62,720 matches
-
dar sănătoase unei învârtiri continue în cerc. Putem păstra deficite mici și simultan crea spațiu fiscal pentru investiții cu efecte reale de multiplicare. Ce se va întâmpla cu respectarea traiectoriei privind evoluția soldului bugetar structural al României în condiții de criză sau catastrofe naturale ș.a.? Art. 3 litera (c) arată că părțile contractante pot să devieze temporar de la obiectivul lor pe termen mediu sau de la strategia de ajustare pentru atingerea acestuia doar în circumstanțe excepționale, astfel cum sunt definite la litera
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
mediul macroeconomic va crește neîncrederea investitorilor de pe piețele financiare în România vom fi „downgradați” de agențiile de rating va exploda CDS (credit default swap) vom intra în default parțial - determinat de imposibilitatea accesului pe piețele externe + deprecierea masivă a leului criză de lichiditate la nivel bugetar ș.a. Un al treilea risc ar fi cel legat de apariția unui cost de oportunitate ridicat la nivelul economiei românești. Revenirea la măsuri de creștere a veniturilor necorelate cu creșterea productivității/creșterea economică presupune creșterea
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
au variat chiar până la 2,8% din PIB ținând cont de revizuirile PIB potențial (aceasta conducând la modificarea estimărilor privind soldul bugetar structural cu până la 1% din PIB, variație de amploare). Totuși acest lucru s-a întâmplat în condiții de criză. Experții FMI (2012) arată că „în condiții normale în cazul României se pot observa revizuiri ale soldului bugetar structural primar de 0,4% din PIB”. Totuși, în România, arată autorii, „revizuirile privind PIB potențial nu reprezintă un factor semnificativ în
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
limita de deficit structural de 0,5% din PIB va fi cel mai probabil atinsă înainte ca deficitul public efectiv să ajungă la 3% din PIB. România poate avea deficite bugetare de 3% din PIB numai în perioadele extreme de criză - output gap negativ de circa 8,33%, dată fiind elasticitatea soldului ciclic de doar 0,3 la modificarea cu un punct procentual a output gap-ului. În plus, în recesiunea din 2009-2010, deficitele bugetare efective nu ar fi putut depăși
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
importate. Construirea unei baze industriale adecvate în România reprezintă un alt pilon fundamental de imunizare a economiei românești. Este demonstrat că țările care au avut o politică industrială activă și o bază industrială puternică au rezistat cel mai bine în fața crizei. Acordarea unor facilități punctuale investițiilor străine cu valoare adăugată, reîncărcarea diplomației economice în acest sens, dezvoltarea parcurilor industriale și tehnologice, concomitent cu stimulente acordate învățământului tehnic, vor imuniza economia românească, mărind capacitatea de export cu valoare mare. Constituirea unei celule
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
unor facilități punctuale investițiilor străine cu valoare adăugată, reîncărcarea diplomației economice în acest sens, dezvoltarea parcurilor industriale și tehnologice, concomitent cu stimulente acordate învățământului tehnic, vor imuniza economia românească, mărind capacitatea de export cu valoare mare. Constituirea unei celule de criză la nivelul Ministerului Finanțelor Publice, care să implementeze un set de indicatori de fiscal stress/indicatori fiscali de avertizare timpurie, în conformitate cu metodologia propusă de FMI. Celula de criză va implementa un raport care să cuprindă două instrumente de semnalizare: un
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
românească, mărind capacitatea de export cu valoare mare. Constituirea unei celule de criză la nivelul Ministerului Finanțelor Publice, care să implementeze un set de indicatori de fiscal stress/indicatori fiscali de avertizare timpurie, în conformitate cu metodologia propusă de FMI. Celula de criză va implementa un raport care să cuprindă două instrumente de semnalizare: un indice al vulnerabilității fiscale, care măsoară permanent gradul de vulnerabilitate fiscală pe baza indicilor prezentați în anexe și un indice fiscal stress, care oferă o evaluare a tendinței
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
deficitul bugetului general consolidat nu poate depăși 1% din PIB. Ținta poate crește cu 0,5% din PIB care urmărește finanțarea investițiilor publice (condiții expres prevăzute) Spania a adoptat și Legea responsabilității fiscale, dar a activat clauzele de exonerare în timpul crizei Marea Britanie BBR, DR (1997) BBR - Golden Rule - Guvernul nu se poate împrumuta decât pentru investiții, nu pentru cheltuieli curente DR - Sustainable investment rule - datoria netă a sectorului public ca pondere în PIB trebuie menținute stabilă, în raport cu ciclul economic (40% din
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
