64,222 matches
-
decât masa curentă, dar la începuturile istoriei sistemului solar, planeta Mercur a fost lovită de un planetoid având aproximativ 1/6 din masa sa. Impactul ar fi îndepărtat o mare parte din crustă și manta, lăsând nucleul în urmă. O teorie similară a fost propusă pentru a explica formarea Lunii. O altă teorie spune că Mercur s-ar fi format din nebuloasa solară înainte ca energia eliberată de Soare să se stabilizeze. Planeta ar fi avut inițial de două ori masa
Mercur (planetă) () [Corola-website/Science/296585_a_297914]
-
fost lovită de un planetoid având aproximativ 1/6 din masa sa. Impactul ar fi îndepărtat o mare parte din crustă și manta, lăsând nucleul în urmă. O teorie similară a fost propusă pentru a explica formarea Lunii. O altă teorie spune că Mercur s-ar fi format din nebuloasa solară înainte ca energia eliberată de Soare să se stabilizeze. Planeta ar fi avut inițial de două ori masa prezentă. Dar protosteaua s-a contractat, temperaturile în preajma planetei Mercur puteau să
Mercur (planetă) () [Corola-website/Science/296585_a_297914]
-
K. O mare parte din rocile de la suprafață ar fi putut să fie vaporizate la astfel de temperaturi, formând o atmosferă de „vapori de rocă” care ar fi putut să fie duși mai departe de vântul solar. O a treia teorie sugerează că nebuloasa solară a cauzat o forță de frecare cu particulele din care se făcea acreția planetei Mercur, ceea ce înseamnă că particulele mai ușoare s-au pierdut din materialul de acreție. Fiecare din aceste teorii prezice o altă compoziție
Mercur (planetă) () [Corola-website/Science/296585_a_297914]
-
solar. O a treia teorie sugerează că nebuloasa solară a cauzat o forță de frecare cu particulele din care se făcea acreția planetei Mercur, ceea ce înseamnă că particulele mai ușoare s-au pierdut din materialul de acreție. Fiecare din aceste teorii prezice o altă compoziție a suprafeței planetei și două viitoare misiuni spațiale, Messenger și BepiColombo vor face observații și vor testa teoriile. Suprafața planetei Mercur este foarte similară în aparență cu cea a Lunii, pe ea existând câmpii întinse gen
Mercur (planetă) () [Corola-website/Science/296585_a_297914]
-
planetei Mercur, ceea ce înseamnă că particulele mai ușoare s-au pierdut din materialul de acreție. Fiecare din aceste teorii prezice o altă compoziție a suprafeței planetei și două viitoare misiuni spațiale, Messenger și BepiColombo vor face observații și vor testa teoriile. Suprafața planetei Mercur este foarte similară în aparență cu cea a Lunii, pe ea existând câmpii întinse gen „mare” (numele de mare a fost dat de observatorii din antichitate care credeau că petele negre de pe suprafața Lunii sunt mări și
Mercur (planetă) () [Corola-website/Science/296585_a_297914]
-
special pentru imagini dar la a treia manevră au fost obținute numeroase date despre magnetism. Datele indică un câmp magnetic similar cu cel al Pământului care deviază vântul solar în jurul planetei. Originea câmpului magnetic de pe Mercur rămâne încă subiectul câtorva teorii concurente. La data de 24 martie 1975,la doar 8 zile după ultima sa manevră de apropiere, sonda Mariner a rămas fără combustibil. Deoarece mișcarea orbitală nu mai putea fi controlată cu precizie, controlorii misiunii au decis s-o oprească
Mercur (planetă) () [Corola-website/Science/296585_a_297914]
-
