6,958 matches
-
neapărat un caracter corupt. S-a comportat ca un ostaș viteaz. Am ajuns acasă. Peregrine își zgârie mașina de o stâncă și opri cu o nouă hurducare. Am coborât cu toții. M-am uitat la ceas. Ora zece. Ziua ni se așternea în față. Am intrat în casă, am străbătut automat bucătăria și am ieșit pe pajiște. James, care mă urmărise tot timpul, stătea în ușa bucătăriei, privindu-mă. I-am spus: — Îți mulțumesc pentru ajutor. Acum că ți-ai terminat misiunea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
am putut fi salvat din puțul acela adânc cu pereții netezi, din apa aceea feroce? Stâncile începuseră să fumege în soare, de parcă de pretutindeni izbucniseră izvoare termale. Ne-am așezat pe niște prosoape aduse de înțeleptul Titus din bucătărie, și așternute pe o stâncă de unde se vedea Golful Raven, nu departe de cea pe care stătusem cu James. Marea, deși părea clamă pentru că fusese atât de lustruită și frecată de ploaie, se afla totuși în toane rele, venind spre noi în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
ținea de macabra economie a acelei zile. Era păcat să irosesc elocința părții de la început și explicația importantă pe care o conținea, așa încât am distrus numai ultimele două pagini, care se refereau la Titus și la Ben. Pe urmă am așternut pe o filă separată: „Ți-am scris această epistolă cu câtva timp înainte, dar nu ți-am trimis-o. Citește-o cu atenție. Te iubesc și vom fi împreună.“ Am adăugat și numărul meu de telefon. Pe urmă am introdus
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
dorm în aer liber, m-am dus să adun câteva pernițe din bibliotecă, și am scos câteva pături și o pernă mare din dormitor. Am coborât în vâlceaua de lângă buza mării, acolo unde dormisem, în cealaltă noapte, și mi-am așternut culcușul. Pe urmă m-am reîntors în casă, unde lumânările răspândeau un halo prietenos în fereastra cămăruței roșii. Cerul, deși tulbure, șters, era încă destul de luminos încât să împiedice ivirea stelelor, cu excepția luceafărului, care sclipea, zimțuit și enorm. Luna joasă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
înainte că moartea lui Titus a „alterat-o“ pe Hartley, a schimbat-o prin simplul fapt că ea i supraviețuise. Da, dar nu s-ar putea spune că o învinovățesc pentru acest lucru. Aș afirma mai curând că s-a așternut peste noi un soi de diabolică mâzgă, care oxidase totul și care părea să emane, fără voie, chiar din făptura ei, așa încât de dragul ei, de dragul meu, a trebuit să ne despărțim pentru totdeauna. Și acum o văd parcă desfigurată pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
i se dea denumirea de „Apele de la Văcărești”. Locul a devenit foarte frecventat de bucureșteni în anii care au urmat, după cum relatează Constantin Bacalbașa: „În scurt timp s-au instalat câteva barăci și un adăpost acoperit cu scânduri, s-a așternut nisip pe o distanță șoseluită și lumea a început să vie. Mai ales duminicile și sărbătorile era lume multă, doamnele veneau să flirteze, tinerii tot la fel, dar moda era ca fiecare să poarte în mână o ceșculiță plină cu
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
0 kg/m 2 bitum; - grosimea minimă după compactare: 10 cm; e) macadam îndopat: ... - piatră de rezistență sort 40-63 mm, fixată prin cilindrare, în ale cărei goluri se introduce criblura sau split bitumat (piatră de îndopare). Piatră de îndopare se așterne în două reprize, prima repriză servind pentru îndoparea sortului de rezistență, iar a doua repriză, ca strat de uzură pentru îmbrăcăminte; - macadamul îndopat se închide cu tratament bituminos; - a doua repriză de așternere a șplitului bitumat poate fi înlocuită, în funcție de
ORDIN nr. 66/N din 30 iunie 2000 pentru aprobarea Specificatiei tehnice pentru proiectarea, execuţia şi exploatarea drumurilor cu o singura banda de circulaţie din mediul rural. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/130014_a_131343]
-
