62,720 matches
-
specifice istoriei moderne 303. Pentru a demonstra gravitatea crizei parcurse de societate, istoricul român citează argumentele formulate de O. Spengler și N. Berdiaev, insistând asupra concluziei că omenirea asista, în același timp, la o criză a spiritului, mai gravă decât criza economică și politică sesizată de cei doi gânditori. La finalul studiului, Gheorghe Brătianu arată că, cercetarea sa asupra acestei probleme se oprește la răspântia a două ipoteze distincte: * pentru reprezentarea ideii de progres este potrivită imaginea simbolică a unei cumpene
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
liberale, Gheorghe Brătianu caută soluții pentru regenerarea liberalismului. Se apropie, astfel, de tezele teoreticianului liberalismului evoluționst, Friederich von Hayek 306, legitimând, în același timp, una din definițiile recente ale liberalismului, potrivit căreia: "Liberalismul s-a ilustrat printr-o gândire a crizei [...] Gândirea liberală e suscitată de provocări istorice, sociale, instituționale, religioase. Răspunsul liberal este dat întotdeauna sub forma unei soluții practice. Este filozofia prilejului exploatat".307 Nu putem să nu semnalăm măcar asemănările între percepția lui Gheorghe Brătianu asupra conceptului de
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
pledează pentru un spor de autoritate ministerială, în timpul perioadelor care urmează unei etape revoluționare. Astfel, el apreciază că: "un egoism mai mic al indivizilor", un "despotism al miniștrilor", înțeles ca adevărată autoritate, slujind mulțimii, ar crea condițiile necesare pentru depășirea crizei de autoritate din acel moment, ceea ce ar duce la apariția unor gospodării în folosul celor guvernați și nu în folosul exclusiv al celor care guvernează 312. Partidul condus de Gheorghe Brătianu accepta, astfel, ideea unei creșteri temporare a autorității, cu
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
adeziunea maselor, partidul trebuia să promoveze un program care să se apropie cât mai mult de năzuințele lor. Astfel, el devenea un "organ de execuție", care trebuia să urmeze opinia publică, adaptându-i-se permanent. De asemenea, în epocile de criză morală, partidul era cel care avea datoria să aducă opinia publică "la făgașul său, înălțând-o până la sursele adevărate și eterne ale vieții de stat". Astfel, partidul politic devenea "o școală de civism", fiind nevoit să facă educație. Considerăm că
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
la liberalii conduși de Gheorghe Brătianu, manifestarea tendinței, sesizate de istoriografia actuală, de "resuscitare a genului proxim, primordial" al liberalismului. Din acest punct de vedere, constatăm asemănarea între concepția georgiștilor și cea a neoliberalilor occidentali, care considerau că ieșirea din criza liberalismului presupunea revenirea la vechile concepte ale individualismului și liberei concurențe, pentru a împiedica intervenția inoportună a statului 332. Elementele de doctrină specifice liberalismului sunt completate de georgiști cu idei promovate de neoliberalii români, care acceptă ca, în anumite condiții
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
pe subordonarea de către stat a acestui domeniu, putea să fie aplicată numai la societățile industralizate, nefiind potrivită unei societăți preponderent rurale, cum era cea românească 348. Șeful georgiștilor aborda critic o tendință a societății românești, din etapa care a urmat crizei economice, în timpul căreia, liberalismul politic nu a mai fost dublat de cel economic, intervenția statului în economie devenind tot mai accentuată 349. Dorind stoparea acestei tendințe, Gheorghe Brătianu declara că, pentru salvarea liberalismului economic, ar fi gata să admită "abdicarea
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Sub influența acestui grup de oameni politici și de afaceri, regele a acționat pentru a impune un guvern personal, ignorând partidele politice. În aceste condiții, la 4 aprilie 1931, a intervenit demisia Guvernului Gh. Gh. Mironescu. A urmat o lungă criză de guvern, finalizată în 18 aprilie, prin formarea guvernului de uniune națională, condus de Nicolae Iorga. Într-o primă etapă a crizei politice, regele a acordat mandatul lui Nicolae Titulescu pentru a forma un guvern de uniune națională. Solicitat să
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
În aceste condiții, la 4 aprilie 1931, a intervenit demisia Guvernului Gh. Gh. Mironescu. A urmat o lungă criză de guvern, finalizată în 18 aprilie, prin formarea guvernului de uniune națională, condus de Nicolae Iorga. Într-o primă etapă a crizei politice, regele a acordat mandatul lui Nicolae Titulescu pentru a forma un guvern de uniune națională. Solicitat să facă parte din cabinet, Gheorghe Brătianu acceptă, "în principiu", apoi refuză, argumentând că nu s-a creat climatul de coeziune și înțelegere
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
puterilor în stat, prin prevederile legii 381. Desfășurând o activitate parlamentară susținută, deputații georgiști au adus modificări și amendamente la proiectele de legi propuse de guvern și au depus, din inițiativă parlamentară, unele proiecte proprii 382. Desfășurată pe fondul agravării crizei economice, guvernarea N. Iorga s-a dovedit incapabilă să rezolve gravele probleme economice ale României. Introducerea unor taxe noi, scăderea salariilor prin aplicarea celei de-a doua curbe de sacrificiu și întârzierile înregistrate în plata funcționarilor au stârnit nemulțumirea populației
