11,054 matches
-
presate constant să internalizeze normele păcii democratice. Tiparul schimbării la nivelul structurii identității interne a statelor generează, prin urmare, și un set de predicții privind tendințele comportamentale din sistemul internațional, set distinct în raport cu modelul liberal. În general, liberalismul oferă o agendă de cercetare mai extinsă geografic și care pătrunde mai adânc în interacțiunile intern-internațional decât cea rezultată în urma dezbaterilor dintre neorealiști și instituționaliști. Această agendă poate separa predicțiile teoriei liberale de perspectivele teoretice concurente, și indică un set posibil de criterii
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
privind tendințele comportamentale din sistemul internațional, set distinct în raport cu modelul liberal. În general, liberalismul oferă o agendă de cercetare mai extinsă geografic și care pătrunde mai adânc în interacțiunile intern-internațional decât cea rezultată în urma dezbaterilor dintre neorealiști și instituționaliști. Această agendă poate separa predicțiile teoriei liberale de perspectivele teoretice concurente, și indică un set posibil de criterii comportamentale prin care aceste predicții pot fi măsurate. Privit astfel, sfârșitul Războiului Rece a deschis un context istoric unic pentru evaluarea comparativă a predicțiilor
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
și nu global. De asemenea, implică faptul că teoriile sistemului internațional dezvoltate în timpul Războiului Rece nu trebuie să fie revizuite fundamental în lumina evoluțiilor din politica mondială din perioada post-Război Rece. Totuși, ne putem îndoi de validitatea unei astfel de agende de cercetare, punând sub semnul întrebării interpretarea neorealismului drept teorie raționalistă.S-ar putea susține că neorealismul a adoptat logica reflexivă ce se concentrează asupra selecției și socializării ce decurg din consecințele generative ale anarhiei. Aceasta implică o conceptualizare triunghiulară
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
stabil de state democratice liberale să fi ridicat întrebări fundamentale privind dinamica istorică de lungă durată din sistemul internațional. Prin contrast, modelul liberal poate să explice această evoluție în termenii efectelor pe termen lung ale anarhiei, precum și să ofere o agendă mai bogată și mai provocatoare de cercetare a naturii schimbării internaționale după Războiul Rece. Specialiștii relațiilor internaționale pot și trebuie să învețe în urma dezbaterilor dintre neorealiști și instituționaliști, care au loc de peste douăzeci și cinci de ani, pentru a revitaliza teoria sistemică
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
conflictul structural emergent anticipat de modelul neorealist. În general, există numeroase dovezi care favorizează o interpretare neorealistă a strategiilor Chinei dintre 1989 și 1999. Conform cu puterea sa economică în afirmare, China și-a modernizat capacitățile militare și a urmărit o agendă tot mai revizionistă după Războiul Rece. Acest fapt a dus China către un conflict atât cu Japonia, cât și cu SUA, mai ales pe tema unor dispute teritoriale nerezolvate în Asia de Est. Relațiile Chinei cu alte state din sistemul
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
neorealism, instituționalism și liberalism, și am evaluat perspectivele unei noi sinteze a intuițiilor lor. Această nouă sinteză a urmărit atât să integreze prăbușirea Uniunii Sovietice într-o concepție asupra tendințelor istorice generale din sistemul internațional, cât și să genereze o agendă de cercetare asupra naturii ordinii post-Război Rece, mai vastă decât cea produsă în urma dezbaterilor dintre neorealiști și instituționaliști. Apoi am examinat studiile de caz ale politicii externe a unor state importante în perioada dintre 1989 și 1999, în lumina modelelor
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
acestuia. Limitările dezbaterilor dintre realiștii structurali și instituționaliști sunt, de asemenea, reflectate în programul de cercetare propus de ei pentru perioada post-Război Rece. Dezbaterile dintre aceste școli sugerează că încercările de rafinare a modelelor raționaliste au produs cea mai bogată agendă de cercetare din domeniu după Războiul Rece. Teoretic, cercetarea ar trebui să se concentreze asupra condiționalității comportamentului căutător de câștiguri relative. Din punct de vedere empiric, cercetarea ar trebui să se concentreze asupra interacțiunii dintre instituțiile internaționale și comportamentul statelor
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
mod clar faptul că teoriile sistemului internațional stabilite în timpul Războiului Rece nu trebuie să fie revizuite fundamental în lumina evoluțiilor din politica internațională a anilor 1990. William Wohlforth a încercat să reformuleze modelul neorealist astfel încât să-l adapteze la o agendă de cercetare mai largă, ce include posibilitatea stabilității marilor puteri la nivel global (Wohlforth, 1999). Potrivit acestui argument, concentrarea capacităților americane în sistemul internațional este atât de mare încât blochează încercările sistematice de contra-balansare ale statelor de rangul doi. Totuși
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