25% din efectivele de pui broileri la vârsta de 30 de zile; d) control serologic trimestrial la 25% din efectivele de găini ouătoare; ... e) examen bacteriologic săptămânal pe păsări bolnave, cadavre și probe din stațiile de incubație (embrioni, puf, meconiu, așternut); ... 1.2. în unitățile contaminate: a) control prin reacția de aglutinare cu sânge integral (RAȘI) la 100% din efectiv; ... b) control bacteriologic săptămânal pe păsări bolnave, cadavre și probe din stațiile de incubație, prevăzute la pct. 1.1. ... 2. La
NORMA SANITARĂ VETERINARA din 17 decembrie 2001 privind acţiunile sanitare veterinare obligatorii în domeniul sănătăţii animalelor, ale căror cheltuieli sunt suportate de către proprietarii animalelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139009_a_140338]
-
25% din efectivele de pui broileri la vârsta de 30 de zile; d) control serologic trimestrial la 25% din efectivele de găini ouătoare; ... e) examen bacteriologic săptămânal pe păsări bolnave, cadavre și probe din stațiile de incubație (embrioni, puf, meconiu, așternut); ... 1.2. în unitățile contaminate: a) control prin reacția de aglutinare cu sânge integral (RAȘI) la 100% din efectiv; ... b) control bacteriologic săptămânal pe păsări bolnave, cadavre și probe din stațiile de incubație, prevăzute la pct. 1.1. ... 2. La
ORDIN nr. 486 din 17 decembrie 2001 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind acţiunile sanitare veterinare obligatorii în domeniul sănătăţii animalelor, ale căror cheltuieli sunt suportate de către proprietarii animalelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139008_a_140337]
-
b) cuib - un spațiu separat pentru ouat, adică partea din pardoseala care nu include plasă de sârmă ce poate veni în contact cu păsările, spațiu rezervat pentru o singură găină sau pentru un grup de găini (cuib de grup); ... c) așternut - orice material friabil care permite găinilor să iși satisfacă necesitățile etologice; ... d) zona de folosință - o zonă de cel putin 30 cm lărgime, cu o înclinare a pardoselei ce nu depășește 14% și cu partea din față de cel putin 45
NORMA SANITARĂ VETERINARA din 28 noiembrie 2001 privind standardele minime pentru protecţia gainilor ouatoare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/140017_a_141346]
-
de aur ca un fulger, ca o clipă-i.” (M. Eminescu, I, p. 82) și indirect, când substantivul este termenul secund într-o relație de apoziție în care termenul-bază realizează funcția de subiect: „Pe o repede-nmiire de mici unde o așterne/Ea, copila cea de aur, visul negurii eterne.”(M. Eminescu, I, p. 154) Funcția de predicat substantivul o realizează, ca nume predicativ, în complementaritate cu un verb copulativ, direct, printr-o relație de interdependență: „În faptă lumea-i visul sufletului
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
actului lingvistic. Pronumele de persoana a II-a singular devine, prin dezvoltarea sferei sale semantice, expresie a nedeterminării; se constituie într-o persoană generală: „Ce ți-i scris, în frunte ți-i pus.” (I. Creangă, p. 21), „Cum îți vei așterne așa vei dormi.”, „Ne-nțeles rămâne gândul/Ce-ți străbate cânturile.” (M. Eminescu, IV, p. 277), „Tu așează-te deoparte,/Regăsindu-te pe tine,/ Când cu zgomote deșarte/ Vreme trece, vreme vine.” (Ibidem, p. 195), „Dar cartea îți aduce și
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
ți pofti, dumneavoastră, ne întrebă ea. - Asta-i asta, jupâneasă Zamfiră, doar știu că n-o să ne dai borș de ochi căprui...” (C. Hogaș) • imperativ; înțelesul de „proiect” al viitorului atenuează sensul de „poruncă” al imperativului propriu-zis: „La primăvară te așterni pe lucru... Ai să-ți faci o grădină. Dau ordin grădinarului...” (Cezar Petrescu) „Ai să te duci la farmacie cu rețeta asta... N-ai voie nici să ridici un pai de jos. Înțelegi?” (M. Preda) • prezumtiv: „Măi băieți... da oleacă
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