creștere și schimbării mentalității de lucru a populației sale. Temperatura maximă în decembrie este în medie de aproximativ 14 °C. Conform legendei, Roma a fost întemeiată de gemenii Romulus și Remus pe 21 aprilie 753 î.Hr., și dovezile arheologice sprijină teoria conform căreia Roma s-a dezvoltat pornind de la așezări pastorale pe Dealul Palatin, construite în zona viitorului Forum Roman, și care au stat la baza noului oraș în secolul VIII î.Hr.. Orașul avea să devină capitala Regatului Roman (condus de
Roma () [Corola-website/Science/296557_a_297886]
-
marțieni ajunși pe Pământ și pe observații din spațiu. Mare parte din planetă este acoperită de un praf mai fin că pudra de talc. Examinarea suprafeței lui Marte a dezvăluit că părți din crusta planetei au fost magnetizate, una dintre teorii susținând că în trecut pe Marte existau plăci tectonice în mișcare, sau chiar că două dintre aceste plăci tectonice ar fi încă active (deși foarte slab) chiar și astăzi. Istoria geologică a planetei Marte poate fi împărțită în mai multe
Marte (planetă) () [Corola-website/Science/296581_a_297910]
-
popoarelor care au locuit-o precum și a statului Român modern. Una dintre cele mai dezbătute probleme din istoriografia românească, problemă care de fapt indică însuși drumul parcurs de aceasta, este problema originilor. Astfel, originile românilor sunt disputate, existând mai multe teorii. Se consideră că triburile creatoare ale culturii bronzului pe teritoriul României aparțin grupului indo-european al tracilor. Strabon în "„”" menționa că "geții aveau aceeași limbă cu tracii, iar dacii aceeași limbă cu geții". Totuși, prima relatare despre geți aparține lui Herodot
România () [Corola-website/Science/296520_a_297849]
-
vila de la Băneasa a servit ca reședință Mareșalului Ion Antonescu. Revenit în țară în 1919, este pentru scurtă vreme profesor, apoi director la "Liceul militar Mânăstirea Dealu" pentru ca, în același an, să fie numit asistent la catedra de "Logică și Teoria cunoașterii" a profesorului Constantin Rădulescu-Motru. Nae Ionescu își inaugurează activitatea universitară cu lecția " Funcțiunea epistemologică a iubirii". Le-a fost profesor universitar lui Mircea Eliade, Constantin Noica, Emil Cioran, Jeni Acterian, Mircea Vulcănescu, Constantin Floru etc. Între 1911-1916, în calitate de colaborator
Nae Ionescu () [Corola-website/Science/296579_a_297908]
-
Rădulescu-Motru (președinte), P. P. Negulescu, Dimitrie Gusti și T. Ziegler și din iunie lucrează ca docent universitar de Istoria logicii și Metafizică (adresa Facultății de Litere și Filosofie din București, nr. 259, 12 iunie 1929). În noiembrie deschide cursul de "Teoria cunoștinței" (predat până în mai 1926) și cel de "Metafizică", cu tema " Problema salvării în „Faust” al lui Goethe". În Cartea Semicentenarului, Nae Ionescu apare cu art. "Filosofia românească". La 1 ianuarie 1926 este numit conferențiar definitiv de Istorie a logicii
Nae Ionescu () [Corola-website/Science/296579_a_297908]
-
cel puțin un articol. Cele mai multe vor fi semnate cu câteva pseudonime (atât spre a varia semnătura, în același număr sau în zile succesive, cât și întrucât îi plăcea să se ascundă sub diverse înfățișări). La 29 mai încheie cursul de "Teorie a cunoștinței" (litografiat; tipărit, 1996). În iunie 1926, ca președinte al Comisiei de bacalaureat la Liceul „N. Bălcescu" din Brăila (din acest liceu fusese exmatriculat în primăvara lui 1909, cu puțin înaintea bacalaureatului propriu) îl remarcă pe elevul Hechter M.