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
astfel controlul alegerilor 411. Astfel, potrivit lui Constantin Argetoianu, regele și-a făcut din Gheorghe Brătianu "un inamic ireductibil". Într-adevăr, în Manifestul PNL, publicat de georgiști în vederea alegerilor generale în noiembrie 1937, se aprecia că modul în care fusese rezolvată criza de guvern, reprezenta "o provocare fără seamăn", pentru că prelungea guvernarea unei "echipe de profitori", care acționa împotriva intereselor statului. Manifestul respingea ideea unui nou guvern, "cu ipotecă", arătând că era necesară o cârmuire care să pună în practică cerințele referitoare
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
de 14 voturi în Consiliul de administrație al BNR, asigurau anularea oricărei dispoziții care nu concorda cu voința lor. În consecință, fruntașul georgist cerea o modificare a legii care să pună România într-o situație mai avantajoasă 420. Cum efectele crizei economice erau tot mai vizibile, în ianuarie 1931, guvernul a adoptat unele măsuri pentru reducerea cheltuielilor. Între acestea s-au numărat prima curbă de sacrificiu, prin care salariile au fost diminuate cu 10-25 % și blocarea plății pensiilor. PNL-Gh. Brătianu a
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
rezolva problemele economice ale societății. În acest context, georgiștii își exprimau părerea față de raportul care trebuia stabilit în politica generală a statului, între problemele cu caracter economic și cele cu caracter politic, apreciind că, pentru a asigura scoaterea economiei din criză, procedeele tehnice trebuiau să fie completate cu mijloace politice 422. Fruntașul georgist, C. Ionescu-Olt, caracteriza drept nejustificată și ineficientă impunerea unei dictaturi economice într-o țară în care statul nu avea la dispoziție toate elementele componente ale economiei naționale. El
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
insuficient, acționând ca o platformă electorală de opoziție și nu ca o contribuție la îmbunătățirea stării economice. Instituirea unui monopol al statului asupra comerțului financiar, era una din măsurile susținute în acel moment de liberalii georgiști pentru scoaterea economiei din criza economică. Explicând că monopolul statului nu intra în contradicție cu ideea liberală, Dan Rădulescu, profesorul universitar clujean care sugera ideea, preciza că măsura devenise necesară, datorită intensificării amestecului finanțelor în marea industrie și în comerț, precum și datorită extinderii cametei, care
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
totuși soluții care să integreze interesul individual și cel al statului într-un sistem raționalist al desfășurării forțelor economice"428. Cu altă ocazie, analizând activitatea ministrului de Finanțe, C. Argetoianu, georgiștii ajungeau la concluzia că acesta încerca să schimbe consecințele crizei economice, fără a acționa asupra cauzelor sale429. Cea mai elaborată luare de poziție a georgiștilor, din cursul anului 1931, față de problema crizei economice, o reprezintă programul din 17 septembrie, cuprinzând soluții economice și politice adaptate situației 430. Apreciind că problema
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
ocazie, analizând activitatea ministrului de Finanțe, C. Argetoianu, georgiștii ajungeau la concluzia că acesta încerca să schimbe consecințele crizei economice, fără a acționa asupra cauzelor sale429. Cea mai elaborată luare de poziție a georgiștilor, din cursul anului 1931, față de problema crizei economice, o reprezintă programul din 17 septembrie, cuprinzând soluții economice și politice adaptate situației 430. Apreciind că problema cea mai gravă din economie era aceea a datoriilor agricole, programul propunea următoarele măsuri pentru rezolvarea acestei probleme: * Degrevarea fiscală imediată a
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
nu fie influențat de camătă sau de reglementări excepționale. * Organizarea viitoare a terenului cultivabil în asociații, cooperative agricole, grupate în jurul "bunelor gospodării". * Dezvoltarea învățământului agricol practic, aplicat 432. Președintele liberalilor georgisti atrăgea atenția asupra faptului că programul de soluționare a crizei trebuia să fie înfățișat capitalului străin, drept singurul mijloc de a depăși situația de criză și de a lichida datoriile trecutului care împiedicau restabilirea unui regim normal al creditului. Șeful georgiștilor ținea să sublinieze, totuși, că acest program nu reprezenta
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
asociații, cooperative agricole, grupate în jurul "bunelor gospodării". * Dezvoltarea învățământului agricol practic, aplicat 432. Președintele liberalilor georgisti atrăgea atenția asupra faptului că programul de soluționare a crizei trebuia să fie înfățișat capitalului străin, drept singurul mijloc de a depăși situația de criză și de a lichida datoriile trecutului care împiedicau restabilirea unui regim normal al creditului. Șeful georgiștilor ținea să sublinieze, totuși, că acest program nu reprezenta adevărata expresie a doctrinei economice a partidului pe care îl conducea, precizând că, rolul sporit
