loc din UE în ce privește libertatea presei, potrivit Freedom House. România este țara a cărei Strategie Națională de Securitate arată că "fenomenul campaniilor de presă la comandă cu scopul de a denigra instituții ale statului, prin răspândirea de informații false despre activitatea acestora, presiunile exercitate de trusturi de presă asupra deciziei politice în vederea obținerii de avantaje de natură economică sau în relația cu instituții ale
Drepturile omului în România () [Corola-website/Science/335852_a_337181]
-
Freedom House. România este țara a cărei Strategie Națională de Securitate arată că "fenomenul campaniilor de presă la comandă cu scopul de a denigra instituții ale statului, prin răspândirea de informații false despre activitatea acestora, presiunile exercitate de trusturi de presă asupra deciziei politice în vederea obținerii de avantaje de natură economică sau în relația cu instituții ale statului reprezintă o vulnerabilitate a statului român". Aceleași probleme sunt semnalate într-un raport privind situația respectării drepturilor omului în România în 2014, raport
Drepturile omului în România () [Corola-website/Science/335852_a_337181]
-
o vulnerabilitate a statului român". Aceleași probleme sunt semnalate într-un raport privind situația respectării drepturilor omului în România în 2014, raport publicat anual de Departamentul de Stat al Statelor Unite ale Americii. Mai mult de jumătate dintre români (52%) au declarat că presa din România este "mai degrabă dependentă" sau "dependentă", un român din cinci este de părere că presa este liberă ("complet independentă" sau "mai degrabă independentă"), iar 24% dintre români cred că presa "nu este nici independentă, nici dependentă". Constituția și
Drepturile omului în România () [Corola-website/Science/335852_a_337181]
-
în România în 2014, raport publicat anual de Departamentul de Stat al Statelor Unite ale Americii. Mai mult de jumătate dintre români (52%) au declarat că presa din România este "mai degrabă dependentă" sau "dependentă", un român din cinci este de părere că presa este liberă ("complet independentă" sau "mai degrabă independentă"), iar 24% dintre români cred că presa "nu este nici independentă, nici dependentă". Constituția și legile țării protejează libertatea religioasă, iar în practică, guvernul respectă, în general, libertatea religioasă. Cu toate acestea
Drepturile omului în România () [Corola-website/Science/335852_a_337181]
-
de jumătate dintre români (52%) au declarat că presa din România este "mai degrabă dependentă" sau "dependentă", un român din cinci este de părere că presa este liberă ("complet independentă" sau "mai degrabă independentă"), iar 24% dintre români cred că presa "nu este nici independentă, nici dependentă". Constituția și legile țării protejează libertatea religioasă, iar în practică, guvernul respectă, în general, libertatea religioasă. Cu toate acestea, autoritățile locale nu au reușit să răspundă plângerilor de discriminare înaintate de către grupurile religioase minoritare
Drepturile omului în România () [Corola-website/Science/335852_a_337181]
-
50 evrei. Din cauza prigoanei au părăsit atunci Irakul încă o mie de evrei, cu ajutorul unor agenți ai Mossadului și cooperarea populației kurde. Aproape toți evreii rămași au părăsit țara după primul Război al Golfului din 1991.La sfârșitul anului 1994 presa arabă din Londra a relatat despre 50 de familii evreiești care mai locuiau la Bagdad. Viața lor comunitară se concentra în jurul sinagogii „Meir Twik”, care era frecventată de circa 25 credincioși în zilele de sâmbătă și 50 de sărbători. În
Evrei irakieni () [Corola-website/Science/335859_a_337188]
-
colaborare, coviețuire și păstrarea identitătii culturală - națională într-un mod, prin care nimeni nu jignește pe celălalt. "Trebuie să muncim, dacă dorim să trăim - și noi dorim să trăim, așa că vom munci!". Spune el cu un optimism rar văzut în presa maghiară din anii 20.El spune, că nu are nici un sens să fim supărați, să adâncim sau aprofundâm ura și diferențele ci mai degrabă, să muncim pentru "noi bastioane", pentru o nouă identitate: transilvanismul. ul s-a manifestat în literatură
Transilvanism () [Corola-website/Science/335973_a_337302]
-
le vom depune chiar de anul acesta la Uniunea Europeană”, a declarat Radu Dinulescu, directorul Teatrului de Marionete Arad.”" În 2008 este fondatorul și directorul artistic al Théâtre de l’Europe de l’Est la Avignon. Pune în scenă: "„Ecouri în presa franceză" "Presa franceză s-a exprimat în ceea ce privește spectacolul “Hymnus”: “Excelent în ceea ce privește elementele tradiționale, folosind resorturi de genul dexteritate, spectacolul evoluează în forme mici, cu decoruri lejere, în spații neconvenționale”. În “Hymnus”, comedia unui cuplu “lady-bird”, scena cvasi-cinematografica expune și spune
Radu Dinulescu () [Corola-website/Science/335950_a_337279]