61,510 matches
-
Biserică și la Acatistul Maicii Domnului. O altă tradiție pentru care oamenii participă la pelerinajul de la Nicula este înconjurarea în genunchi a micii bisericuțe de lemn care se află în mijlocul mănăstirii. Alții vin și se roagă cu fruntea lipită de lemnul vechi al bisericii și cu buchete de busuioc în mână. Zeci de mii de pelerini s-au așezat, încă de duminică, când au ajuns la mănăstire, în jurul bisericii, sub cerul liber sau în corturi, petrecând noaptea rugându-se. Luni dimineață
Zeci de mii de credincioși, la Liturghia oficiată de Adormirea Maicii Domnului () [Corola-website/Journalistic/105986_a_107278]
-
lui Ludwig von Löfftz. Totodată, Vermont marca momentul și cu participarea în țară la expoziția Cercului Artistic, expunând 17 uleiuri și 4 acuarele. Valoare estimativă: 1.200 - 1.800 de euro. Principesa Maria în interior oriental este un ulei pe lemn,din 1904, a lui Alexandru Satmary (1871, București - 1933, București). Interioarele lui Satmary sunt adevărate studii de lumină ce pare să vină din mai multe surse și care este redată în jocuri multiple pe multitudinea de obiecte ce le populează
Licitație Artmark: Paradă a operelor de artă de patrimoniu de la Nicolae Grigorescu la Adrian Ghenie by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105942_a_107234]
-
rândul lor, reprezentanții Eparhiei greco-catolice de Cluj-Gherla subliniază faptul că sfântul locaș de la Nicula a fost ctitorit la sfârșitul secolului al XIX-lea de episcopii greco-catolici Ioan Vancea de Buteasa și Mihail Pavel. Iconostasul care o împodobește este sculptat în lemn de tei de Samuil Keresteșiu din Tășnad în anul 1938 și are în centru Icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului. Prin forma sa solară, iconostasul este unicat și de o rară frumusețe, fiind o adevărată emblemă a Niculei. Clădirea
Mănăstirea Nicula. Mii de credincioși ortodocși și greco-catolici în pelerinaj by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/105988_a_107280]
-
unicat și de o rară frumusețe, fiind o adevărată emblemă a Niculei. Clădirea stăreției a fost construită între 1978-1989 și adăpostește un paraclis cu hramul "Sfântul Ierarh Nicolae" și o importantă colecție de icoane vechi, pictate pe sticlă și pe lemn, precum și o colecție de cărți vechi de cult printre care și "Cazania" mitropolitului Varlaam, tipărită în anul 1643. "Sunt cunoscute împrejurările dramatice ale anului 1948, când dictatura comunistă a desființat abuziv Biserica Greco-Catolică, iar pe conducătorii ei i-a supus
Mănăstirea Nicula. Mii de credincioși ortodocși și greco-catolici în pelerinaj by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/105988_a_107280]
-
lui Țuca așa cum am mai spus. Vă mulțumesc pentru ocazia despre care ați dat dovadă. Ne vedem sâmbătă în Piațeta Ovidiu din Constantă la Caruselul Cooltural de la orele 8 seară trecute fix și eventual duminică. Acum număr spațiile mici că lemn am eu pentru "prieteni". Să mă iertați dragilor dar însă până și eu, sau asha metaforic vorbind, chiar si hartistii plătesc pentru instrumente, corzi, cazare, facturi, motorină, corent și la mașină sau taxe de pod. Mai nou văd că am
Florin Chilian, în război cu Marius Tucă. "De ce nu mai merg la Folk You" by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/106034_a_107326]
-
că se vor mărita cu băieți tineri, iar dacă vor visa cânepă uscată se vor mărita cu cineva mai în vârstă. Ce nu trebuie să faci de Sfântul Ilie - se spune în popor că diavolii se ascund mai mult în lemnul de carpen, de aceea acest lemn nu este folosit în gospodărie și e bine să nu se ascundă nimeni sub un carpen, pe vreme de furtună. - dacă în ziua de Sfântul Ilie este furtună, nu trebuie să se deschidă nici
