6,661 matches
-
de hotă rîrea pe care ați luat-o, iar dacă va fi rău să nu învinuiți pe cei care v-au îndemnat să vă înscrieți”. Desigur, mesajul meu a ajuns și la urechile activiștilor de partid. În aceiași Duminică, după amiază, zi frumoasă de vară, un om a fost trimis să mă cheme, în sat, pe ulița cea mare, de activiștii pentru colectivizare ca să merg împreună cu ei pe la gospodarii care trebuiau lă muriți. Am mers, dar în loc să-i însoțesc, unul dintre
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
siguranță care se întâmplase în buzunarele hainelor, a făcut inventar, mi-a cerut să-l semnez, lucrurile confiscate le-a încuiat în dulapul de fier din cameră, și a plecat încuind ușa în urma lui. Nu știu cât timp a trecut, poate era amiază, poate că era spre seară, când a venit un ofițer tânăr, frumos la chip și frumos îmbrăcat în uniformă nouă și mi-a spus că ”azi nu sunteți programat pentru masă și trebuie să vă cumpărăm ceva din oraș, iar
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
introdus în porție”. Am înțeles că arestul meu este un fel de închisoare pe durată lungă, dacă trebuie să fiu „introdus în porție”. Am rugat să-mi aducă pâine și brânză, alimente cumpărate din banii care fuseseră inventariați. Tot după amiază, spre seară, au venit trei ofițeri de securitate, cel mai mare în grad era îmbrăcat în civil și era cu fața ciupită de vărsat. S-au așezat pe scaune la masă, iar eu am fost poftit pe scaunul din fața lor
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
-i calomniată pentru greșeli, ci pentru calitățile ei, care au pus în lumină crimele celor care au ucis-o și care o calomniază și în prezent. Iată cum am cunoscut Mișcarea Legioară. În toamna anului 1935, într-o sâmbătă după amiază, în timp ce elevii seminarului erau învoiți în oraș, am fost chemat la o ședință a prietenilor fră țiilor de cruce. La acea ședință participau vreo 40 de elevi. Ședința a început cu o rugăciune, sa făcut un legământ de seriozitate, s-
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
preliminarii ascetice (ritualuri, posturi, sacrificii, purificări). El ajunge, la limită, să se hrănească doar cu suflurile cosmice. Există însă reguli precise ale acestui ritual. „După unele rețete, atestate în secolul al III-lea d.Hr., emanația soarelui trebuie absorbită la amiază (când yang este în plină putere) și aceea a lunii (conținând yin) la miezul nopții. Dar, mai ales, trebuie reținută respirația; printr-o vedere interioară și o bună concentrare a gândirii, omul își poate vizualiza respirația și o poate călăuzi
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
domeniul medicinei muncii, ergonomiei, aeronauticii. Se citează, În acest sens, persoane la care bioritmurile sunt În plină activitate dimineața, când obțin și maximum de randament, mai ales pe plan intelectual. Sunt consemnate, de asemenea, vârfuri ( acrofaze ) de maximă eficiență, după amiaza sau noaptea, la alți subiecți (Ahlers și colab., Halberg și colab.). Se remarcă existența unei distribuții interne a timpului, deoarece investigarea clinicobiologică a subiecților demonstrează existența unor momente de maximă eficiență În anumite ore ale zilei și minimă În altele
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
maxim al durerii. Cercetările lui Kowanko și colaboratorii și ale lui Bellamy și colaboratorii, pe loturi mai mari de pacienți, au demonstrat că timpul optim pentru administrarea AINS În osteoartrite, ca de exemplu ibuprofen, indometacină, este În jurul prânzului și după amiază (Fig. 3.6). Pentru bolnavii cu artrită reumatoidă, același medicament va avea o eficiență sporită dacă este administrat după cină. După cum rezultă și din graficele prezentate În Fig. 3.6. și 3.7., toxicitatea medicamentelor este maximă În timpul dimineții. Explicația
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
văzut altfel decât scriind. Scria toată ziua, coli peste coli, și era foarte liniștit. Dar soarta a făcut însă ca într-o zi să-l văd murind, aș putea zice, pe brațele mele.. . Venisem la Șuțu, cam pe la 3 după amiază. Pe la vreo 4, cum era cald în cameră, Eminescu zice uitându-se lung la mine: ,, Ia ascultă, Dumitrache, hai prin grădină, să ne plimbăm și să te învăț să cânți Deșteaptă-te, Române!” Eu care știam că nu e bine
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
