6,513 matches
-
lobulul triunghiular, lobulul occipital intern, lobulul interparietal superior, girusul medial occipital este o circumvoluție (girus), în formă de pană sau triunghi, situată pe fața medială a lobului occipital al creierului, posterior de precuneus, în unghiul format de șanțul calcarin și șanțul parietooccipital. Având o formă triunghiulară cuneusul prezintă 2 margini (posteroinferioară și antero inferioară), o bază și un vârf (apex). Pe suprafața cuneusului se pot găsi una, două șanțuri neregulate. Pe cuneus se află cortexul vizual primar (aria 17 Brodmann sau
Cuneus () [Corola-website/Science/326773_a_328102]
-
al creierului, posterior de precuneus, în unghiul format de șanțul calcarin și șanțul parietooccipital. Având o formă triunghiulară cuneusul prezintă 2 margini (posteroinferioară și antero inferioară), o bază și un vârf (apex). Pe suprafața cuneusului se pot găsi una, două șanțuri neregulate. Pe cuneus se află cortexul vizual primar (aria 17 Brodmann sau aria striată).
Cuneus () [Corola-website/Science/326773_a_328102]
-
Gyrus cinguli") sau circumvoluția corpului calos, circumvoluția cingului, lobul corpului calos a lui Broca, circumvoluție crestată este o circumvoluția lungă și curbată pe suprafața medială a emisferei cerebrale, arcuită peste corpul calos de care este separată de un șant profund - șanțul corpului calos. începe sub rostrul corpului calos, apoi urmează curbura corpului calos, se continuă în jurul spleniului corpului calos spre girusul parahipocampal, de care este separat printr-o porțiune îngustă numită istmul girusului cingular. Girusul cingular se află între șanțul cingular
Girusul cingular () [Corola-website/Science/326803_a_328132]
-
profund - șanțul corpului calos. începe sub rostrul corpului calos, apoi urmează curbura corpului calos, se continuă în jurul spleniului corpului calos spre girusul parahipocampal, de care este separat printr-o porțiune îngustă numită istmul girusului cingular. Girusul cingular se află între șanțul cingular (aflat superior) și șanțul corpului calos (aflat inferior). Împreună cu girusul parahipocampal formează girusul fornicat. Girusul cingular (circumvoluția corpului calos, lobul corpului calos a lui Broca) se află mai sus de corpul calos și urmează exact conturul său. El ia
Girusul cingular () [Corola-website/Science/326803_a_328132]
-
sub rostrul corpului calos, apoi urmează curbura corpului calos, se continuă în jurul spleniului corpului calos spre girusul parahipocampal, de care este separat printr-o porțiune îngustă numită istmul girusului cingular. Girusul cingular se află între șanțul cingular (aflat superior) și șanțul corpului calos (aflat inferior). Împreună cu girusul parahipocampal formează girusul fornicat. Girusul cingular (circumvoluția corpului calos, lobul corpului calos a lui Broca) se află mai sus de corpul calos și urmează exact conturul său. El ia naștere la nivelul ciocului ("Rostrum
Girusul cingular () [Corola-website/Science/326803_a_328132]
-
o parte a marelui girus limbic) și i-a dat numele de "plică temporo-limbică". Girusul cingular este mai mult sau mai puțin flexuos după persoană. El prezintă pe marginea superioară o serie de crestături, care rezultă din sinuozitățile sau festoanele șanțului cingular. Datorită dispoziției sale semi-inelare, și din cauza crestăturilor sale festonate care caracterizează marginea sa convexă superioară, Rolando l-a comparat cu o creastă de cocoș, de aici numele de "circonvoluție crestată", pe care i-o dau încă unii anatomiști. Girusul
Girusul cingular () [Corola-website/Science/326803_a_328132]
-
marginea sa convexă superioară, Rolando l-a comparat cu o creastă de cocoș, de aici numele de "circonvoluție crestată", pe care i-o dau încă unii anatomiști. Girusul cingular este clar delimitat de-a lungul marginii sale concave inferioare de șanțul corpului calos. El este de asemenea delimitat în mod clar de-a lungul marginii sale convexe superioare, prin șanțul cingular, care îl separă de girusul frontal medial și lobulul paracentral. Cu toate acestea, șanțul cingular poate fi întrerupt de plici
Girusul cingular () [Corola-website/Science/326803_a_328132]
-
pe care i-o dau încă unii anatomiști. Girusul cingular este clar delimitat de-a lungul marginii sale concave inferioare de șanțul corpului calos. El este de asemenea delimitat în mod clar de-a lungul marginii sale convexe superioare, prin șanțul cingular, care îl separă de girusul frontal medial și lobulul paracentral. Cu toate acestea, șanțul cingular poate fi întrerupt de plici de trecere, care merg de la o circumvoluție la alta și care prin urmare, poartă numele de "plici fronto-limbice". Aceste
Girusul cingular () [Corola-website/Science/326803_a_328132]
-
lungul marginii sale concave inferioare de șanțul corpului calos. El este de asemenea delimitat în mod clar de-a lungul marginii sale convexe superioare, prin șanțul cingular, care îl separă de girusul frontal medial și lobulul paracentral. Cu toate acestea, șanțul cingular poate fi întrerupt de plici de trecere, care merg de la o circumvoluție la alta și care prin urmare, poartă numele de "plici fronto-limbice". Aceste plici fronto-limbice sunt foarte variabile prin numărul și situația lor. Una din ele este destul de
Girusul cingular () [Corola-website/Science/326803_a_328132]
-
regiuni, cu subregiuni bazate pe conectivitate: cortexul cingular anterior, cortexul cingular mijlociu, cortexul cingular posterior și cortexul retrosplenial. Bazat pe studii de conectivitate la maimuțele macac și pe datele imagistice funcționale, la om, Picard și Strick (2001) au subîmpărțit regiunea șanțul cingular uman în două zone, zona cingulară caudală și zona cingulară rostrală cu o porțiune anterioară și posterioară.