Sfâmtul Ilie. Ce trebuie să faci ca să ai noroc până la sfârșitul anului by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/106037_a_107329]
-
tineri, iar dacă vor visa cânepă uscată se vor mărita cu cineva mai în vârstă. Ce nu trebuie să faci de Sfântul Ilie - se spune în popor că diavolii se ascund mai mult în lemnul de carpen, de aceea acest lemn nu este folosit în gospodărie și e bine să nu se ascundă nimeni sub un carpen, pe vreme de furtună. - dacă în ziua de Sfântul Ilie este furtună, nu trebuie să se deschidă nici ușile nici geamurile caselor, ca nu
Sfâmtul Ilie. Ce trebuie să faci ca să ai noroc până la sfârșitul anului by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/106037_a_107329]
-
suspecților, cât și în proximitatea localității. Muncile respective constau în: să măture în curte, să spele rufe, să îngrijească animale domestice, să taie ilegal arbori din pădurile din apropierea localității și să transporte masa lemnoasă cu ajutorul cailor înapoi în gospodării, unde lemnele erau încărcate în autoutilitarele suspecților care se deplasau cu acestea în zona de sud a României (în principal în județele Giurgiu, Teleorman, Olt, Dolj). Victimele erau amenințate și lovite cu palmele, pumnii, picioarele, biciul și diverse obiecte contondente, persoanele vătămate
Zeci de persoane, salvate în aceste momente. Sute de polițiști, în alertă by Roxana Covrig () [Corola-website/Journalistic/106053_a_107345]
-
a doua oară în cea de parodist) pîndește cu ambiguă voluptate accidentele, dereglările limbajului. Caricaturile acestuia se află din belșug, precum o materie primă îmbietoare, în regiunile argoului. Și, evident, în cele ale limbilor ,speciale", de beton, de zid, de lemn. Cea dintîi, ultima în ordinea cronologică, e un jargon al actualilor învățăcei, ,minimalist, stereotip și cvasiludic": ,Reporterița, o Nadine locală, îi întreba pe harnicii elevi ai unui liceu special din urbe (arhitectură sau construcții) cum li se pare școala lor
Virtuozul number one by Gheorghe Grigurcu () [Corola-website/Journalistic/10958_a_12283]
-
alta fain; o alta (sau un altul), super fain; a patra (sau al patrulea), beton! Profii erau, și ei, mișto, haioși... Și ștafeta se relua da capo: ,fain, super, super fain, mișto, beton". E un substitut (eliberator?!) al limbii de lemn comuniste, atestînd că lui ,Strîmbă-Lemne i-a luat locul Sfarmă-Piatră" (în treacăt fie zis, al doilea personaj fabulos a figurat ca titlu al unui periodic legionar): ,Limba elevilor, acum, e de... beton! O limbă de beton sună mai fain în
Virtuozul number one by Gheorghe Grigurcu () [Corola-website/Journalistic/10958_a_12283]
-
cărămizii și abrazive". într-o vecinătate nu doar, vai, aleatoriu poetică se află și Tudor Arghezi, care scrisese mai demult (premonitor?): Parc-au dat cu oiștea-n niște zid". Limbii de zid i-a succedat, observă Șerban Foarță, limba de lemn (să fi fost introdusă sintagma de către Françoise Thom, care a analizat-o cu osîrdie?). Diferența dintre ele ar fi aceea dintre o țiglă și o toacă. Prima, instrument ideofon, emite un sunet monoton, surd. A doua dispune de mici diversități
Virtuozul number one by Gheorghe Grigurcu () [Corola-website/Journalistic/10958_a_12283]
-
sunet monoton, surd. A doua dispune de mici diversități de tact și de intensitate, limitată fiind totuși de un cod repetitiv. O deosebire suplimentară ,e că toaca răsună, încă, într-un timp și spațiu sacre; pe cînd limba țeapănă, de lemn, se bălăngăne în gura păcătoasă, pe durata liturghiei de partid. Ea e o toacă ce nu toacă decît rumegătură și talaș, o pulbere furfuracee: superfluență și nimicnicie". Un alt unghi de observație are în vedere gafele din mass-media mai cu
Virtuozul number one by Gheorghe Grigurcu () [Corola-website/Journalistic/10958_a_12283]
-