Sustainable investment rule - datoria netă a sectorului public ca pondere în PIB trebuie menținute stabilă, în raport cu ciclul economic (40% din PIB) În vigoare și Legea responsabilității fiscale Sunt excluse investițiile publice din calculul deficitului S-au adoptat clauze derogatorii în timpul crizei România spre Compactul Fiscal. Disciplină și dezvoltare Fiscal Stress. Indicii de monitorizare fiscală Indice Ce măsoară indicele Variabile fiscale de bază r-g (media pe 10 ani) Indică efectul asupra solvabilității fiscale a diferenței de creștere a ratei dobânzii Datoria brută
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
colocviului evidențiază rolul criticii în selectarea și ierarhizarea valorilor literaturii române contemporane. Ov. S. Crohmălniceanu, Gheorghe Grigurcu, Dan C. Mihăilescu, Mircea Cărtărescu răspund întrebărilor lansate de colocviul Fenomenul arghezian (2,4/1990) despre posteritatea critică a poetului, despre o eventuală criză de receptare sau evaluare, despre influența operei argheziene asupra poeticii postmoderniste. În decembrie 1991, la rubrica sa permanentă „Departe-Aproape”, Mircea Zaciu afirmă că opera lui Mircea Eliade se află la o răspântie a receptării. „Răspântia Eliade”, sintagma lansată de articol
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286947_a_288276]
-
postlezional, poate să apară un sindrom dureros cu caracter de arsură care atinge uneori intensități deosebite realizând cauzalgia (sindromul WeirMitchell). Se întâlnește de obicei, după leziuni ale plexului brahial, nervului median sau cubital. Durerea este continuă cu caracter de arsură. Crizele dureroase, durează săptămâni sau chiar luni după care pot să dispară treptat. Sindromul dureros se însoțește de modificări vegetative ce constau în tulburări circulatorii (edem, distrofii osoase, redori articulare, tulburări trofice) și mai ales apariția unei stări psihice particulare (anxietate
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
să o reconstruiască, identificând piesele din care este alcătuită și felul în care se îmbină. Iar acest lucru se întâmplă atâta timp cât instrumentele furnizate de paradigmă au capacitatea de a rezolva problemele definite în cadrul ei. Răsturnarea de paradigmă este rezultatul unei crize în teoria și practica științei, atunci când instrumentele sale nu mai sunt capabile să explice și să absoarbă anomaliile care îi contrazic propozițiile. Paradigmele științelor naturale sunt alternative incomensurabile pentru înțelegerea lumii. Ele nu pot fi comparate în termenii aceluiași cadru
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
unei unități de măsură comune. Paradigma nouă vine săînglobeze în interiorul său lucrurile pe care vechea paradigmă nu le mai putea cuprinde. În contrast, în științele sociale, paradigme multiple și adesea aflate în tensiune sau în conflict supraviețuiesc fără a produce crize de legitimitate. Nu numai că nu sunt exclusive - alternative incomensurabile pentru înțelegerea lumii, ca în cazul științelor naturale -, ci sunt folosite împreună pentru a dezvălui și explica aspecte diferite ale lumii sociale. Invers față de științele naturale, unde paradigma stabilește întrebările
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
lui Kuhn, piesele de puzzle sunt chiar paradigmele, iar ele sunt asamblate pentru a ilumina un fapt social. Alt fapt social este un alt puzzle, care folosește alte piese, îmbinate diferit. Științele sociale nu trec prin răsturnări de paradigme sau crize teoretice și practice. Acest lucru poate fi interpretat ca simptom al poziției științifice precare a disciplinelor sociale. Dar această interpretare nu face decât să situeze problematica diferenței dintre natura și modul de a face al științelor naturale și cele ale
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
Kotigama, Nadika și Vaiśălī. În anotimpul ploilor s-a hotărât să se stabilească în „Satul de bambuși” (Veṇugrăma). Aici s-a îmbolnăvit de dizenterie și a fost la un pas de moarte, dar prin forța voinței a reușit să depășească criza și să supraviețuiască. Buddha intra în cel de al optzecelea an al vieții sale. Ănanda se bucură de faptul că Cel Preafericit nu se va stinge înainte de a fi lăsat instrucțiuni privind Comunitatea. Buddha însă îi răspunde că el a
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
urmă el a triumfat și a devenit personajul principal al comunității buddhiste. Și-a petrecut restul vieții urmând exemplul Maestrului său, călătorind și predicând Legea. Buddhismul se extinde spre vest și pătrunde în Dekkan. Divergențele doctrinare se înmulțesc și o criză destul de serioasă face necesar un nou conciliu. Acesta s-a ținut la 100 sau 110 ani de la moartea lui Buddha, a avut loc la Vaiśălī, și a presupus întrunirea a 700 de arhați. Motivul se pare că a fost acela
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
puzzle". Știința progresează atunci când paradigmele vor conferi problemelor ce stau în fața cercetătorului caracterul de probleme puzzle. Aceste probleme puzzle apar în stadiul de maturitate a științei. Atunci când paradigmele nu mai corespund realității, începe o perioadă de atacuri, de schimb, de criză, preconizând o revoluție științifică, ceea ce va duce la progres. Nu putem fi siguri că toate științele evoluează în același mod și în același ritm, existând clare diferențieri între științele exacte și cele umaniste, sociale (în rândul cărora se afiliază și
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
