6,595 matches
-
robotul, care are însă o înfățișare omenească. El poate fi alcătuit, ca roboții lui Capek din RUR sau "copiile exacte" create de Dick în Blade Runner, din carne și oase sau ceva asemănător. Arcă spațială: navă enormă, concepută pentru a adăposti generații întregi de călători în drum spre stele îndepărtate, ținând cont de faptul că ele nu depășesc viteza luminii. Apare în diferite variante. Fie generațiile se succed, fie doar echipajul se schimbă, în timp ce pasagerii sunt criogenați. Biocip: artefact compus, născut
by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
I. S. Bădescu, doine în stil popular semnate de V. Ranta-Buticescu și câteva din fabulele lui G. Sion. Iacob Negruzzi a publicat „proverbul dramatic” Împăcarea. Din „Albina Pindului” au fost reproduse patru poezii patriotice ale lui D. Bolintineanu. Revista a adăpostit cele mai bune poeme ale lui D. Petrino, precum și epopeea Descălecarea lui Dragoș în Moldova de V. Bumbac, care folosea și pseudonimul A. Costânceanu. Folclorul este reprezentat nu numai prin culegeri de texte - doine, cântece epice, ghicitori, tradiții și legende
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287051_a_288380]
-
impunătoare, cu zidurile acelea scunde (...)” (p. 21) Cu toate acestea, „Drogo se uită la ea ca hipnotizat, și o emoție inexplicabilă îi pătrunse în suflet.” (p. 21) Ea nu a încetat să reprezinte o atracție pentru cei pe care îi adăpostește și Drogo este uimit să constate că „absolut totul în fortăreață era o renunțare” (p.23), în numele unei fericiri misterioase, alimentată mereu de întrebări care nu-și găsesc răspuns: „Dar dincolo de Fortăreață ce se afla oare? Cum arăta acest Regat
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
a vaselor românești de pe Dunăre. Ulterior, a început înaintarea pe trei direcții și anume Nicopole, Târnovo-Șipka Stara Zagora, Biala-Rusciuc. Înaintarea s-a lovit de o puternică rezistență otomană la Plevna. Aceasta reprezenta un complex de fortificații format din redute, care adăpostea 50 000 de soldați și ofițeri otomani, bine înarmați. Comandantul fortăreței rea Osman Pașa. Plevna constituia cheia operațiilor din Balcani, aflându-se într-o poziție strategică, ce controla direcțiile Nicopole Constantinopol și Vidin-Târnovo. Primele asalturi rusești au fost respinse cu
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
Promovarea tradiției folclorice este văzută ca o acțiune de curaj și justiție, aceasta fiind personificată prin imaginea unui mitic Făt-Frumos, „pe jumătate cioban sălbatic”, chemat „să mai ciuntească din cele capete bălăurești care fojgăie în viața noastră literară”. Rubricile revistei adăpostesc texte puternic polemice, conforme unei atitudini antimoderniste: „Vitrina cărții”, „Multe și mărunte”, „Cronică”, „Bibliografie”, „Proză științifică”. În consonanță cu judecățile de valoare emise de I.E. Torouțiu în „Convorbiri literare”, Leca Morariu își exprimă tranșant dezacordul față de opiniile privindu-l pe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286968_a_288297]
-
simplu un semn al descumpănirii. Mărturisește că ești călăuzit de mâini oculte și că pui cel mai înalt preț pe cărțile necredincioșilor, iar nu pe Sfânta Biblie. Nu pot să mărturisesc ce nu e adevărat. Lucrarea lui Dumnezeu nu se adăpostește oare și în paginile lui Lucrețiu 14? Cărțile sunt niște creaturi cu multe vieți, grecii și latinii nu aflaseră de Cristos, în schimb simțiseră duhul lui Dumnezeu în orice arătare a cerului și a pământului. Cum îndrăznești să-l contrazici
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
fi aflat de vizita mea la Secta regelui și a tarantulelor" se gândea Tommaso uitând că fugise acum câteva luni dintr-o mânăstire fără să fi înștiințat pe cineva asupra faptei sale. Tommaso, fugind din locul sacru pentru a te adăposti în casa unor prieteni, ai păcătuit în contra învățăturii lui Dumnezeu și a autorității Bisericii. Noi ne-am întrunit pentru a lua în discuție comportamentul tău și ne-am convins că ești vinovat, dar și fiindcă, cu siguranță, cunoștințele tale sunt
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
anul 1793, scop în care a regizat un complot, condus de Gustav Moritz, baron von Armfeld, fost ministru plenipotențiar al Suediei în Statele Italiene, vizând asasinarea ducelui Carol, regentul Suediei. Descoperit, complotistul s-a refugiat în Rusia, unde a fost adăpostit de țarina care nu numai că a refuzat să-l extrădeze, ci, așa cum știa și ambasadorul Veneției la Petersburg, Zampiero Grimani, i-a acordat "îl Grand Ordine dè Serafini"45. Cum autoritățile suedeze fuseseră informate, ulterior, ca Armfeld avea intenția
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