Girusul cingular () [Corola-website/Science/326803_a_328132]
-
("Sulcus cinguli"), sau scizura calosomarginală, fisura calosomarginală, șanțul calosomarginal ("Sulcus callosomarginalis") este un șanț (fisură) lung, de formă neregulată pe fața medială a emisferului cerebral, care separă girusul cingular aflat mai jos de girusul frontal medial și lobulul paracentral care se află mai sus. Porțiunea anterioară este numită
Șanțul cingular () [Corola-website/Science/326840_a_328169]
-
("Sulcus cinguli"), sau scizura calosomarginală, fisura calosomarginală, șanțul calosomarginal ("Sulcus callosomarginalis") este un șanț (fisură) lung, de formă neregulată pe fața medială a emisferului cerebral, care separă girusul cingular aflat mai jos de girusul frontal medial și lobulul paracentral care se află mai sus. Porțiunea anterioară este numită partea subfrontală ("Pars subfrontalis"); partea posterioara
Șanțul cingular () [Corola-website/Science/326840_a_328169]
-
și lobulul paracentral care se află mai sus. Porțiunea anterioară este numită partea subfrontală ("Pars subfrontalis"); partea posterioara, care se curbează în sus spre marginea superomedială a emisferului și mărginește posterior lobulul paracentral este numită ramura marginală ("Ramus marginalis") sau șanțul marginal ("Sulcus marginalis"), și separă precuneusul de lobulul paracentral. este paralel cu fața convexă superioară a corpului calos, de care este separat prin girusul cingular, și are forma unui "S" cursiv foarte alungit. Acesta începe sub rostrul corpului calos, se
Șanțul cingular () [Corola-website/Science/326840_a_328169]
-
calos. La acest nivel, el se curbează sub un unghi obtuz, și se îndreptă în sus și înapoi (formând ramura marginală), spre marginea superioară a emisferei, pe care o intersectează la aproximativ 4 cm posterior de mijlocul acesteia și de șanțul central și produce adesea pe ea o crestătură, vizibilă pe fața externă a emisferei, care este situată imediat posterior de girusul postcentral. În partea sa anterioară convexă, șanțul cingular separă girusul cingular de girusul frontal medial. În partea sa posterioară
Șanțul cingular () [Corola-website/Science/326840_a_328169]
-
o intersectează la aproximativ 4 cm posterior de mijlocul acesteia și de șanțul central și produce adesea pe ea o crestătură, vizibilă pe fața externă a emisferei, care este situată imediat posterior de girusul postcentral. În partea sa anterioară convexă, șanțul cingular separă girusul cingular de girusul frontal medial. În partea sa posterioară ascendentă (șanțul marginal) el separă precuneusul de lobulul paracentral. De la convexitatea șanțului cingular, se nasc un număr mai mult sau mai puțin considerabil de incizuri, care radiază pe
Șanțul cingular () [Corola-website/Science/326840_a_328169]
-
și produce adesea pe ea o crestătură, vizibilă pe fața externă a emisferei, care este situată imediat posterior de girusul postcentral. În partea sa anterioară convexă, șanțul cingular separă girusul cingular de girusul frontal medial. În partea sa posterioară ascendentă (șanțul marginal) el separă precuneusul de lobulul paracentral. De la convexitatea șanțului cingular, se nasc un număr mai mult sau mai puțin considerabil de incizuri, care radiază pe fața internă a lobului frontal.
Șanțul cingular () [Corola-website/Science/326840_a_328169]
-
externă a emisferei, care este situată imediat posterior de girusul postcentral. În partea sa anterioară convexă, șanțul cingular separă girusul cingular de girusul frontal medial. În partea sa posterioară ascendentă (șanțul marginal) el separă precuneusul de lobulul paracentral. De la convexitatea șanțului cingular, se nasc un număr mai mult sau mai puțin considerabil de incizuri, care radiază pe fața internă a lobului frontal.
