17,588 matches
-
unor măsuri concrete care sfârșesc adesea printr-o detașare a adolescentului față de cei apropiați lui. Rolul terapeutic al acestor măsuri, cel puțin datorită relaxării frecvente pe care o provoacă, nu trebuie nici ignorat și nici neglijat; - pericolul de cronicizare atunci când adolescentul se fixează într-o stare depresivă durabilă complicată de comportamentele obișnuite de interiorizare, de trecere la acte diverse sau de autoterapie (alcool, drog). Cu cât depresia este mai veche, cu atât în general tratamentul va fi mai dificil și mai
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
comportamentele obișnuite de interiorizare, de trecere la acte diverse sau de autoterapie (alcool, drog). Cu cât depresia este mai veche, cu atât în general tratamentul va fi mai dificil și mai prelungit. Shain și colab. (1991) arată astfel clar că adolescenții care prezintă o stare depresivă cronică veche de mai mult de un an prezintă o ameliorare mai lentă sub efectul spitalizării și/sau a unui tratament antidepresiv față de adolescenții a căror stare depresivă este de dată mai recentă. Cu alte
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
și mai prelungit. Shain și colab. (1991) arată astfel clar că adolescenții care prezintă o stare depresivă cronică veche de mai mult de un an prezintă o ameliorare mai lentă sub efectul spitalizării și/sau a unui tratament antidepresiv față de adolescenții a căror stare depresivă este de dată mai recentă. Cu alte cuvinte, aceste rezultate demonstrază importanța unei abordări terapeutice active în ceea ce privește depresia în adolescență; - în privința diverselor psihoterapii, este foarte delicat să le formalizăm cu mult înaintea formulării indicațiilor respective, așa
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
fi utilă pentru a se efectua bilanțul psihologic și psihiatric, individual și familial (vezi mai departe). În schimb, nu este ceva ieșit din comun ca medicul (medic generalist, psihiatru, specialist) să afle de existența unei tentative de suicid la un adolescent care a efectuat acest gest cu câteva zile sau săptămâni mai devreme, gest care în mod aparent a fost ignorat sau n-a solicitat nici un demers evaluativ sau terapeutic. Dacă în această a doua situație este evident că nu mai
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
schimbări (individuală sau familială) după gestul suicidar poate constitui unul din factorii favorizanți evocați în mod regulat în legătură cu riscul de recidivă, vom înțelege mai ușor necesitatea acestei evaluări active. Aceasta poate fi realizată de medicul de „asistența primară” care întâlnește adolescentul, de generalist, de medicul de urgență, pediatru, psihiatru, putând fi înscrisă într-un protocol sistematic și efectuată de un membru al unei rețele de prevenție primo-secundară. Din acest punct de vedere, primul act sau mai degrabă prima atitudine atât în ceea ce privește
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
Din acest punct de vedere, primul act sau mai degrabă prima atitudine atât în ceea ce privește îngrijirea cât și prevenția a oricărei persoane implicate ce aparține mediului medical, social și psihologic, constă în a fi convins că o tentativă de suicid la adolescent este un act potențial grav care nu trebuie în nici un caz să fie banalizat cu ușurință. Banalizarea imediată, înainte ca bilanțul evaluării prezentat mai sus să fie efectuat, este rezultatul unei conspirații a tăcerii, riscând să liniștească adolescentul sau pe
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
suicid la adolescent este un act potențial grav care nu trebuie în nici un caz să fie banalizat cu ușurință. Banalizarea imediată, înainte ca bilanțul evaluării prezentat mai sus să fie efectuat, este rezultatul unei conspirații a tăcerii, riscând să liniștească adolescentul sau pe părinții acestuia care banalizează de asemenea evenimentul și nu doresc, adesea,decât să fie ajutați în acest sens, și poate fi considerată ca o greșeală profesională sau cel puțin ca o non-asistență a unei persoane aflate în pericol
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
ca fiind de gravitate minimă, aceasta însă doar după evaluare. Cea de a doua atitudine afișată în timpul terapiei are drept obiectiv esențial calmarea, controlarea și protejarea. Am văzut deja, actul suicidar corespunde adesea unei excitații debordante și traumatice pe care adolescentul n-a reușit s-o stăpânească doar prin mecanismele de apărare psihică. Excitația însoțește în mod frecvent gestul suicidar, amplificând excitația internă și participând la o anume consolidare negativă. Dacă avem în vedere faptul că această excitație a anturajului, combinată
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
