64,222 matches
-
mai mare parte a tulburărilor nevrotice ale bărbaților la vârstă adultă ar proveni dintr-un complex Oedip oprit în evoluție, înainte de faza rezolutivă sau de identificare. Acest punct de vedere a fost amplu criticat din diferite direcții. Karl Popper critică teoriile lui Freud, ca nefiind fundamentate științific, ele s-ar baza doar pe convingerea autorului psihanalizei, care - fără date experimentale sau observații verificabile - modifică realitatea. Astfel o persoană care neagă existența unor înclinații incestuoase este considerată drept exemplu de refulare, fără
Complexul Oedip () [Corola-website/Science/297675_a_299004]
-
Ion Bogdan Lefter, Alexandru Mușina, Caius Dobrescu, Petruț Pârvescu, Marius Oprea, Daniel Corbu, Andrei Bodiu, Andrei Damian, Adrian Aluigheorghe, Paul Vinicius. A fost director al Editurii Univers (1990-2001) și editor al revistei Cuvântul. Este profesor universitar doctor, șeful catedrei de Teoria literaturii a Facultății de Litere din Universitatea București. A publicat peste 1000 de articole și studii în revistele și ziarele culturale românești: "România literară", "Contemporanul", "Cahiers Roumains d'Etudes Litteraires", Revista "22" etc.
Mircea Martin () [Corola-website/Science/297692_a_299021]
-
ul este termenul de referință aplicat unei vaste game de evoluții în domeniile de teorie critică, filosofie, arhitectură, artă, literatură și cultură. Diversele expresii ale postmodernismului provin, depășesc sau sunt o reacție a modernismului. Dacă modernismul se consideră pe sine o culminare a căutării unei estetici a iluminismului, o etică, postmodernismul se ocupă de modul
Postmodernism () [Corola-website/Science/297646_a_298975]
-
pe postulatul unei emisii originale, logosul. Privilegierea acestei fraze originale se numește "logocentrism". În loc să-ți bazezi cunoașterea pe cazuri sau texte particulare, baza cunoașterii a fost privită ca fiind generată de jocul liber al discursului, o idee cu rădăcini în teoria jocurilor de limbaj ale lui Wittgenstein. Această subliniere a permisivității jocului liber în contextul mai larg al conversației și discursului duce postmodernismul spre adoptarea ironiei, paradoxului, a manipulării textuale, referințelor sau tropilor. Înarmați cu acest proces al chestionării bazelor sociale
Postmodernism () [Corola-website/Science/297646_a_298975]
-
certuri apar trimițând spre schimbarea bazelor cunoașterii științifice către un consens al oamenilor de știință cum a fost demonstrat de Thomas Kuhn. Postmodernismul e privit tocmai ca o conștientizare a naturii perioadei de discontinuitate dintre perioada modernă și cea post-modernă. Teoria a căpătat putere și a ocupat spațiul academic francez. În 1979 Jean-François Lyotard a scris o operă scurtă, dar foarte influentă, "Condiția postmodernă" un raport asupra cunoașterii detotalizante. (versiunea în limba română de Ciprian Mihali, Editura Babel, 1993). Jean Baudrillard
Postmodernism () [Corola-website/Science/297646_a_298975]
-
foarte influentă, "Condiția postmodernă" un raport asupra cunoașterii detotalizante. (versiunea în limba română de Ciprian Mihali, Editura Babel, 1993). Jean Baudrillard, Michel Foucault, și apoi Roland Barthes (în operele sale mai târzii, post-structuraliste) sunt de asemenea nume de referință în teoria postmodernă. Postmodernismul are drept aliați apropiați mai multe discipline academice contemporane, mai ales pe cele din câmpul sociologiei. Multe din ideile sale provin din domeniile feminismului sau a teoriei post coloniale. Alții identifică mișcările anti-establishment și de underground din anii
Postmodernism () [Corola-website/Science/297646_a_298975]
-