anii `70 demersurile sociale s-au impus. Condon discută despre direcțiile și posibilitățile Comunicării interculturale, despre abordările și trecutul domeniului, despre breasla interculturaliștilor și despre scopul comunicării.18 Condon consideră că America, ca societate multiculturală, a încercat dintotdeauna să răspundă crizelor și problemelor, dar nu trebuie să considere că deține răspunsurile la toate problemele, fapt dovedit începând cu 11 septembrie 2001. Studiile interculturale ar trebui făcute într-un context cultural specific (de ex. problemele africanilor sau ale hispanicilor din SUA), nu
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
subliniază faptul că majoritatea cercetării științelor sociale s-a bazat pe presupunerea culturală a individualismului, centrul comunicării fiind plasat în interiorul individului, nu ca o relație între indivizi. 1.5.4. Baza teoretică Sfârșitul anilor `70 s-a caracterizat printr-o criză de identitate provocată de încercarea de a oferi o definiție cât mai clară a Comunicării interculturale. Toate definițiile includeau noțiunile de comunicare și cultură, fapt ce nu a ajutat la conceptualizarea unei definiții precise, căci "natura și rolul comunicării interculturale
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
codurile lingvistice și nonverbale, canalul de transmitere și componentele culturale (ca de ex.: dezvoltarea culturală, funcționalitatea, istoria și ecologia culturală). Saral (1979) subliniază importanța înțelegerii aspectelor interculturale în educație, înclinația occidentală a cercetării Comunicării interculturale și introduce conceptul de etică. Criza de identitate a fost accentuată de Smith (1982) și Rochlin (1988), care se îndoiau de importanța studierii Comunicării interculturale. Smith prevedea o îndepărtare a domeniului prin accentuarea diferențelor relațiilor interpersonale și comunicării nonverbale. El accentuează importanța problemelor internaționale, sărăcia, războiul
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
reprezentat, pentru România, al 18-lea an consecutiv de scădere a populației, iar pentru perioada 1990-2006, pierderea, cauzată de migrație și scăderea natalității, însumează aproape 1.5 milioane persoane. Realitatea din România este considerată de specialiștii în domeniu o adevărată criză demografică latentă. Astfel, managementul diversității începe să aibă un rol din ce în ce mai important în managementul angajaților. În prezent, companiile operează pe o piață care le solicită să-și dezvolte un astfel de management. Din ce în ce mai multe companii înțeleg că trebuie să abordeze
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
bună resursă și în familie sau în viața privată și invers, abilitățile exersate și învățate în viața privată sunt resurse pentru creșterea performanței în muncă. Abilitățile de tipul luarea deciziilor, relaționarea interpersonală, managementul propriului comportament, autocontrolul emoțional, managementul situațiilor de criză sunt abilități care, exersate și aplicate în mai multe contexte, familie și viață privată facilitează dezvoltarea lor optimă . Sentimentul de autoeficacitate, încrederea în propriile abilități dintr-un domeniu, familie sau muncă, are consecințe pozitive asupra celuilalt domeniu. Un studiu realizat
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
2000, Casmir, Fred, Communication Year Book, University of Kansas, în Borțun, Dumitru, Comunicare și relații publice (Curs). Studii aprofundate, 1990; Chelcea, Septimiu, Ivan Loredana, Chelcea, Adina, Comunicarea nonverbală. Gesturile și postura, București, Comunicare.ro, 2005; Chiciudean, Ion, Tones Valeriu, Gestionarea crizelor de imagine Comunicare.ro, 2010; Cismaru, Diana, Maria, Social media si managementul reputației, Editura Tritonic, 2012; Codobanu Aurel, Comunicare și negociere în afaceri, Editura Risoprint, ClujNapoca,2007; Codobanu, Aurel, Imperiul comunicării, Editura Ideea Europeană, 2011; Condon, J.; Yousef, F., An
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
Paris,1989 Laidi, Zaki & Lamy, Pascal, L'Europe au défi de la gouvernance mondiale, în volumul Le bien commun comme reponse politique à la mondialisation, coordonat de Olivier Delas și Christian Deblock, éditions Bruylant, Bruxelles 2003; Larkin, Judy, Regester Michael, Managementul crizelor si al situațiilor de risc,Editura Comunicare.ro, 2011 Lenclud, Gerard, La perspective fonctionnaliste, pp. 61-116, în Les idees de l'anthropologie, éditions Armand Colin, Paris 1988; Leach,E., Cultură și comunicare, Cambridge University Press, Londra, 1976; Loenhoff, J., Interkulturelle
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
istoriei, aceleași teme, aceleași orientări se pot sesiza, de pildă, în India colonială 17 și în Albania secolului XIX18. Încercări de a explica sud-estul european prin discursul identitar s-au făcut mereu în ultimul tip, mai ales pornindu-se de la criza iugoslavă 19, însă și într-un spațiu mai larg, cuprinzînd și Mitteleuropa 20, dacă nu chiar tot "imperiul" ex-sovietic21. Problema identității politice domină aproape toată istoria popoarelor europene care au avut de traversat crize de creștere", construcția statului modern și
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]