încerca să înlăture o excitație debordantă; bineînțeles, dobândirea acestor cunoștințe cere un minim de timp și se bazează în mare parte pe calitatea cadrului terapeutic inițial. A proteja înseamnă că medicul trebuie să stabilească niște limite, somatice și psihologice, atât adolescentului cât și părinților, în legătură cu un act căruia, pe moment, îi este adesea dificil să-i cunoască semnificația psihopatologică și să-i prevadă consecințele directe. În Franța s-a luat decizia de a spitaliza persoanele cu tentativă de suicid, pentru a
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
ales conflicte parentale majore și durabile, antecedente de violență familială între soți sau agresiuni fizice asupra copiilor (asupra subiectului însuși sau asupra unui membru al fratriei sale), antecedent de abuz sexual, afecțiune mentală a părinților etc.; - evaluată calitatea relațiilor dintre adolescent și părinții săi (nivel de tensiune, de satisfacție în cadrul acestor relații); - evaluată calitatea mediului și a relațiilor sociale ale tânărului: izolare socială, repliere și dificultăți relaționale sau, din contra, relații frecvente și multiple cu cei de o seamă cu el
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
ne fac să ne temem de banalizare și de absența unei reorganizări după o tentativă de suicid, propice unei recidive. Necesitatea implicării anturajului, a părinților în primul rând, este esențială în acest context. O îngrijire în cadrul familiei, cel puțin a adolescentului și a părinților săi, se va dovedi adesea utilă în prima fază, înainte de a propune o terapie a adolescentului însuși. FACTORII DE RANGUL TREI: EVENIMENTE DE VIAȚĂ Se cercetează: - expunerea la suicid în cadrul familiei și, mai mult încă, în grupul
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
recidive. Necesitatea implicării anturajului, a părinților în primul rând, este esențială în acest context. O îngrijire în cadrul familiei, cel puțin a adolescentului și a părinților săi, se va dovedi adesea utilă în prima fază, înainte de a propune o terapie a adolescentului însuși. FACTORII DE RANGUL TREI: EVENIMENTE DE VIAȚĂ Se cercetează: - expunerea la suicid în cadrul familiei și, mai mult încă, în grupul celor de o seamă: se va identifica o sinucidere mai veche sau mai recentă în cadrul familiei, definind gradul de
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
la măsuri de protecție și la o intervenție numită „de criză”, cu atât mai mult cu cât sunt prezenți factori de primul și al doilea rang. Organizări tranzitorii ale vieții, o spitalizare de scurtă durată pot proteja și calma un adolescent a cărui tensiune anxioasă poate deveni debordantă. Realizarea acestei evaluări, adică clarificarea diverselor probleme, punerea adolescentului în situația de a le preciza el însuși, întâlnirea cu grupul familial, aflarea unor informații în legătură cu anturajul său și cu relațiile sale sociale, cercetarea
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
cât sunt prezenți factori de primul și al doilea rang. Organizări tranzitorii ale vieții, o spitalizare de scurtă durată pot proteja și calma un adolescent a cărui tensiune anxioasă poate deveni debordantă. Realizarea acestei evaluări, adică clarificarea diverselor probleme, punerea adolescentului în situația de a le preciza el însuși, întâlnirea cu grupul familial, aflarea unor informații în legătură cu anturajul său și cu relațiile sale sociale, cercetarea în trecutul său recent sau mai vechi, familial sau legat de prietenii săi a unor cazuri
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
și cu relațiile sale sociale, cercetarea în trecutul său recent sau mai vechi, familial sau legat de prietenii săi a unor cazuri de suicid sau de tentativă de suicid, toate aceste acțiuni pot avea în sine valoare de îngrijire atunci când adolescentul este convins să ofere informații despre el însuși și despre mediul său de viață, informații asupra cărora, mai târziu, ar putea să înceapă să reflecteze. Cele câteva convorbiri necesare obținerii acestor informații pot constitui o psihoterapie scurtă într-un context
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
instituționale: spitalizare scurtă, numită „de criză” sau, din contra, prelungită timp de câteva zile, numită „de evaluare și de bilanț”, spital de zi, intervenții de criză cu supraveghere ambulatorie crescută etc. Să ne amintim că mai puțin de 20% dintre adolescenții care au avut o tentativă de suicid beneficiază de o astfel de îngrijire. Toți autorii sunt de acord totuși pentru a susține că aceste intervenții reduc riscul de recidivă, de sinucidere fatală și ameliorează calitatea observației pe parcursul supravegherii. Dar nici un
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
des atunci când s-a constatat o tentativă de suicid (raport Anaes, 1999); această spitalizare se realizează de obicei într-o unitate nespecializată, accesul fiind asigurat prin serviciul de primire sau direct, în secția de pediatrie pentru tentativele de suicid ale adolescenților cu vârste mai mici (în numeroase spitale limita de „15 ani”, deși nu este justificată de nimic altceva decât de regulile administrative rămâne necesară pentru a separa tinerii care vor fi tratați la pediatrie de cei care vor fi tratați