moment ce marchează reorientarea fundamentală a traiectoriei generale a socializării generate de sistemul internațional. Această reorientare afectează structura relațiilor dintre toate marile puteri, și modifică radical perspectivele schimbării pașnice la scară globală din sistemul internațional. Prin urmare, ea cere o agendă de cercetare mult mai vastă decât cea propusă de teoriile existente. Punctul de plecare al acestei abordări alternative este punerea sub semnul întrebării a interpretării neorealismului de către instituționalism. Instituționaliști de marcă au elaborat argumentul că neorealismul se bazează pe asumpțiile
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
în G.L. Curtis (coord.) Japan's Foreign Policy After the Cold War: Coping with Change, East Gate Publishers, Londra, pp. 263-273. Aikiko, F. (1999) Japanese Foreign Policy: The Emerging Logic of Multilateralism, Macmillan, Basingstoke. Akaha, T. (1995) "Japan's Security Agenda in the Post-Cold War Era", The Pacific Review 8, 45-76. Akikiko, T. (2000) "Domestic Politics and Foreign Policy", în T. Inoguchi și P. Jain (coord.) Japanese Foreign Policy Today: A Reader, Palgrave, Basingstoke, pp. 3-17. Alderson, K. (2001) "Making Sense
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
The Spoils of Peace, Oxford University Press, Oxford. Cooper, R. (1998) The Post Modem State and the World Order, The Foreign Policy Centre, Londra. Cortell, A.P. și James W. Davies (2000) "Understanding the Domestic Impact of International Norms: A Research Agenda", International Studies Review 2, 65-90. Dessler, D. (1989) "What's at Stake in the Agent-Structure Debate?" International Organisation 43, 441-474. Deudney, D. și J. Ikenberry (1999) "Realism, Structural Liberalism and the Western Order" în E. Kaspetin și M. Mastanduno (coord
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
pur și simplu din viața mea: când am ajuns la Paris, ce făceam și ce gândeam în vremea aceea... O regăsesc, așadar, pe Monica vie și interesată de tot ce se întîmplă. Cum tocmai i-am adus voi. 5 din Agendele lui Eugen Lovinescu, cu fabuloasele pagini ale Gabrielei Omăt, care reușește, înmulțind la infinit notele, să obțină o frescă "poantilistă" a interbelicului, Monica observă: " Ar trebui ca toți cei care se complac în a da o imagine a interbelicului dominat
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
de cătră consiliile cantonale. Aceste adunări au să stabilească bugetul provinției după sistemul indicat și au să numească consiliari administrativi provinciali, a căror părere trebuie s-o consulte valiul în toate cazurile câte trec peste stricta și simpla executare a agendelor legiuite și ordinare: în urmă valiul poate să raporteze Porții părerea consiliului administrativ. Ameliorarea sistemului dărilor. Adunările provinciale și consiliile cantonale așază dările și le repărțesc, cu escepția vămilor, poștelor și telegrafelor, precum și taxele pe tutun și spirituoase. Arendarea dijmei
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
internaționale. Structura cărții reflectă și ideea că realismul poate fi înțeles deopotrivă într-un context istoric și într-unul sociologic. Aceasta corespunde unei tradiții care s-a dezvlotat în strînsă legătură atît cu cerințele științei sociale americane, cît și cu agenda aparatului american de politică externă. Aceste trei niveluri vor fi desfășurate astfel: prima și a doua parte a cărții tratează despre evoluția dezbaterilor interioare și legătura lor cu politica externă a SUA. Primele capitole din partea întîi și a doua discută
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
nu a cunoscut această suprapunere aproape perfectă dintre o școală de gîndire și o disciplină ca aceasta. Domeniul relațiilor inter-naționale, care a căpătat formă în primii ani de după al doilea război mondial, și-a asumat de cele mai multe ori ca atare agenda cercetărilor realiste. Doar atunci cînd autoritatea realismului a început să decadă, comunitatea academică a devenit conștientă de măsura în care asumpțiile întregii discipline au fost preluate tacit din realism. Confuzia dintre realism și relațiile internaționale, specifică perioadei de început a
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
cunoașterea este într-o oarecare măsură convențională, sociologii trebuie să se întrebe "ce idealuri critice și regulative" (Bernstein 1983) orientează judecățile în comunitatea științifică. De asemenea, cursul dezbaterilor teoretice este influențat de cadrul social general al comunității științifice și de agenda socio-politică a societăților în care activează oamenii de știință. Studiul meu analizează evoluția paradigmei realiste, înțeleasă în acest dublu sens. Paradigma realistă în relațiile internaționale Literatura relațiilor internaționale a folosit conceptul de paradigmă al lui Kuhn în două contexte. Ele
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
a trece de o graniță este ceva foarte vag. Pusă în fața necesității de a include tot mai mulți factori cauzali, interni sau transnaționali, pentru a fundamenta analiza comportamentului statului, disciplina relațiilor internaționale a intrat într-o dilemă. Fie accepta provocarea agendei din ce în ce mai încărcate și devenea o componentă internațională a altor discipline din cadrul științelor sociale, fie refuza să fie absorbită de acestea, dar atunci avea o imperioasă nevoie de legitimare științifică. Erau necesare argumente care să poată arăta diferența calitativă a pro-blemelor