fi somnul mai dulce!” (I. Creangă) • topica; se produce o inversiune a ordinii componentelor sintagmei morfologice și a ordinii sintactice: „Las-că v-am găsit eu ac de cojoc. De-acum dormiți, dormire-ați somnul cel de veci, că v-am așternut eu bine!” (I. Creangă) OPOZIȚIA POZITIV - NEGATIVTC "OPOZI}IA POZITIV - NEGATIV" Din punct de vedere semantico-sintactic, modul specific de actualizare, prin predicație, a planului lor semantic global sau numai al unor constituenți sintactici determină dezvoltarea a două categorii de enunțuri
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
în spatele etc.: „În fața hotelului tocmai se oprise o mașină și Emanuel grăbi pasul.” (M. Eliade, 86) • acuzativ: în, la, din, lângă, spre etc.: „Nimeni nu poate pătrunde în locuința unei persoane fără învoirea acesteia...” Câteva verbe: a sta, a se așterne, a rămâne etc. impun, în structuri ca și fixe (unele cvasilocuționale), substantivului-circumstanțial spațial cazul dativ: „Rămăsei, deci, locului...” (C. Hogaș, 253), „Știam eu, de pildă, câtă vreme era să stau locului?” (C. Hogaș, 258), „Astfel luai hotărârea să mă astâmpăr
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
substantivului-circumstanțial spațial cazul dativ: „Rămăsei, deci, locului...” (C. Hogaș, 253), „Știam eu, de pildă, câtă vreme era să stau locului?” (C. Hogaș, 258), „Astfel luai hotărârea să mă astâmpăr locului, până se va alege la o parte.” (C.Hogaș, 257), „Așterne-te drumului!” Observații: Diferite construcții cu substantivul în dativ pot apărea în limbajul poetic: „Apare luna mare câmpiilor azure.” (M. Eminescu, I, 63), cu rol fundamental în dezvoltarea universului semantic: „Stelele-n cer / Deasupra mărilor Ard depărtărilor / Până ce pier. (M.
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
placă regizorului și să nu placă actorilor, poate să placă și regizorului și unor actori și nu place celui care trebuie să joace rolul principal. Anul acesta este foarte important pentru dumneavoastră. Rotunjiți un nou jubileu. Cu ce gânduri vă așterneți la drum în continuare? Cu tristeți ascunse, așa cum am intitulat ultima mea piesă. Tristeți ascunse sau Sfârșitul intimității, pentru că din nefericire trăiesc cu moartea în suflet dispariția soției mele. Dar sunt și cu speranțe, pentru că nu s-ar simți bine
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
SELECTAT PENTRU EXERSAREA COMUNICĂRII Anotimpurile: ¾ TOAMNĂ Zile de toamnă de George Coșbuc Bate vântul, frunză cade Vestejita de pe ram Nourii se-ntind pe ceruri, Ploaia-ncet lovește-n geam Negura din vai se-nalță Către ceru-ntunecos A pădurilor podoabe Așternutu-s-a pe jos. Buciumul nu mai răsună, Câmpurile sunt puștii; Nu se mai zăresc pe dâmburi Cardurile de copii. Rapsodii de toamnă (fragment) de George Topârceanu A trecut întâi o boare Pe deasupra viilor, Și-a furat de prin ponoare
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
apoi, treptat, tăiați, trecându-se, cu timpul, la defrișarea terenului. Multă vreme casele - chiar cele boierești și bisericile au fost construite exclusiv din lemn. Ioan Antonovici (1) descrie casele vechi din bârne (durate) cu cheotori pe la colțuri, peste care se așternea un strat superficial de lut. Astfel de construcții s-au mai păstrat până astăzi. Sculptura în lemn a avut inițial rosturi exclusiv magice, invocarea soarelui fiind în centrul acestor reprezentări. Varietatea simbolurilor solare implică atât reprezentarea realistă a astrului, cât
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
etc. După modelare, vasele se pun la uscat, la umbră, timp de câteva zile. După uscare sunt înmuiate într-o zeamă albă sau roșie, preparată din apă și humă, numită popular „albeală”, iar în limbajul etnografilor „angobă”. Peste aceasta se aștern ornamentele, vasele sunt stivuite, date la cuptor, iar când se folosește smalțul se fac două arderi. Cuptoarele folosite la Brădești au fost de tip îngropat, cu podină, sau de tip semiîngropat, cu pereți laterali pentru vânt. La ora actuală, epoca
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