sale mai târzii, post-structuraliste) sunt de asemenea nume de referință în teoria postmodernă. Postmodernismul are drept aliați apropiați mai multe discipline academice contemporane, mai ales pe cele din câmpul sociologiei. Multe din ideile sale provin din domeniile feminismului sau a teoriei post coloniale. Alții identifică mișcările anti-establishment și de underground din anii șaizeci ai secolului XX ca primele manifestări ale nașterii postmodernismului. Căutându-i rădăcinile, unii i le identifică în spagerea idealismului de tip hegelian și în impactul celor două războie
Postmodernism () [Corola-website/Science/297646_a_298975]
-
german Jürgen Habermas este un puternic apărător al acestei teze. Ceea ce ridică o nouă problemă: este secolul XX o perioadă compactă, sau trebuie divizat în alte două epoci distincte? Filosofii postmoderni sunt adesea catalogați drept fiind o lectură dificilă, iar teoria critică a fost adesea ridiculizată pentru sintaxa ei înțepenită și încercările de a combina tonul polemic cu un vast arsenal de termeni nou inventați. Totuși, acuzații similare fuseseră formulate și la adresa operelor din epocile precedente, de la idealismul lui Immanuel Kant
Postmodernism () [Corola-website/Science/297646_a_298975]
-
binare de tipul „sau / sau" și înlocuirea ei prin atitudini ale gândirii termale, când sunt echivalente nu două, ci trei începuturi. In loc de opoziție, ei propun sistemicitate, armonizare, complementaritate, simultaneitate etc. L.A. Mikeșina consideră că deosebirea gnoseologiei tradiționale de teoria cunoștințelor, legată de revoluția computerială constă în faptul că gnoseologia tradițională se concentrează la procedură, descripție, folosind expresii și reguli pentru însușirea cunoștințelor. Teoria cunoașterii computeriale, însă pune în centrul atenției regulamentarea, recurge la propoziții normative, folosește cunoștințele pentru afirmarea
Postmodernism () [Corola-website/Science/297646_a_298975]
-
opoziție, ei propun sistemicitate, armonizare, complementaritate, simultaneitate etc. L.A. Mikeșina consideră că deosebirea gnoseologiei tradiționale de teoria cunoștințelor, legată de revoluția computerială constă în faptul că gnoseologia tradițională se concentrează la procedură, descripție, folosind expresii și reguli pentru însușirea cunoștințelor. Teoria cunoașterii computeriale, însă pune în centrul atenției regulamentarea, recurge la propoziții normative, folosește cunoștințele pentru afirmarea regulilor. In prezent, cel mai justificat mod de verificare a ipotezelor cu privire la gândire îl reprezintă experimentele pe computere, dar nu pe oameni. Și astăzi
Postmodernism () [Corola-website/Science/297646_a_298975]
-
o atitudine epistemologică perfect similară cu cea a gândirii Iluministe, incompatibilă cu cea postmodernă. În același timp aceste mesaje poartă o încărcătură Și un mesaj anti-Iluminist, prin revelarea faptului că raționalitatea poate fi găsită și în mințile unor sălbatici, vezi teoria unui Claude Lévy Strauss, doar că în forme diferite de cele ale oamenilor din societățile civilizate. E aici prezentă și o critică implicită a gândirii coloniale care era considerată o parte a unui proces de civilizare prin care societățile bogate
Postmodernism () [Corola-website/Science/297646_a_298975]
-
cuvintelor pe care le-a respins pentru a deveni ceea ce trebuie să fie. O altă diferență clară dintre postmodernism și poststructuralism mai rezidă și în atitudinea lor diferită față de dispariția proiectului Iluminismului, căci poststructuralismul este la modul fundamental ambivalent, în timp ce teoria postmodernismului este cerebratorie. O altă diferență constă în natura celor două poziții. Poststructuralismul e un curent din filosofie, adună păreri despre ființe, limbă, corp, Și societate, dar nu dă numele unei perioade. Postmodernismul, pe de altă parte, este în strânsă
Postmodernism () [Corola-website/Science/297646_a_298975]
-