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
faci o înțelegere cu comuniștii, împotriva comuniștilor. Așa cum vom vedea în capitolul 7, politica lui Kissinger nu era totuși scutită de ambiguitățile proiectului îngrădirii conceput de Kennan. 5. Momentul de cotitură al crizei rachetelor din Cuba: managementul crizei și extinderea agendei de cercetare Privită retrospectiv, criza rachetelor din Cuba poate fi considerată acum ca un moment de cotitură atît pentru relațiile Est-Vest, cît și pentru definiția realistă a disciplinei relațiilor internaționale. Criza a fost resimțită de ambele superputeri ca punctul culminant
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
comun al tuturor. Oamenii de stat mai aveau o șansă să-și dea seama de imperativele politice ale doctrinelor lor strategice 2. Analiza profundă făcută de Graham T. Allison crizei rachetelor din Cuba (Allison 1971) a sfîrșit prin a redefini agenda de cercetare a disciplinei relațiilor internaționale, reprezentînd de asemenea și un moment de cotitură în această disciplină. Lucrarea lui Allison extrage esențialul din interacțiunea dintre politica externă a SUA, evoluția gîndirii realiste și criteriile disciplinei academice a relațiilor interna-ționale. În fața
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
vedere ele-mentul de inspirație politică al cărții. Pe cîtă vreme în timpul îngrădirii realismul a influențat politica externă a SUA, acum preocupările politicii externe americane, cum ar fi ținerea sub control a riscului unui război nuclear, sînt cele care au influențat agenda de lucru a disciplinei relațiilor internaționale. Teoriile realiste se concentrează asupra explicării comportamentului statului. Atîta vreme cît realismul presupunea distribuția puterii ca fiind caracteristica determinantă a sistemului internațional, el putea pleda pentru o politică rațională, unică, a interesului național. Și
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
externe ar fi trebuit să fie însăși baza oricărei teorii realiste din disciplina relațiilor internaționale. Dar, în loc să explice originile politicii externe, realiștii le consideră de foarte multe ori de la sine înțelese. Așadar, cadrul propus de Allison a făcut să explodeze agenda de cercetare a relațiilor internaționale. El a redefinit limitele disciplinei și astfel a amenințat suprapunerea dintre asumpțiile realiste asupra politicii mondiale și identitatea disciplinei relațiilor interna-ționale. Acest capitol va urma în linii mari abordarea lui Allison. După fiecare model, textul
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
mondiale (1972: XXIV). Ei au încercat să sintetizeze "politica internațională tradițională, abordarea birocratică a politicii și actorii transnaționali" (Keohane și Nye 1972: 380). Cu toate acestea, teoria lor nu presupune o desprindere de întreaga gîndire realistă, ci o lărgire a agendei disciplinei relațiilor internaționale. Ei doreau să completeze înțelegerea realistă a schimbării și ipotezele realiste asupra politicii internaționale contemporane. Astfel, ei au preluat și dezvoltat cîteva dintre dihotomiile fundamentale pe care scriitorii realiști dinaintea lor le folosiseră pentru a diferenția sistemul
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
între diferite arii de probleme, care încearcă să exploateze concesiile din alte arii de probleme (cum ar fi în politica "înaltă") devin posibile. Lipsa unei ierarhii clare între multiplele probleme "ne face să ne așteptăm ca politica formulării și controlului agendei să devină mai importantă" (Keohane și Nye 1977: 32). În cele din urmă, relațiile transnaționale și transguvernamentale vor estompa distincția între politica internă și cea internațională, în care organizațiile internaționale joacă un rol diferit de balanța puterii care stă la
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
urmă se referă doar la cazul excepțional în care asumpțiile realiste nu sînt valabile. O schimbare incredibilă de regim ar trebui să fie caracterizată prin moderație, prin nefolosirea forțelor militare în toate cazurile și prin dezvoltarea unei diplomații a stabilirii agendei și a conexării. Totuși, Keohane și Nye au atașat multe condiții schimbării incrementale de regim, cea mai importantă referindu-se la consensul general cu privire la utilitatea unei ordini internaționale predictibile și stabile (care poate fi respingătoare din punct de vedere moral
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
Analogia econo-mică a lui Waltz reînvie, pentru că are neapărată nevoie de ea, analogia bani putere criticată anterior de Raymond Aron (vezi capitolul 3), însă fără să ofere noi argumente în favoarea ei. De asemenea, încercarea lui Waltz de a stopa explozia agendei de cercetare din disciplina relațiilor internaționale are ca rezultat o concepție asupra politicii internaționale a cărei mărginire este justificată doar prin asumpții tacite. O teorie a balanței puterii fără un concept coerent de putere Theory of International Politics a lui
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]