Lumea, Țara noastră, Adevărul literar și artistic, seriile succesive ale Biletelor de papagal etc., "diversificîndu-și (...) aria tematică și făcînd din pamflet un veritabil gen artistic". O însemnată cotă a textelor publicate în menționatele periodice va alcătui materia volumelor Icoane de lemn și Poarta neagră. De-acum încolo evoluția scrisului arghezian poartă sigiliul înflăcărat al diatribei, intrînd în viziunea autorului atît ca o componentă epică (Tablete din Țara de Kuty, Cimitirul Buna-Vestire), cît și ca una lirică (Flori de mucigai și, chiar dacă
Pamfletul arghezian (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-website/Journalistic/14624_a_15949]
-
aspect important al vieții lui David Pop: fusese un necredincios și acum, la plecarea pe front, se convertește brusc și formal, numai pentru a se refugia în această credință: "Ieșind din orășel, trăsura trecu pe lîngă o cruce mare de lemn, veche, pe care era răstignit un Hristos de tinichea. David, căruia îi cam plăcuse să facă pe necredinciosul și să scandalizeze pe nevastă-sa spunînd că nu-i Dumnezeu, acuma se închina cucernic, bolborosind: "Doamne-ajută"!" (Opere 2, 226). Prin comparație
Frica de a gîndi by Ion Simuț () [Corola-website/Journalistic/14572_a_15897]
-
dintre oameni și țări s-au înăsprit mult. Nu ca altădată... Să ne întoarcem cu câteva sute de ani în urmă, când s-au purtat războaie ciudate, pentru te miri ce... În anul 1325, de pildă, o banală găleată de lemn a fost motiv de gâlceavă și de război între orașele Modena și Bologna. Câțiva nemernici de soldați din Modena, nesecotind vigilența cu care era păzită acea găleată plină sau goală (istoria nu consemnează exact acest amănunt, din păcate), au furat
„Războiul porcului” şi altele… by Carol Roman () [Corola-website/Journalistic/296310_a_297639]
-
Ușile sunt lucruri ce țin de trecut, chiar dacă, din când în când, mai apare câte o ușă din dos pe la concursurile de arhitectură." Recurgând la jargonul cvasi-științific tipic pentru satira sa, Musil definește ușa ca pe "un cadru dreptunghiular de lemn, fixat în perete, de care este atașată o planșă mobilă." În opinia lui, această bucată de lemn își pierde funcția în modernitate, ea aparținând unui stadiu anterior de dezvoltare socială. Încercând să explice de ce ușile și-au pierdut importanța, Musil
Stefan Jonsson - Musil și orașul by Ioana Pârvulescu () [Corola-website/Journalistic/14682_a_16007]
-
din dos pe la concursurile de arhitectură." Recurgând la jargonul cvasi-științific tipic pentru satira sa, Musil definește ușa ca pe "un cadru dreptunghiular de lemn, fixat în perete, de care este atașată o planșă mobilă." În opinia lui, această bucată de lemn își pierde funcția în modernitate, ea aparținând unui stadiu anterior de dezvoltare socială. Încercând să explice de ce ușile și-au pierdut importanța, Musil invocă un bizar motiv literar: ușa era cândva locul unde se asculta ceea ce se spunea în camera
Stefan Jonsson - Musil și orașul by Ioana Pârvulescu () [Corola-website/Journalistic/14682_a_16007]
-
varietăți de tradiții: dansul uigur, plin de vigoare, a trimis cu gândul la generozitate și umor, dansul Yangko a venit cu simbolistica frumuseții feminine, dansul Beilun a încântat cu elemente de sinteză a vieții de fiecare zi, dansul Tobei de lemn s-a remarcat printr-un ritm specific al tobelor, dansul kazah Kara jorga a adus atmosfera nunților tradiționale din Altay, dansul Trenei a creat o proiecție artistică a ocupațiilor tradiționale. Programul de gală susținut de Academia de Dans din Beijing
Anul Nou Chinezesc () [Corola-website/Journalistic/296290_a_297619]
-
În magazinele din Milano, Londra, Madrid sau New York este cu neputință să nu găsești îmbrăcăminte sau încălțăminte pe a căror etichetă să nu apară „Made în România”. Mobila din lemn masiv pentru copii produsă la o fabrică de lângă București mobilează 2.300 de camere pe an în Statele Unite, fiind prezentă în 65 de magazine de pe tot continentul american. „Transavia”, cu brandul propriu „Fragedo”, una dintre cele mai mari companii antreprenoriale