Nae Ionescu () [Corola-website/Science/296579_a_297908]
-
cât și "America de Sud" (care este situată în emisfera sudică a Terrei), atunci "America" are o suprafață totală de peste 42.000.000 km, care este foarte apropiată de cea a Asiei. Ambele Americi sunt situate în emisfera vestică a planetei noastre. Teoria care se bucură de cea mai largă acceptare este aceea conform căreia Americile au fost denumite astfel după exploratorul italian Amerigo Vespucci, de către cartografii germani Martin Waldseemüller și Matthias Ringmann. Amerigo Vespucci, după ce a explorat America de Sud între 1497 și 1502
America de Nord () [Corola-website/Science/296608_a_297937]
-
Saturn se află la 4,3 UA depărtare de Jupiter, iar Neptun la 10,5 UA de Uranus. Au fost făcute încercări pentru a determina relația dintre aceste distanțe orbitale (de exemplu, legea Titius-Bode), dar nu a fost acceptată nicio teorie de acest fel. Soarele - ce cuprinde aproape toată materia din sistemul solar - este compus în proporție de aproximativ 98% din hidrogen și heliu. Jupiter și Saturn, care cuprind aproape întreaga materie rămasă, au în compoziția atmosferei circa 98% din aceleași
Sistemul solar () [Corola-website/Science/296587_a_297916]
-
prin Charles Baudelaire sau Stéphane Mallarmé, bunăoară. Poetul avea o bună educație filosofică, opera sa poetică fiind influențată de marile sisteme filosofice ale epocii sale, de filosofia antică, de la Heraclit la Platon, de marile sisteme de gândire ale romantismului, de teoriile lui Arthur Schopenhauer, Immanuel Kant (de altfel Eminescu a lucrat o vreme la traducerea tratatului acestuia Critica rațiunii pure, la îndemnul lui Titu Maiorescu, cel care îi ceruse să-și ia doctoratul în filosofia lui Kant la Universitatea din Berlin
Mihai Eminescu () [Corola-website/Science/296567_a_297896]
-
altfel Eminescu a lucrat o vreme la traducerea tratatului acestuia Critica rațiunii pure, la îndemnul lui Titu Maiorescu, cel care îi ceruse să-și ia doctoratul în filosofia lui Kant la Universitatea din Berlin, plan nefinalizat până la urmă) și de teoriile lui Hegel. Rădăcina ideologică principală a gândirii sale economice sau politice era conservatoare; prin articolele sale publicate mai ales în perioada în care a lucrat la "Timpul" a reușit să-i deranjeze pe cîțiva lideri importanți din acest mare partid
Mihai Eminescu () [Corola-website/Science/296567_a_297896]
-
unde a fost îngropat sub „teiul sfînt” din cimitirul Bellu, după cum scria chiar Caragiale în necrologul "În Nirvana". George Călinescu a scris despre moartea poetului: Tudor Vianu a spus: „fără Eminescu am fi mai altfel și mai săraci”. Există o teorie a conspirației, care pune în circulație ipoteza asasinării poetului Mihai Eminescu. Această ipoteză consideră îmbolnăvirea sa psihică drept fiind o înscenare, aplicarea unui tratament bazat pe injecții cu mercur în cadru sanatoriului doctorului Alexandru Șuțu conducând deliberat - conform acestei teorii
Mihai Eminescu () [Corola-website/Science/296567_a_297896]
-
teorie a conspirației, care pune în circulație ipoteza asasinării poetului Mihai Eminescu. Această ipoteză consideră îmbolnăvirea sa psihică drept fiind o înscenare, aplicarea unui tratament bazat pe injecții cu mercur în cadru sanatoriului doctorului Alexandru Șuțu conducând deliberat - conform acestei teorii, la moartea poetului - instrumentată astfel politic. În acest complot se susține că ar fi participat chiar și prietenul lui, Titu Maiorescu, fapt ce l-a făcut pe Eminescu să creadă că are „amici reci și dușmănoși”. Conform lui Theodor Codreanu
Mihai Eminescu () [Corola-website/Science/296567_a_297896]
-