pur și simplu din senin, el așezându-se pe pat și încetând dintr-odată să-i mai bată inima. Interesant este că doctorul Vineș păstrează ca dată a morții ziua de 15 iunie gândindu-se că a fost, probabil, după amiază de vreme ce poetul se așeza pe pat, adică se repauza. Vom vedea că este și o altă variantă, a morții nocturne spre 16 iunie dimineața, atestată de știrile din presă rezultate, fără îndoială, din comunicate ori declarații ale medicilor variantă inexplicabilă
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
a se convinge cu câtă ușurință s-au pronunțat asupra bolii ca incurabilă. Doctorul Isac are să publice diagnoza, după cum mi-a promis, îndată ce va sfârși Mihai hapurile. Ieri i-a dat cea din urmă doză mare, căci el azi la amiază pleacă pentru 20 de zile în Italia, sufere și el de boala sa mai tare din cauza iernei.”. Iarăși o scrisoare importantă, dar dificil de interpretat. Desigur, „răul cel mare” este cauza bolii, boala ca atare (probabil, „sifilisul” în limbajul Hanrietei
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
din ziare că, în urma unei certe violente cu alt bolnav, atins de delirium tremens, „pentru o bucată de pâine”, Eminescu a fost lovit cu un pietroi, drept în frunte, după care a sucombat, în dureri atroce, la ora 3 după amiază, în ziua de 15 iunie 1889. Acesta a fost tragicul sfrârșit al marelui nostru Eminescu. După dispoziția ministerului instrucțiunii publice, din inițiativa lui Ștefan C. Mihăilescu, fost, pe atunci, secretar general al departamentului, a fost transportat încă în aceeași zi
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
ca unul, venind de mine aproape, Să-mi spuie al tău nume pe închisele-mi pleoape”. Și, băieții, s-au ținut de cuvânt. înmormântarea s-a făcut abia, în ziua de 17 iunie, într-o sâmbătă, pe la orele 4 după amiaza, din cauza marei și sufocantei arșițe, ce se lăsase asupra orașului. Cheltuielile le-a suportat ministerul instrucțiunii publice, după stăruința fostului secretar general Profesorul Ștefan C. Mihăilescu, bun prieten și mare admirator al defunctului. Lume multă intelectuală: literați, ziariști, advocați, medici
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
prin meleagurile dodeștene, venerabila familie Ionescu era de mult pensionară, așa încât discuțiile noastre aveau un suport presărat cu amintiri din perioada interbelică, legate de prietenia cu V. I. Popa. Despărțirea mea de familia Ionescu s-a consumat într-o după amiază de vară tîrzie când Doamna și Domnul Ionescu m-au condus până la poartă, printre copacii ce străjuiau cărarea. Domnul Ionescu schiopătând (a fost rănit pe front) mi-a spus zâmbind că ar dori să-l vadă pe V. I. Popa
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93471]
-
Charlie. Charlie a beneficiat și el de pe urma acestei tehnici, pentru că astfel i-a fost mai ușor să spună ceea ce voia de fapt. Totodată, a putut să-și verifice propria părere, dacă e bine sau nu să-și petreacă o după amiază de sâmbătă în fața televizorului. Uneori, când solicităm detalii, vom afla că ceea ce am considerat a fi o critică, nu era nici pe departe așa ceva. Alan Garner a ținut odată o prelegere la Universitatea din Oregon, referitoare Ia concepția lui Platon
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
cruce, și i-am explicat ce s-a Întâmplat. Așa era la Canal. Acolo lucram la cota 2.80 la Mamaia, era tare pământul, numai cu târnăcopul și cu hârlețul mergea... Încărcam vagoneții și săpam acolo și ne uitam la amiază că vine „cămila”... „Cămila” era o căruță cu două butoaie, În care aveam de mâncare, și arăta ca două cocoașe. Era cumplită treaba... Dar acolo nu am stat decât până-n mai, când m-au dus la Poarta Albă... Cum a
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
le oblige să dea pământul. I-o bătut... Ce știu eu? Cic-o fost și crime... Care erau condițiile la Arad? Acolo iar o fost tare bine... Că eram duse dimineața și băgate În camerele unde Împleteam coșuri, și până la amiază nu mai venea nimeni să ne vadă. Atunci veneau să ne aducă mâncarea și seara iară veneau să ne ducă la camere... Eram libere acolo... Povesteam una cu alta, ne duceam cu lucru de la una la alta, aveam voie să
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
asta-i realitatea”... O zi la plimbătorul ăla, cu un zid de șase metri, cu sârmă pusă deasupra... Și la mâncare tot așa mai rău sau mai bine? Apoi, În Securitate ne-o dat terci de-ăla dimineața și la amiază ne da arpacaș... Ne da mâncare slabă tare În Securitate... Acolo io am făcut o prostie, că n-am băut apă săptămâni Întregi, și luni de zile cu mâncarea aia slabă... Și când meream la w.c. la treaba mare... Doamne