ale căror sensuri să (inter)medieze comunicarea dintre culturile noastre din poziții democrat-echivalente, de dragul inovării culturale, dar și al configurării unui profil universal al domeniului Științelor comunicării, ale cărui granițe simbolice sunt, cu siguranță, suficient de largi încât să poată adăposti orice efort uman de înțelegere a fenomenului complex al comunicării. 2. Edwin Black: Începutul Secțiunea precedentă a constituit pentru mine o ocazie minunată de a ilustra, îndrumată, pas cu pas, de interpreta de muzică tejano Selena Quintanilla Perez, dar și
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
-se orientarea italienistă a lui Ion Heliade-Rădulescu, dar și ortografia fonetică a „noii direcții” de la Iași. Colaborează cu versuri câțiva elevi ai liceului din Craiova, printre care Nicolae Cioculescu. Seria a doua (1882-1883) abandonează ortografia hibridă impusă de Fontanin și adăpostește colaborarea lui B. P. Hasdeu cu poezii (reluate din revistele lui), cu un comentariu de documente istorice locale, Din răvașele banilor Craiovei, și cu textul unui discurs rostit la Iași, la dezvelirea statuii lui Ștefan cel Mare. Versuri mai dau
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290617_a_291946]
-
ci este mai degrabă o construcție socială care trebuie să fie transformată. În timp ce teoriile feminismului analitic au creat categoria de gen pentru a explica construcția socială a oprimării femeii, teoriile feminismului normativ contextualizează genul ca pe un mecanism analitic care adăpostește propriile sale excluziuni și care, asemeni teoriilor Relațiilor Internaționale, trebuie să fie deconstruit (Sylvester 2002). Începând cu anii '90 a apărut o controversă privind aplicabilitatea conceptului de gen în Relațiile Internaționale și în studiile feministe, în general. În Relațiile Internaționale
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
nu e aidoma celui care efectiv dă. Raționamentul: «de vreme ce păcatul cu gândul e păcat, n-are nici un rost să mă Înfrânez de la faptă» e o ispită diavolească” (Jurnalul fericirii). Distincția aceasta trebuie Într-adevăr să fie reținută, deoarece mulți se adăpostesc, din comoditate, la umbra binefăcătoare a acestui raționament care justifică, de fapt, slăbiciunea unora de a nu rezista ispitei. Μ Comportamentul lui Iuda, spun unii, ar trebui scuzat prin Însuși faptul că rolul lui era prescris: cineva trebuia să comită
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
e, de fapt, decât prima dintr-o serie de șapte, căreia Baskerville Îi va pune capăt demascându-l pe vinovat. În mijlocul acestei abații se găsește o bibliotecă imensă, cea mai de seamă din Întreaga creștinătate În privința cărților pe care le adăpostește, construită În formă de labirint. Biblioteca ocupă un loc major În sânul comunității religioase și deci și În roman, atât ca loc de studiu și de reflecție, cât și pentru că se află În centrul unui Întreg sistem de interdicții care
[Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
bibliotecile interioare pe care le-am construit În noi de-a lungul anilor și care ne păstrează cărțile secrete intră În relație cu cele ale altora, cu riscul de a provoca neînțelegeri și conflicte. Asta pentru că nu ne mulțumim să adăpostim aceste biblioteci, noi suntem de asemenea totalitatea acestor cărți acumulate care ne-au format Încetul cu Încetul și care nu mai pot fi despărțite de noi fără să suferim. Și, În aceeași măsură În care nu suportă Martins criticile Îndreptate
[Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
Dacă primul explică atitudinea stranie a lui Dochin, numai cel de-al doilea ne permite să o pricepem până la urmă pe cea a lui Gastinel. În timp ce lucra la manuscrisul Java neagră, Dochin, pe vremea aceea, fără domiciliu stabil, a fost adăpostit de patroana unui hotel dubios, Céline Ferdinaud. Dovedind o greutate În a citi textul la Început, Céline este cuprinsă de entuziasm și Îl bate la cap pe Dochin să Îl termine și să-l publice. Îi propune chiar să-l
[Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
rămâne anonim pe durata Întregului roman, nu are deloc noroc. Încape, Într-adevăr, pe mâna unui student care o maltratează și se trezește amețită departe de casa lui. Se strecoară, atunci, Într-o casă necunoscută, În care reușește să fie adăpostit de proprietar, un profesor universitar. În Sunt o pisică, Își povestește viața În această casă În care și-a ales să locuiască. Chiar dacă punctul de vedere al naratorului-pisică - punctul de vedere felin - este dominant În carte și exclude o altă
[Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
fără a Împrumuta nici o clipă un registru grav. Desigur, literatura comercială Își are liderii ei, care sînt astăzi Marc Lévy și Guillaume Musso. Despre cărțile lor, scenarii de film din capul locului - pentru a nu pierde vremea cu ecranizarea -, care adăpostesc narațiuni plasate În Statele Unite pentru a depeiza mai iute cititorul, nu veți citi Însă În paginile acestei cărți. Literatura-nothomb Amélie Nothomb, la patruizeci de ani, publică romane de la 25, cîte unul pe an, deci, pînă acum, cincisprezece. Este cea mai