pe postulatul unei emisii originale, logosul. Privilegierea acestei fraze originare se numește "logocentrism". În loc să-ți bazezi cunoașterea pe cazuri sau texte particulare, baza cunoașterii a fost privită ca fiind generată de jocul liber al discursului, o idee cu rădăcini în teoria jocurilor de limbaj ale unui filosof al limbajului ca Ludwig Wittgenstein. Această subliniere a permisivității jocului liber în contextul mai larg al conversației Și discursului conduce postmodernismul spre adoptarea ironiei, paradoxului, a manipulării textuale, referințelor sau tropilor. Înarmați cu acest
Postmodernism () [Corola-website/Science/297646_a_298975]
-
conceptul de obiectivitate și ceea ce ar însemna aceasta. În cel mai larg sens, negarea obiectivității este trăsătura poziției postmoderne iar ostilitatea față de aceste baze ale obiectivității este trăsătura definitorie. Această ostilitate subterană față de conceptul de obiectivitate evidentă în multe din teoriile critice moderne, acesta este punctul de atac pentru toți dușmanii postmodernismului. Mulți critici caracterizează postmodernismul drept un fenomen efemer, care nu poate fi definit datorită faptului că, din punctul de vedere filosofic, nu reprezintă mai mult decît o serie de
Postmodernism () [Corola-website/Science/297646_a_298975]
-
căldură și lucru mecanic. Numele este derivat din limba greacă ("θέρμη" "therme" = căldură, "δύναμις" "dynamis" = forță) și a fost creat de lordul Kelvin care a formulat și prima definiție a termodinamicii. În germană termodinamica mai poartă și numele de "Wärmelehre (teoria căldurii)" creat de Rudolf Clausius in lucrările sale despre teoria mecanică a căldurii. Termodinamica reprezintă în zilele noastre una din cele mai bine structurate logic ramuri ale fizicii. Născută la începutul secolului al XIX-lea din necesitatea practică de a
Termodinamică () [Corola-website/Science/297677_a_299006]
-
θέρμη" "therme" = căldură, "δύναμις" "dynamis" = forță) și a fost creat de lordul Kelvin care a formulat și prima definiție a termodinamicii. În germană termodinamica mai poartă și numele de "Wärmelehre (teoria căldurii)" creat de Rudolf Clausius in lucrările sale despre teoria mecanică a căldurii. Termodinamica reprezintă în zilele noastre una din cele mai bine structurate logic ramuri ale fizicii. Născută la începutul secolului al XIX-lea din necesitatea practică de a optimiza randamentul motoarelor cu abur, termodinamica a devenit una din
Termodinamică () [Corola-website/Science/297677_a_299006]
-
a parăsit apoi stânga, alipindu-se la PNL) și Partidul Democrat (care a parăsit apoi stânga, aderând la mișcarea populară). Scopul acestei conferințe a fost unificarea stângii românești și creionarea unui program de racordare a acesteia la social-democrația europeană. Ideile, teoriile și tezele elaborate inițial au fost puse la baza strategiei și programului de guvernare din perioada 2000-2004, iar rectificarea lor în practica guvernării a adus corectivele de rigoare. În cursul legislaturii curente Partidul Social Democrat și-a reorientat majoritatea politicilor
Partidul Social Democrat (România) () [Corola-website/Science/297687_a_299016]
-
cu pâinea, "semnat Ștefan, IV, nr. 1165, 7 iunie 1898. "Moartea," St. P., IV, nr. 1165, 7 iunie 1898. "9 iunie," semnat St. P., IV, nr. 1166, 9 iunie 1898. "Țara Portocalilor," St. P., IV, nr. 1168, 11 iunie 1989. "Teoria revoluției", semnat St. Petică, IV, nr. 1170, 13 iunie 1898. "Mizeria parăzilor", semnat St. P., IV, nr. 1172, 16 iunie 1898. "Teatrul la țară", semnat St. P., IV, nr. 1173, 17 iunie 1898. "Supraproducția intelectualilor," semnat Ștefan, IV, nr. 1176
Ștefan Petică () [Corola-website/Science/297600_a_298929]
-
