61,510 matches
-
fost premiată la expoziția „010101” de la București inițiată și organizată de Centrul SOROS pentru Artă Contemporană. Tot legat de viață satului picteză lucrarea "Sura" în anul 1998. În anul 2007 începe proiectul "Document" care are ca subiect bisericile vechi de lemn din Transilvania, prima lucrare fiind "Păușa", următoare "Ciucea-Gălpâia" în anul 2012 și "Biserică de hartie" în anul 2012. Din anul 2010 începe colaborarea cu Galeria Plan B coordonată de Mihai Pop printr-o expoziție personală "10 Paintings" deschisă la Berlin
Gheorghe Ilea () [Corola-website/Science/337407_a_338736]
-
de pânză dispuse pe două rânduri care împreună redau în mărime naturală (300/600 cm) peretele surii din satul Bucea. A fost pictată la fața locului în anul 1998. Lucrarea "Păușa" reda în mărime naturală peretele exterior al bisericii de lemn din satul Păușa, partea de Sud, Sud-Est, Est și Nord-Est. Este alcătuită dintr-o succesiune de unsprezece pânze, având dimensiunea de 200/1660 cm. A fost pictată în satul Păușa în vara anului 2007. Proiectul "Tronicart 1300" cuprinde cinzeci și
Gheorghe Ilea () [Corola-website/Science/337407_a_338736]
-
capote este de 100/124 cm. Ele au fost pictate în anii 2010-2011. Tematica proiectului cuprinde etape din viața artistului cât și momente din istoria României într-o abordare proprie. Tema din lucrarea "Ciucea-Gălpâia" este redarea naosului din biserică de lemn de la Muzeul Octavian Goga din Ciucea. Biserică a fost pictată de Ioan Pop din Românași, dar acum se păstrează foarte putin din acea pictură. Biserică a fost mutată din satul Gălpâia în Ciucea, de aici rezultă și titlul lucrării care
Gheorghe Ilea () [Corola-website/Science/337407_a_338736]
-
pictată la Zalău în anul 2012. Povestea mutării este un proiect care cuprinde zece lucrări făcute special pentru expoziția cu același titlu deschisă la Galeria Plan B Cluj în anul 2014. Sunt prezente materiale diferite cum ar fi: hârtie, pânză, lemn, aluminiu, precum și tehnici diferite că: pictură, instalație, obiect, frotaj, tipărirea unui ziar, etc. Tema lucrărilor într-o primă lectură se referă la mutarea bisericii de lemn din Gălpâia la Ciucea, în profunzime este vorba de relația omului cu Dumnezeu și
Gheorghe Ilea () [Corola-website/Science/337407_a_338736]
-
B Cluj în anul 2014. Sunt prezente materiale diferite cum ar fi: hârtie, pânză, lemn, aluminiu, precum și tehnici diferite că: pictură, instalație, obiect, frotaj, tipărirea unui ziar, etc. Tema lucrărilor într-o primă lectură se referă la mutarea bisericii de lemn din Gălpâia la Ciucea, în profunzime este vorba de relația omului cu Dumnezeu și cu semenii. E vorba de trecerea omului prin viață. https://ro-ro.facebook.com/GaleriaIlea http://www.plan-b.ro/index.php?/gheorghe-ilea/ http://myartguides.com/art-spaces/galleries
Gheorghe Ilea () [Corola-website/Science/337407_a_338736]
-
pat (cearceafurile, plapumele și prosoapele) trebuie menținute în curățenie, când e necesar - uscate sau curățite și puse în cufăr. Iar bijuteriile trebuie păstrate într-un loc sigur, de dorit cu lacăt. Din veselă sunt menționate bratina, lingura, polonicul, jgheabul din lemn, tigaia, pirostria, sita. Vesela trebuie să fie acoperită. Dintre felurile de mâncare menționate amintim: supa de varză, răcituri, botvinia (supă rece), terci (ovăz, hrișcă, orz), carne (de porc, de vită, de berbec, de pui, de gâscă, de rață), pește (nisetru
Domostroi () [Corola-website/Science/335849_a_337178]
-