fost arătat. La acestea se adaugă un volum ce cuprinde corespondența intimă cu Veronica Micle, "Dulcea mea Doamna/ Eminul meu iubit. Corespondența inedită Mihai Eminescu - Veronica Micle", ediție de Christina Zarifopol Ilias, Iași, Editura Polirom, 2000. Poezii și biografie Jurnalistul Teoria conspirației
Mihai Eminescu () [Corola-website/Science/296567_a_297896]
-
o cronică timpurie a slavilor răsăriteni. Până în secolul al XII-lea, scandinavii și Henric al Livoniei, în cronica sa, numesc orașul "Lindanisa" (în limba daneză: "Lyndanisse", în limba suedeză: "Lindanäs" și în limba slavonă veche de răsărit: "Ledenets"). Potrivit unor teorii, numele ar avea ca origine miturile estoniene, Linda fiind soția lui Kalev și mama lui Kalevipoeg. Alții au sugerat că numele "Lindanisa" ar fi compus din "linda", ce în limba estoniană arhaică ar însemna oraș sau castel, și "nisa" ce
Tallinn () [Corola-website/Science/296645_a_297974]
-
cu alte cuvinte, ea este demonstrabil capabilă de a calcula orice este calculabil. Von Neumann a recunoscut că conceptul central al calculatorului modern se datorează acestei lucrări. Mașinile Turing sunt și în ziua de azi obiect central de studiu în teoria computației. Din septembrie 1936 până în 1938, Turing și-a petrecut mare parte din timp studiind cu Church la Universitatea Princeton. Pe lângă activitatea sa pur matematică, el a studiat și criptologia și a construit trei din patru niveluri ale unui multiplicator
Alan Turing () [Corola-website/Science/296617_a_297946]
-
a lucrat începând cu 1952 și până la moartea sa în 1954 în domeniul biomatematicii, anume în cel al . În acest domeniu, el a publicat în 1952 o lucrare intitulată "" („Bazele chimice ale morfogenezei”), avansând ipoteza Turing de formare a șabloanelor (teoria a fost confirmată experimental la 60 de ani după moartea sa). Interesul său central în domeniu era înțelegerea filotaxiei Fibonacci, existența numerelor Fibonacci în structurile plantelor. S-a folosit de , elemente centrale în domeniul formării șabloanelor. Alte lucrări anterioare au
Alan Turing () [Corola-website/Science/296617_a_297946]
-
poartă numele lui Turing. Universitatea Paul Sabatier din Toulouse, Franța are un amfiteatru care îi poartă numele. University Texas din Austin are un program de titluri onorifice în informatică denumit Turing Scholars. Universitatea Istanbul Bilgi organizează o conferință anuală de teoria calculabilității intitulată „Zilele Turing”. Sala calculatoarelor de la se numește „Sala Turing”. Universitatea Carnegie Mellon are o bancă din piatră, situată în Hornbostel Mall, cu numele „A. M. Turing” sculptat pe partea de sus, "Read" pe piciorul stâng, și "Write" pe celălalt
Alan Turing () [Corola-website/Science/296617_a_297946]
-
ale secolului al XX-lea, din care unul din timbre are un portret al lui Turing pe un fundal de cifre 0 și 1 repetate, și care poartă inscripția „1937: Alan Turing's theory of digital computing” („1937: Alan Turing - teoria calculului digital”) O statuie în mărime naturală, de , a fost dezvelită la 19 iunie 2007 la Bletchley Park. Construită din aproximativ o jumătate de milion de bucăți de ardezie galeză, a fost sculptată de , la comanda miliardarului american . Ștafeta Turing
Alan Turing () [Corola-website/Science/296617_a_297946]
-
întâlniri la nivel de ambasadori și o întâlnire la nivel ministerial la fiecare șase luni. Astfel, acum au loc ședințe regulate ale Comitetului poliție și de securitate al UE și Consiliului Nord-Atlantic, iar cele două organizații parcurg rapid drumul de la teoria ESDI/ESDP la consultări și cooperare, pe probleme concrete și specifice, cum ar fi situația din vestul Balcanilor. - De la mijlocul anului 2000, grupuri de lucru ad hoc NATO-UE au susținut întâlniri pentru a discuta probleme legate de securitate (de exemplu
Organizația Tratatului Atlanticului de Nord () [Corola-website/Science/296611_a_297940]