1924, pp. 1-2. BOLDEA 2011: Iulian Boldea, "De la Modernism la Postmodernism", cap. Ștefan Petică, Colecția STUDII, Editura Universității „Petru Maior”, Târgu-Mureș, 2011, pp.16-19. BOLDEA 2012: Iulian Boldea, "Teme și variațiuni", cap. „Un simbolist aproape uitat: Ștefan Petică”, Colecția Istorie & Teorie & Critică Literară, Editura EuroPress Group, București 2012, pp. 49-53. BOTE 1966: Lidia Bote, "Simbolismul românesc", E.P.L., București, 1966, p. 31, 39, 43-44, 46, 49, 56, 58, 59, 61, 63, 68, 72, 86-88, 200, 203, 209, 211, 234, 237, 247, 248
Ștefan Petică () [Corola-website/Science/297600_a_298929]
-
Petică", în „Pagini alese”, II, nr. 9, 15 octombrie 1902, pp. 15-16. SIMION 1978: Eugen Simion, "Scriitori români de azi." Vol. 1-4, București, Editura Cartea Românească, 1978. SMIRNOV 1968: Noe Smirnov, "Teatrul lui Ștefan Petică", în „Revista de istorie și teorie literară”, tomul 17, nr. 1, 1968, pp. 39-58. SMIRNOV 1999: Noe Smirnov, "Ștefan Petică, dramaturg, "în „Adevărul literar și artistic”, V, 470, 1 iunie 1999, p. 7. STAMATIAD 1915: Alexandru Teodor Stamatiad, "Doi dispăruți. Iuliu Săvescu - Ștefan Petică", "cu o
Ștefan Petică () [Corola-website/Science/297600_a_298929]
-
ar zice, ignorând mijloacele moderne de transport, ocolește, amâna, suspenda încheierile epice, pare a se rătăci în detalii, revenind însă de fiecare dată, când te aștepți mai putin, la firul principal, care se înnoadă și se deznoadă la infinit. În teoria clasică a prozei se vorbea de episoade. Aceste insule relativ autonome dintr-o narațiune sunt numeroase la George Bălăiță. Cam că în Don Quijote sau în Tristram Shandy. Sau că, de ce nu, în Budulea țaichii a lui Slavici. O altă caracteristică
George Bălăiță () [Corola-website/Science/297708_a_299037]
-
prezintă un sistem logic denumit mai târziu algebra Booleană. Acest sistem s-a dovedit esențial pentru dezvoltarea sistemului binar și implementarea sa în circuitele electronice de mai târziu. În 1937, Claude Shannon, un inginer și matematician american, a pus bazele teoriei informației precum și cele ale proiectării circuitelor electronice digitale. În texte care conțin numere în mai multe sisteme de numerație, pentru a evita ambiguitățile, după numărul în cauză se adaugă ca subindice și baza sistemului de numerație în paranteze. De exemplu
Sistem binar () [Corola-website/Science/296577_a_297906]
-
Mercur, un impact catastrofal a avut loc, fiind lovită de un corp cu diametrul de câteva sute de kilometri care a catapultat o mare parte din mantaua originală, rezultând o manta relativ subțire în comparație cu nucleul ei mare, dar există și teorii alternative care sunt discutate mai jos. Se crede că planeta Mercur are o crustă în jur de 100-200 km grosime. O trăsătură distinctivă a planetei Mercur este că are foarte multe rifturi, unele extinzându-se pe sute de kilometri. Se
Mercur (planetă) () [Corola-website/Science/296585_a_297914]
-
s-au format în timp ce nucleul și mantaua planetei s-au răcit și s-au contractat după ce crusta s-a solidificat. Planeta Mercur are un conținut de fier mai mare decât oricare altă planetă majoră din sistemul nostru solar. Mai multe teorii au fost propuse pentru a explica metalicitatea mare a planetei. Cea mai acceptată dintre teorii este cea conform căreia Mercur avea de la început o proporție a metalo-silicaților similară cu meteoriții de condrită și o masă de aproximativ 2,25 ori
Mercur (planetă) () [Corola-website/Science/296585_a_297914]
-
după ce crusta s-a solidificat. Planeta Mercur are un conținut de fier mai mare decât oricare altă planetă majoră din sistemul nostru solar. Mai multe teorii au fost propuse pentru a explica metalicitatea mare a planetei. Cea mai acceptată dintre teorii este cea conform căreia Mercur avea de la început o proporție a metalo-silicaților similară cu meteoriții de condrită și o masă de aproximativ 2,25 ori mai mare decât masa curentă, dar la începuturile istoriei sistemului solar, planeta Mercur a fost
Mercur (planetă) () [Corola-website/Science/296585_a_297914]