lui Ivan de la Moscova într-o încercare de a opri cavaleria rusă de la a prăda Livonia rurală. Succesele rușilor au urmat un model similar, cu multiple campanii mici, cu asedii în care muschetarii au jucat un rol-cheie distrugând fortificațiile de lemn cu susținerea eficientă a artileriei. Forțele țarului au cucerit cetăți importante ca Fellin (Viljandi), dar totuși le lipsea forța de a cuceri marile orașe Riga, Reval sau Pernau. Cavalerii Livonieni au suferit o înfrângere dezastruoasă în fața rușilor în bătălia de la
Războiul Livonian () [Corola-website/Science/335801_a_337130]
-
1283), și la (1372). Este posibil ca aici să fi trăit ultimul vorbitor nativ al limbii baltice dispărute denumită prusaca veche. Impact important al activității omenești asupra zonei a început în secolul al XVI-lea. Despădurirea cordonului din cauza pășunatului, exploatării lemnului, și construcției de ambarcațiuni pentru din 1757 a făcut ca dunele să se răspândească pe toată fâșia și să îngroape sate întregi. Alarmat de aceste probleme, guvernul prusac a finanțat proiecte de reîmpădurire pe scară largă, demarate în 1825. Alte
Cordonul litoral al Curlandei () [Corola-website/Science/335874_a_337203]
-
Suediei. În 1659 în timpul asaltului asupra Copenhaga Frederic a fost atât de grav rănit încât piciorul inferior drept a trebuit să fie amputat. El a fost promovat la rangul de general-maior (Generalmajor) și de atunci a avut un picior de lemn. Frederic a fost ales de regele Carol al X-lea ca "Statthalter" în Livonia, însă după moartea regelui lucrurile s-au schimbat în mod considerabil, iar Frederic a părăsit serviciul suedez în 1661. În același an el s-a căsătorit
Frederic al II-lea, Landgraf de Hesse-Homburg () [Corola-website/Science/335887_a_337216]
-
originală a Konponchudo a fost distrusă în 1571 de armata lui Oda Nobunaga, iar cea actuală reprezintă o reconstrucție, efectuată între anii 1634 și 1641 sub conducerea călugărului Tenkai, la ordinul shogunul Iemitsu Tokugawa. Întreaga construcție a fost executată din lemn de , arbore endemic din Japonia, Coreea și Taiwan. Împreună cu curtea interioară și galeria din partea de sud formează o structură tipică în stil arhitectural "Shinden-zukuri". Interiorul Konponchudo este împărțit în trei părți. Partea interioară (cea mai sacră parte, în care se
Enryaku-ji () [Corola-website/Science/335867_a_337196]
-
au lăsat în urma lor numeroase și însemnate proprietăți, adesea în centrul orașelor importante. La sosirea în Israel, o mare parte din ei au fost așezați la început în tabere de tranzit numite „maabarot”, în corturi și, ulterior, în barăci de lemn, până ce cu timpul au ajuns în locuințe permanente. Cu emigranții evrei au sosit în Israel toți rabinii, cu excepția rabinului Sasson Kaduri. Autoritățile irakiene au anulat puterile tribunalelor religioase ale evreilor și le-au transmis tribunalelor de stat, care s-au
Evrei irakieni () [Corola-website/Science/335859_a_337188]
-
Este tatal steamer-ului modern, originar din zona Canton a Chinei, locul de naștere a tradiționalului Dim Sum. Așa cum îi spune și numele, este confecționat integral din lemn de bambus. Au diametre începând de la 28 cm - pentru uz casnic, până la un metru - destinate restaurantelor. Când vă cumpărați coșul, verificați ce diametru au oalele pe care le aveți, astfel încât să vă cumpărați un coș compatibil. Cum se folosește? La
Coș de bambus () [Corola-website/Science/335914_a_337243]
-
familia "Marasmiaceae" și de genul "Omphalotus" este, împreună cu „gemenul” său "Omphalotus illudens" o ciupercă otrăvitoare, numită în popor buricul măslinului. Acest burete este o specie saprofită care crește în grupuri cu multe exemplare. După cum sugerează și numele, buretele apare pe lemn de măslini. În România, Basarabia și Bucovina de Nord se găsește la rădăcinile de castani comestibili precum în păduri de foioase uscate pe stejari și carpeni, apărând deseori pe sol (lemn îngropat, ce nu se poate distinge în cele mai multe cazuri