Șanțul cingular () [Corola-website/Science/326840_a_328169]
-
ul (""), sau lobulul patrulater ("Lobulus quadratus"), lobul patrulater este o circumvoluție pe fața medială a lobului parietal cerebral între cuneus și lobulul paracentral, care se află superior de șanțul subparietal și este limitat anterior de către ramura marginală a șanțului cingular, posterior de către șanțul parietooccipital, superior de marginea superioară a emisferului și inferior de șanțul subparietal. Are formă patrulateră, de unde numele de "lob patrulater" și este situat anterior de cuneus
Precuneus () [Corola-website/Science/326846_a_328175]
-
ul (""), sau lobulul patrulater ("Lobulus quadratus"), lobul patrulater este o circumvoluție pe fața medială a lobului parietal cerebral între cuneus și lobulul paracentral, care se află superior de șanțul subparietal și este limitat anterior de către ramura marginală a șanțului cingular, posterior de către șanțul parietooccipital, superior de marginea superioară a emisferului și inferior de șanțul subparietal. Are formă patrulateră, de unde numele de "lob patrulater" și este situat anterior de cuneus, de unde numele de "precuneus". Precuneusul se află între lobulul paracentral
Precuneus () [Corola-website/Science/326846_a_328175]
-
lobulul patrulater ("Lobulus quadratus"), lobul patrulater este o circumvoluție pe fața medială a lobului parietal cerebral între cuneus și lobulul paracentral, care se află superior de șanțul subparietal și este limitat anterior de către ramura marginală a șanțului cingular, posterior de către șanțul parietooccipital, superior de marginea superioară a emisferului și inferior de șanțul subparietal. Are formă patrulateră, de unde numele de "lob patrulater" și este situat anterior de cuneus, de unde numele de "precuneus". Precuneusul se află între lobulul paracentral, care este situat anterior
Precuneus () [Corola-website/Science/326846_a_328175]
-
medială a lobului parietal cerebral între cuneus și lobulul paracentral, care se află superior de șanțul subparietal și este limitat anterior de către ramura marginală a șanțului cingular, posterior de către șanțul parietooccipital, superior de marginea superioară a emisferului și inferior de șanțul subparietal. Are formă patrulateră, de unde numele de "lob patrulater" și este situat anterior de cuneus, de unde numele de "precuneus". Precuneusul se află între lobulul paracentral, care este situat anterior, și cuneus, care este situat posterior. El corespunde lobulului parietal superior
Precuneus () [Corola-website/Science/326846_a_328175]
-
situat anterior de cuneus, de unde numele de "precuneus". Precuneusul se află între lobulul paracentral, care este situat anterior, și cuneus, care este situat posterior. El corespunde lobulului parietal superior al feței externe a emisferei. Delimitat anterior de către partea verticală a șanțului cingular numită ramura marginală ("Ramus marginalis"), posterior de șanțul parietooccipital, superior de marginea emisferică, inferior de șanțul subparietal, precuneusul este format din două circumvoluții, una anterioară și alta posterioară, separate printr-un șanț vertical mai mult sau mai puțin profund
Precuneus () [Corola-website/Science/326846_a_328175]
-
se află între lobulul paracentral, care este situat anterior, și cuneus, care este situat posterior. El corespunde lobulului parietal superior al feței externe a emisferei. Delimitat anterior de către partea verticală a șanțului cingular numită ramura marginală ("Ramus marginalis"), posterior de șanțul parietooccipital, superior de marginea emisferică, inferior de șanțul subparietal, precuneusul este format din două circumvoluții, una anterioară și alta posterioară, separate printr-un șanț vertical mai mult sau mai puțin profund, uneori izolat, uneori unit cu șanțul subparietal. Acest șanț
Precuneus () [Corola-website/Science/326846_a_328175]
-
anterior, și cuneus, care este situat posterior. El corespunde lobulului parietal superior al feței externe a emisferei. Delimitat anterior de către partea verticală a șanțului cingular numită ramura marginală ("Ramus marginalis"), posterior de șanțul parietooccipital, superior de marginea emisferică, inferior de șanțul subparietal, precuneusul este format din două circumvoluții, una anterioară și alta posterioară, separate printr-un șanț vertical mai mult sau mai puțin profund, uneori izolat, uneori unit cu șanțul subparietal. Acest șanț, care taie, mai mult sau mai puțin, marginea
Precuneus () [Corola-website/Science/326846_a_328175]
-
emisferei. Delimitat anterior de către partea verticală a șanțului cingular numită ramura marginală ("Ramus marginalis"), posterior de șanțul parietooccipital, superior de marginea emisferică, inferior de șanțul subparietal, precuneusul este format din două circumvoluții, una anterioară și alta posterioară, separate printr-un șanț vertical mai mult sau mai puțin profund, uneori izolat, uneori unit cu șanțul subparietal. Acest șanț, care taie, mai mult sau mai puțin, marginea superioară a emisferei și precuneusul, este cunoscut sub numele de șanț parietal transvers (Brissaud) ("Sulcus parietalis
Precuneus () [Corola-website/Science/326846_a_328175]