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
a doctrinei economice a partidului pe care îl conducea, precizând că, rolul sporit al statului în economie "nu pornește dintr-un intervenționism teoretic, ci rezultă din necesitățile practice ale momentului"433. Deși exponent al neoliberalismului 434, în condițiile speciale ale crizei economice care a dezorganizat economia României la începutul deceniului al patrulea, Gheorghe Brătianu propunea, pentru rezolvarea acesteia, soluții care depășeau cadrul general al doctrinei partidului pe care îl conducea, acceptând, asemeni liberalilor de sub conducerea lui I.G. Duca435, intervenția statului în
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
a dezorganizat economia României la începutul deceniului al patrulea, Gheorghe Brătianu propunea, pentru rezolvarea acesteia, soluții care depășeau cadrul general al doctrinei partidului pe care îl conducea, acceptând, asemeni liberalilor de sub conducerea lui I.G. Duca435, intervenția statului în economie. Când criza economică va fi depășită, șeful georgiștilor va reveni la tezele neoliberalismului, susținând că aplicarea liberalismulului economic condiționa salvarea liberalismului politic și, în ultimă instanță, salvarea regimului monarhic parlamentar 436. De altfel, revenirea neoliberalior la unele din tezele orginare ale liberalismului
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
reglementarea imigrației muncitorilor străini, în interesul muncii naționale; * înființarea Camerelor de muncă unitare și a Consiliului superior al muncii, compus din delegați aleși ai Camerelor de muncă; * unificarea asigurărilor sociale pe întreaga țară; * organizarea cu mijloace interne, în epoci de criză și șomaj, a unor mari lucrări de utilitate publică pentru asigurarea unui minim de existență 439. Potrivit prevederilor înscrise în programul partidului, în noiembrie 1931, Gheorghe Brătianu a prezentat obiecțiuni în legătură cu proiectul de lege a conversiunii datoriilor agricole, în fața Comisiei
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
propunând un nou moratoriu, el nu rezolva problema de fond, că îi avea în vedere numai pe debitorii proprietari și că îi favoriza pe marii creditori. Cu aceste rezerve, liberalii georgiști au votat, totuși, proiectul 448. La începutul anului 1932, criza economică din România atinsese cote maxime. Analizând fenomenul, georgiștii au făcut precizări privind unele cauze ale crizei economice. În acest context, cu ocazia unei întruniri la Focșani, C.C. Giurescu aprecia că statul susținuse în mod artificial industria parazitară, făcând posibilă
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
debitorii proprietari și că îi favoriza pe marii creditori. Cu aceste rezerve, liberalii georgiști au votat, totuși, proiectul 448. La începutul anului 1932, criza economică din România atinsese cote maxime. Analizând fenomenul, georgiștii au făcut precizări privind unele cauze ale crizei economice. În acest context, cu ocazia unei întruniri la Focșani, C.C. Giurescu aprecia că statul susținuse în mod artificial industria parazitară, făcând posibilă specula cu produsele fabricate, sprijinise taxele prohibitive pentru produsele străine și impusese taxe pentru exportul de grâu
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
bugetul statului. Georgiștii protestau, de asemenea, față de prevederea potrivit căreia o parte din fondurile comunale și județene ar fi urmat să fie atribuite Camerelor profesionale 453. Toamna anului 1933 avea să aducă noi luări de poziție ale georgiștilor pe tema crizei economice. Luând cuvântul, cu ocazia Congresului județean Târnava-Mare, în septembrie 1933, Constantin Economu, reprezentant al județului Hunedoara, analiza situația din industrie, concluzionând că "aproape întreaga activitate industrială e pe moarte. Cele mai multe fabrici și-au închis porțile, [...] lucrătorii flămânzesc, iar statul
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
au închis porțile, [...] lucrătorii flămânzesc, iar statul n-are ce încasa". Cauzele care au condus spre această situație erau, în opinia vorbitorului, politica financiară greșită, cheltuielile enorme, precum și sporirea impozitelor 454. Sintetizând, pentru cei prezenți, poziția PNL-Gheorghe Brătianu față de problema crizei economice, Constantin Maltezeanu arăta cu acceași ocazie că georgiștii au propus rezolvarea problemei datoriilor agricole și urbane, prin eșalonarea pe termen lung, cu o dobândă redusă a datoriilor ce trebuiau achitate, după capacitatea de plată a debitorului. Pentru rezolvarea problemei
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
exportul, ocrotirea elementului românesc în industrie și comerț și controlul sever al activității bancare și al averilor 461. 4.3. Guvernarea liberală Gheorghe Tătărescu prin prisma PNL-Gheorghe I. Brătianu Începutul anului 1934 găsea economia românească într-o nouă etapă. Perioada crizei economice se încheiase și se punea problema refacerii economice. În acest scop, Guvernul Gh. Tătărescu a încurajat investirea unor mari capitaluri în industrie, promovând doctrina economică "prin noi înșine". La începutul guvernării, noul cabinet a avut de rezolvat însă, problemele
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]