Buricul măslinului () [Corola-website/Science/335919_a_337248]
-
multe exemplare. După cum sugerează și numele, buretele apare pe lemn de măslini. În România, Basarabia și Bucovina de Nord se găsește la rădăcinile de castani comestibili precum în păduri de foioase uscate pe stejari și carpeni, apărând deseori pe sol (lemn îngropat, ce nu se poate distinge în cele mai multe cazuri), din (iunie) iulie până în septembrie. Carnea se decolorează cu hidroxid de potasiu verde și cu hidroxid de amoniu palid-verzui pe suprafața pălăriei precum cu sulfovanilină imediat roșu-violet, apoi mai închis (pălărie
Buricul măslinului () [Corola-website/Science/335919_a_337248]
-
se repetă, folosit la separarea unui spațiu în două zone diferite. ele se pot realiza din bare paralele, menținute la o anumită distanță între ele, sau din alte elemente. În funcție de scopul în care sunt folosite, grătarele pot fi din metal, lemn, masă plastică sau alte materiale. Una dintre principalele funcții ale unui grătar este împiedicarea accesului într-un anumit spațiu. De exemplu, în hidrotehnică se folosesc grătare care împiedică pătrunderea unor corpuri care plutesc (crengi, bucăți de gheață) în admisiile diveselor
Grătar () [Corola-website/Science/335944_a_337273]
-
aerisire, a arborilor. ele de susținere permit susținerea temporară sau permanentă a diferitelor corpuri. Pasarelele multor instalații în aer liber sunt realizate din grătare, care susțin oamenii, dar lasă să treacă intemperiile, cum ar fi ploaia sau zăpada. Grătare de lemn sunt folosite deasupra ieslelor pentru alimentarea cu fân a animalelor. În bucătării se folosesc grătare metalice pentru a frige diferite produse și grătare din metal, lemn sau mase plastice ca suporturi pentru oale fierbinți sau pentru tăierea pâinii. Grătarele de
Grătar () [Corola-website/Science/335944_a_337273]
-
oamenii, dar lasă să treacă intemperiile, cum ar fi ploaia sau zăpada. Grătare de lemn sunt folosite deasupra ieslelor pentru alimentarea cu fân a animalelor. În bucătării se folosesc grătare metalice pentru a frige diferite produse și grătare din metal, lemn sau mase plastice ca suporturi pentru oale fierbinți sau pentru tăierea pâinii. Grătarele de sortare sunt formate din bare metalice simple sau încrucișate sau din table perforate și servesc la sortarea diferitelor materiale, cum ar fi bulgării de cărbune, piatra
Grătar () [Corola-website/Science/335944_a_337273]
-
table perforate și servesc la sortarea diferitelor materiale, cum ar fi bulgării de cărbune, piatra concasată, semințe etc. Funcția lor este similară cu cea a ciururilor. În instalațiile de ardere grătarele se folosesc la arderea combustibilior solizi — de exemplu cărbune, lemn, deșeuri — cu excepția arderii prafului de cărbune. Ele separă focarele în două părți, partea superioară fiind "camera de ardere", iar cea inferioară "cenușarul". Pe grătar se încarcă combustibilul, iar aerul necesar arderii se poate introduce atât prin grătar, cât și pe deasupra
Grătar () [Corola-website/Science/335944_a_337273]
-
celor două războaie mondiale. În timpul Primului Război Mondial, la 5 august 1915, armata rusă aflată în retragere a aruncat în aer patru deschideri pentru a-i încetini unitățile militare germane care o urmăreau. Podul a fost reconstruit de către germani în grabă din lemn, dar a ars într-un accident petrecut curând după aceea. După război, structura a fost reconstruită de către noul guvern polonez pe parcursul a cinci ani, din 1921 până în 1926. În timpul Loviturii de stat din Mai podul a fost locul de întâlnire
Podul Poniatowski () [Corola-website/Science/335940_a_337269]
-