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
coroborată cu aceea a naratorului (ca mai Întotdeauna, un alter ego auctorial) și a personajelor principale (Madame Stempf, de exemplu, o femeie voinică, mamă a patru copii, pe care, de teamă, nu-i lasă să se nască, crescându-i și adăpostindu-i În propriul corp - un personaj asemănător Întâlnim la Pascal Bruckner, În Copilul divin) permite autorului un număr de referințe ironice, implicite, la meseria de scriitor, la voga etnologiei și, mai ales, la deviații psihice supradimensionate până la absurd (numele lui
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
preferat, islandez, decizia de a deveni prost. Le citește „profesiunea lui de credință”, În fapt teza cărții, care este aceea a inutilității tezelor. Concluzia ar fi că inteligența este mai degrabă o boală, pentru că s-a dovedit că instituțiile inteligenței adăpostesc mulți impostori și că, Într-o epocă a impostiurii generalizate, inteligența nu are mai multă valoare decît oricare pretenție. În plus, inteligența n-are umor, pentru că nu se Îndoiește niciodată de ea - În momentul În care ar face-o n-
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
ta și ți-o supraveghează... În orice societate totalitară, câteva fraze au devenit refrene curente: „Fiindcă suntem întotdeauna doi și fiindcă nici unul nu are încredere în celălalt, ce bine-ar fi să fiu singur!”; sau „N-ai unde să te adăpostești”. Ceea ce nu-i împiedică totuși pe oameni să caute un refugiu, chiar și cu prețul celor mai amare înfrângeri, cum se întâmplă în celebrul roman al lui Orwell. Supravegherea ucide acțiunea, dar nu și gustul libertății, nu și patima îndrăgostiților
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
existenței proprii. Spre exemplu Binele, ca ideal ce orientează activitățile cotidiene doar într-un număr restrâns de cazuri; în cea mai mare parte a sensurilor existențiale el constituie mai curând o umbrelă sub care ne place să credem că ne adăpostim, mai degrabă de teama de non-idealul prin excelență, Răul, decât dintr-o pornire interioară. În cazul acestui exemplu, determinantă este presiunea socială ce ne forțează a ne situa pe "tărâmul binelui" (ajungând cu timpul chiar să interiorizăm acest mod de
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
o luăm cu toate rudele sale, opiniile despre diferitele aspecte ale lumii derivate din ansamblul existenței ei. * Știința are și o impresionantă dimensiune birocratică; dovadă miile de asociații, institute, centre de cercetare etc., ce s-au constituit la umbra sa, adăpostind indivizi pentru care simplul fapt de a se afla în această lume este suficient pentru a le acoperi nevoia de sens a existenței. * Felul în care ne îmbrăcăm arată ceva din modalitatea în care știm să umplem vizibilul, să donăm
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
periculoasă pentru stat. În planul penalității, mișcarea pare să se desfășoare în sens contrar: limitele pedepselor privative de libertate cresc, legislația penală este îmbogățită permanent cu noi tipuri de infracțiuni, reacția dominantă devine privarea de libertate. Cu excepția funcției de a „adăposti” între zidurile sale un număr din ce în ce mai mare de oameni, închisoarea devine locul unde nu se întâmplă nimic. Nimic, evident din perspectiva funcției de „recuperare” socială a deținuților. Vechiul mecanism creat de fostul regim, prin care munca era instrumentul dominant în
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
aducă acasă pe una dintre surori „ce era învățătoare într-un sat nu tocmai departe de oraș”. în timp ce ei mergeau pe cărarea de pe malul stîng al Bistriței, se stîrnește o ploaie mare, cu vînt grozav, care-i obligă să se adăpostească într-o moară părăsită: „Moara lui Bibire”. De acolo ajung apoi la școală, dar n-o mai găsesc pe sora povestitorului, întrucît aceasta pornise spre casă pe șoseaua națională. Nemai încumetîndu-se s-o ia din nou la drum, cei doi
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
e cuprinsă și prima parte a „corespondenței” dintre A. Vlahuță și I. L. Caragiale, publicată inițial în Universul 6). Nu-i exclus ca și Adevăr (și) Iubire să fi figurat între aparițiile de atunci. Cînd iese din librăria în care se adăpostise, autorul trăiește „ca un coșmar”: cărțile între care stătuse vin după el, și nu numai acelea: „parcă toate librăriile din lume, toate bibliotecile oficiale și particulare își concediaseră, pe ferești, convoiurile colosale de cărți care zburau umplînd cerul, iar vîntul
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]