canal amplasate în amonte de frontul de excavație la distanțe de cca. 500 m. Marna pe radier se excavează cu 20 25 cm sub cota inferioară a pereului de beton. După colectarea apelor prin tuburile de drenaj, pe radier se așterne un strat de balast cu granula mai mare sau piatră refuz de la sortare. Pe acest suport se circulă cu utilajele și autovehiculele în timpul excavațiilor în marnă precum și în timpul pregătirii și betonării taluzurilor, Înainte de betonarea radierului, se scoate stratul de balast
Baraje din materiale locale : culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale. In: Baraje din materiale locale: culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale by dr. ing. Tobolcea Viorel, dr. ing. Tobolcea Cosmin, dr. ing. Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Science/297_a_979]
-
balast amestecat cu marna, se execută excavațiile de finisaj și se înlocuiește cu filtru invers, în conformitate cu prevederile proiectului de execuție și a caietului de sarcini. După terminarea excavațiilor grosiere, se execută excavațiile de finisaj și pe taluzuri, după care se așterne filtrul invers pe tot taluzul (aluviuni și rocă) până la cota unde se toarnă pereul de beton astfel fiind rigola centrală betonată și apele de infiltrație colectate, filtrul invers așternut, se poate veni din urmă cu betonarea taluzurilor și apoi a
Baraje din materiale locale : culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale. In: Baraje din materiale locale: culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale by dr. ing. Tobolcea Viorel, dr. ing. Tobolcea Cosmin, dr. ing. Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Science/297_a_979]
-
de colectarea apelor de infiltrație din versant și din canal, cu descărcarea laterală prin tuburi de drenaj din 50 60 m; se execută umplutura în digul dinspre aval, după tehnologia cunoscută de executarea umpluturilor la digurile lacurilor de acumulare; se așterne materialul drenant pe taluzurile după care se toarnă pereul de beton. E) Lucrări de artă pe canale. Traseul canalelor de derivație a hidrocentralelor intersectează pe parcurs pâraie, torente, drumuri și căi ferate, conducte de gaze și de apă, etc. sifoane
Baraje din materiale locale : culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale. In: Baraje din materiale locale: culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale by dr. ing. Tobolcea Viorel, dr. ing. Tobolcea Cosmin, dr. ing. Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Science/297_a_979]
-
și galerii. Zonele din roca de bază plombate cu beton se vor pregăti astfel: betonul se va bucearda astfel încât suprafața să prezinte cât mai multe asperități; se va sufla cu aer comprimat și se va umezi întreaga suprafață; se va așterne un strat de argilă de 5 7 cm grosime ce se va compacta manual sau cu maiul mecanic. Suprafața exterioară a galeriilor de acces și de injecții se va curăța de impurități și se va sufla cu aer comprimat. În
Baraje din materiale locale : culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale. In: Baraje din materiale locale: culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale by dr. ing. Tobolcea Viorel, dr. ing. Tobolcea Cosmin, dr. ing. Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Science/297_a_979]
-
4 tronsoane (20 m) din zona versanților se pot începe depunerile de argilă în fundația barajului. 5.2.3. Punerea în operă a umpluturilor ARGILA După finisarea suprafeței de fundare a nucleului și recepția ei de către beneficiar și geolog se așterne stratul de argilă de contact alcătuit din argilă groasă având o distribuție granulometrică și o grosime stabilită prin caietul de sarcini. În general stratul de argilă de contact se depune la contactul cu roca pe o grosime de 1,0
Baraje din materiale locale : culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale. In: Baraje din materiale locale: culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale by dr. ing. Tobolcea Viorel, dr. ing. Tobolcea Cosmin, dr. ing. Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Science/297_a_979]