în timpul Revoltei din Varșovia, la 13 septembrie 1944. Această demolare a fost mult mai completă: toate deschiderile s-au prăbușit și doar pilele inferioare au rezistat. Primele planuri postbelice ale noului guvern polonez (comunist) prevedeau construcția unei structuri temporare de lemn pe pilonii existenți, dar lucrul pripit a făcut ca podul să se prăbușească. Refăcut pe piloni noi după proiectul lui Stanisław Hempel, podul a fost redeschis la 22 iulie 1946 de către Bolesław Bierut. Cu toate acestea, podul redeschis acum și-
Podul Poniatowski () [Corola-website/Science/335940_a_337269]
-
de pădurar și de paznic de vânătoare până la mobilizarea în 1914 în primul război mondial, unde avea să fie rănit. După război, își reia meseria de pădurar lângă Linz. Urmarea lipsei de cai de tracțiune după război, el asigură transportul lemnului pe un torent de apă, punând în practică cunoștințe de plutărit din tradiția familiei. În perioada 1920 - 1924 administrează un district forestier sălbatic de 21 000 ha, la Bernerau, aparținând prințului Adolf de Schaumburg-Lippe, pentru valorificarea lemnului. propune construirea unui
Viktor Schauberger () [Corola-website/Science/335959_a_337288]
-
el asigură transportul lemnului pe un torent de apă, punând în practică cunoștințe de plutărit din tradiția familiei. În perioada 1920 - 1924 administrează un district forestier sălbatic de 21 000 ha, la Bernerau, aparținând prințului Adolf de Schaumburg-Lippe, pentru valorificarea lemnului. propune construirea unui canal de flotaj lung de 50 km, cu deflectoare ce dădeau apei o mișcare elicoidală alternativă, pentru transportul lemnului. Între anii 1924 - 1928 devine consultant de stat pentru flotajul lemnului și construiește mai multe canale de flotaj
Viktor Schauberger () [Corola-website/Science/335959_a_337288]
-
administrează un district forestier sălbatic de 21 000 ha, la Bernerau, aparținând prințului Adolf de Schaumburg-Lippe, pentru valorificarea lemnului. propune construirea unui canal de flotaj lung de 50 km, cu deflectoare ce dădeau apei o mișcare elicoidală alternativă, pentru transportul lemnului. Între anii 1924 - 1928 devine consultant de stat pentru flotajul lemnului și construiește mai multe canale de flotaj și baraje în diverse țări europene (Iugoslavia, Turcia, Bulgaria ș.a.). Barajele sunt echipate cu dispozitive noi, revoluționare, unele ce ranforsează structura, altele
Viktor Schauberger () [Corola-website/Science/335959_a_337288]
-
aparținând prințului Adolf de Schaumburg-Lippe, pentru valorificarea lemnului. propune construirea unui canal de flotaj lung de 50 km, cu deflectoare ce dădeau apei o mișcare elicoidală alternativă, pentru transportul lemnului. Între anii 1924 - 1928 devine consultant de stat pentru flotajul lemnului și construiește mai multe canale de flotaj și baraje în diverse țări europene (Iugoslavia, Turcia, Bulgaria ș.a.). Barajele sunt echipate cu dispozitive noi, revoluționare, unele ce ranforsează structura, altele care regularizează temperatura apei deversate în aval. Este obligat să demisioneze
Viktor Schauberger () [Corola-website/Science/335959_a_337288]
-
se poate găsi în România, Basarabia și Bucovina de Nord, crescând solitar, câteodată fasciculat, în pădure de foioase sau conifere pe trunchiuri și ramuri în putrefacție de fag și stejar respectiv molid, câteodată și pe sol, pe mici fragmente de lemn, de la deal la munte, din aprilie până în noiembrie. Această specie a fost descrisă și redenumită deseori de diferiți micologi. Dar numai doi taxoni s-au menținut: Unul este "Pluteus atricapillus", descris în 1786 de micologul german August Batsch în lucrarea
Ciuperca cerbilor () [Corola-website/Science/336030_a_337359]