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
tinerii care vor fi tratați la pediatrie de cei care vor fi tratați în secția „adulți”), secția de adulți, secția de reanimare uneori... Importanța acestei spitalizări este apreciată în mod diferit de autori: unii o consideră utilă pentru a separa adolescentul de cadrul său obișnuit de viață, pentru a controla mai bine ansamblul parametrilor care au condus la gestul suicidar, pentru a permite adolescentului o regresie terapeutică prin ea însăși (Schrut, Teicher, Duché). Alți autori notează faptul că frecvența recidivelor nu
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
Importanța acestei spitalizări este apreciată în mod diferit de autori: unii o consideră utilă pentru a separa adolescentul de cadrul său obișnuit de viață, pentru a controla mai bine ansamblul parametrilor care au condus la gestul suicidar, pentru a permite adolescentului o regresie terapeutică prin ea însăși (Schrut, Teicher, Duché). Alți autori notează faptul că frecvența recidivelor nu este modificată cu nimic de existența sau inexistența unei spitalizări. Conform acestora din urmă, doar perioadele lungi de spitalizare în secție specializată ar
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
cât și în dinamica interacțiunilor familiale. Dar riscul unei evoluții cronice devine atunci major. În ansamblu, cele mai frecvente modalități de spitalizare întâlnite sunt următoarele: - spitalizarea, în secția de medicină somatică, răspunde măsurilor de urgență necesare datorită stării somatice a adolescentului. Aceasta este de obicei scurtă, între 24 și 48 de ore. În prezent există tendința de a se preconiza un sejur puțin mai lung, de preferință într-o secție adaptată situației (secția de pediatrie), pentru o perioadă de 3 până la
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
de ore. În prezent există tendința de a se preconiza un sejur puțin mai lung, de preferință într-o secție adaptată situației (secția de pediatrie), pentru o perioadă de 3 până la 10 zile, ceea ce ar permite o evaluare individuală a adolescentului cu inițierea unui contact cu „psi” (psihologul, n. trad.) și, mai ales, o întâlnire cu familia la începutul și la sfârșitul spitalizării, în vederea evaluării dinamicii familiale, a sensibilizării părinților în direcția necesității unei supravegheri medicale. Durata medie de spitalizare pentru
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
cu inițierea unui contact cu „psi” (psihologul, n. trad.) și, mai ales, o întâlnire cu familia la începutul și la sfârșitul spitalizării, în vederea evaluării dinamicii familiale, a sensibilizării părinților în direcția necesității unei supravegheri medicale. Durata medie de spitalizare pentru adolescenții cu tentativă de suicid este în prezent de 5 zile și 13% dintre aceștia rămân 7 zile sau mai mult (anchetă Inserm, Gasquet și Choquet, 1993); - spitalizarea prelungită în mediu specializat nu este preconizată de majoritatea autorilor, cu excepția cazurilor particulare
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
putea fi posibil decât în marile centre urbane. În aceste unități, o spitalizare pe bază de contract pe o durată de trei până la patru săptămâni, uneori cu ușoare prelungiri în funcție de gestul suicidar și de spitalizarea în regim de urgență, oferă adolescentului și familiei sale cadrul evaluativ, de susținere și de echilibru, de regresie temporară, de elaborare a unui protocol de supraveghere medicală care, cel puțin așa speră promotorii acestui tip de spitalizare, permite o îngrijire de o foarte bună calitate și
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
urgență, exceptând supravegherea somatică, are drept scop inițierea unor acțiuni printre care și convorbirea de urgență cu un psiholog. Această convorbire se desfășoară în condiții materiale adesea dificile, „la patul bolnavului”, într-o mică încăpere alăturată, în sala infirmierelor. Adesea, adolescentul mai are încă, înfipt în braț, acul perfuziei și în timpul convorbirii este absorbit în contemplarea acestui tratament „picătură cu picătură” reparatoriu; în alte cazuri, asistenta tocmai l-a eliberat din această strânsoare pentru „a merge să vorbească” cu psihiatrul/psihologul
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
debutante; pe de altă parte ea constituie un prim contact, preludiu pentru relația ulterioară pe baza căreia se va putea efectua travaliul de relaționare. Această convorbire se limitează uneori la relatarea modului concret în care s-a trecut la act, adolescentul încercând să-și banalizeze gestul; în alte cazuri se produce un adevărat flux emoțional care poate să semene cu un gen de „confesiune” pe care psihologul îl recepționează fără a putea întotdeauna să găsească sensul sau logica acestuia. Această veritabilă
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]