Un obiectiv naţional: „Made în România” by Eliade Bălan () [Corola-website/Journalistic/296343_a_297672]
-
istoric. Acela că în decursul istoriei Transilvaniei, românii nu au fost acceptați nici în sistemul politic, nici în cel administrativ, nici în cel ecleziastic, nici în cel militar sau nobiliar. Nu aveau voie să aibă biserici din zid, doar din lemn, pentru a fi ușor distruse, fără să lase urme, nu aveau voie să locuiască în orașe, nici să înnopteze, nu aveau voie să aibă proprietăți și nici să fie nobili sau înnobilați, nu aveau voie să învețe să scrie și
Pornind de la mesajele formaţiei „Beatrice”… by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296465_a_297794]
-
O emisiune transmisă de postul „TVR Actualitatea”, în seara zilei de 8 august a.c., despre „limba de lemn” (am aflat ulterior că era o reluare) a fost prefațată de eminentul ziarist al noii epoci Cristian Tudor Popescu. Foarte bine, trebuie prestigiu pentru o asemenea emisiune. Numai că, așa după cum au remarcat doi cititori ai noștri din R. Moldova
„Limba de lemn” într-o emisiune… () [Corola-website/Journalistic/296509_a_297838]
-
Popescu. Foarte bine, trebuie prestigiu pentru o asemenea emisiune. Numai că, așa după cum au remarcat doi cititori ai noștri din R. Moldova și chiar ne-au semnalat, distinsul coleg s-a referit la acea epocă necunoscând amploarea calamității „limbii de lemn”, deoarece, după propriile cuvinte, domnia sa a devenit ziarist doar după anul... 1989. „Limba de lemn”, formă a inculturii, a abuzului de propagandă în fiecare rând, a fost prezentată și astăzi, culmea!, după unele canoane impuse altădată de vechiul regim. Ca să
„Limba de lemn” într-o emisiune… () [Corola-website/Journalistic/296509_a_297838]
-
doi cititori ai noștri din R. Moldova și chiar ne-au semnalat, distinsul coleg s-a referit la acea epocă necunoscând amploarea calamității „limbii de lemn”, deoarece, după propriile cuvinte, domnia sa a devenit ziarist doar după anul... 1989. „Limba de lemn”, formă a inculturii, a abuzului de propagandă în fiecare rând, a fost prezentată și astăzi, culmea!, după unele canoane impuse altădată de vechiul regim. Ca să fiu clar: anomalia lingvistică și conceptuală a domnit plenar atât la începutul vremurilor comuniste, cât
„Limba de lemn” într-o emisiune… () [Corola-website/Journalistic/296509_a_297838]
-
seama de convulsiile regimului, când mulți ziariști absolvenți, de-acum, de licee și deveniți studenți la diferite facultăți au sărit zăgazurile, dedicându-și scrisul unor cauze reale ce măcinau societatea, distanțându-se, însă prudent, de falsele „adevăruri” oficiale. „Limba de lemn” (utilizată de unii - să-mi fie cu iertare - și mulți ani după 1989) a început să mai slăbească prin anii ’70, odată cu revenirea în presă a unor intelectuali, scriitori, jurnaliști de carieră, din trecut, iar fizionomia spirituală a acestora a
„Limba de lemn” într-o emisiune… () [Corola-website/Journalistic/296509_a_297838]
-
Scînteia tineretului” și un publicist comentator la „Scînteia”, care în acele timpuri reușeau să practice, totuși o gazetărie de calitate; erau apreciați și citiți, deoarece articolele, anchetele, eseurile lor foloseau o limbă românească decojită de învelișurile caustice ale „limbii de lemn”. Amintita emisiune trata subiectul într-un mod dogmatic, ca și cum o melasă neagră acoperea tot ce se scria în acea epocă. Se făcea o abordare globală, nenuanțată, fără o reliefare a etapelor parcurse de acel fenomen nociv. Mai amintim că unul
„Limba de lemn” într-o emisiune… () [Corola-website/Journalistic/296509_a_297838]