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
viață. Acești tineri se numeau Anton Nenoveanu, Paul Scorțeanu, Gheorghe Otnescu, C. Constantinescu, Ion Rădulescu etc. În Românul de la 26 aprilie apăru următoarea: „Invitare Junimea studioasă din Capitală este invitată a se întruni mâine 26 aprilie la orele 11 înainte de amiază în sala Circului. Se vor trata cestiuni de interes vital pentru România. Comitetul studenților“28 Acest comitet al studenților eram noi, sau mai bine zis partidul liberal. Dar în Românul de a doua zi se citea în fruntea ziarului: „Guvernul
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
și Instrucție; M. Ferekide la Justiție și colonel Slăniceanu la Război. 296 bucureștii de altădată 43. În ședința Senatului din 19 aprilie/1 mai 1876, după alegerea președintelui, Lascăr Catargiu a propus amânarea ședinței, orele fiind înaintate (era 5 după amiază); întrucât în sală se mai aflau numai 38 de senatori (majoritatea fiind de 39) ședința s-a amânat pentru a doua zi, 20 aprilie/2 mai 1876, cu care ocazie au fost aleși ca vicepreședinți G. Vernescu și Manolache Costache
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
ni-i mereu plină de lume, vecinele, îndeosebi Gința, dîndu-ne sfaturi, repetîndu-ne de ce mai e nevoie pentru slujbă și pentru praznic, principala lor grijă. Ieri, mama a măturat ograda, a adus apă de la fîntînă, a făcut oleacă de mîncare. După amiază, dintr-odată i-a venit rău: comă diabetică. În octombrie trecuse prin aceeași stare și scăpase numai cu spaima. Atunci ceruse să fie spitalizată; acum - mi se spune - n-ar mai fi vrut. Dorea, mai întîi, să vin eu acasă
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
părinților arătau ca „făcute” nu de mult. Florile - rare, palide, ofilite - nu se prinseseră prea bine. Am stat cîteva minute în reculegere. „Fără experiență” (cum se scuză), L. n-a pregătit „moși” decît pentru cele mai apropiate rude, așa că pe la amiază n-am mai avut ce da rîndurilor de țigani și de amărîți care au tot venit (unii de două și de trei ori) să ceară. Ziua era luminoasă, fără pic de nor, se vedeau clar lunca, rîul și satele de
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
făcut însă efortul de a nu rosti nici o silabă care să-i lase extravagantului autor impresia că aș subscrie la judecata sa de valoare. * Într-adevăr, pare de necrezut: am lucrat trei inși - separat și în colectiv - o dimineață (la amiază s-a adăugat și al patrulea) la „Mesajul” de nici două pagini al Județului către șeful Statului, care urmează să împlinească 60 de ani. După prima „etapă”, Bălăiță a pus cap la cap cîteva fragmente din articolele sale. Pe dinafară
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
să-i las un model de pantalon, apoi (băgînd mîna în gură și atingînd o măsea de sus) la doctoriță, să mai lucreze la «nasulia» asta, după aceea trec pe la hotel să-l întîlnesc pe Nicu Breban și abia pe la amiază ajung la redacție”. M-a frapat familiaritatea cu care s-a referit la colegul său bucureștean, semn că după alegerea în Biroul Uniunii a intrat într-o nouă familie de spirite. A zis „Nicu” Breban în felul în care zice
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
vreme nu, și se întreabă oare de ce? *Student în vacanță, în urmă cu 16 ani, pe la ceasul acesta, mergeam împreună cu Eusebiu Camilar la Chilișeni, la hramul de Sfînta Maria. Nu mergeam la cineva anume, ci de dragul plimbării. Am pornit la amiază, am urcat Oadeciul, am străbătut Poiana Popii, am ieșit în șoseaua care duce de la Suceava la Liteni, și ne-am îndreptat către tăpșanul din centrul satului unde cîntau urmașii vestitei bande a lui Sînescu. Azi, stau aci, în Bacău, și
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
sau negate. Mă agăț de vorbele sale ori de cîte ori simt că propriile-mi principii, intransigente în marginile adevărului, sînt comentate defavorabil, respinse ca inoportune, declarate „sinucigașe”. *21 mai 1982, ziua mea onomastică. Dimineață - ore obișnuite de redacție, după amiază - vizita lui Corneliu Dima-Drăgan. Vorbim despre Lumea Veche (a noastră, a europenilor) și Lumea Nouă (a Canadei, în care, zice, s-a integrat). Aflu, surprins, apoi, că s-a recăsătorit cu Angela Caracaș (care i-a fost prima sau a
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]