8,976 matches
-
vreme au existat haiduci, a înflorit o lirică de haiducie, care, după perimarea fenomenului social, a căzut în desuetudine. Când este reluată, ea îndeplinește numai o funcție evocatoare. C. de război are, de asemenea, caracter istoric. Asupra c. își pune amprenta și mediul antropo-geografic, diferențiindu-se la diversele grupuri etnice, atât din punctul de vedere al creației poetice, cât și al celei muzicale. Diferențele se pot constata însă nu numai între zone, ci chiar între repertoriile a două sate vecine. S-
CANTEC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286072_a_287401]
-
George Guțu este mai rezonabilă: conform ei, „«presiunea» culturală a limbii române, care, până în 1948, a constituit pentru tânărul Celan mediul lingvistic dominant, vizavi de care exercițiul germanei este unul mai mult sau mai puțin tolerat, și-a pus o amprentă adâncă asupra operei sale în întregul ei”. Poemele lui românești pot fi aproximate cu dificultate prin recursul la referințe din spațiul modernismului autohton. Puternicul lor caracter de stranietate, amorsat într-un spațiu al angoasei, în care logica sensibilității comune se
CELAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286157_a_287486]
-
CETATEA LITERARĂ, revistă apărută la București, săptămânal, între 19 decembrie 1925 și iulie 1926. Director: Camil Petrescu. Publicație modernistă democratică, continuând programul revistei „Săptămâna muncii intelectuale și artistice”, C. I. poartă amprenta personalității conducătorului ei: dezbate câteva probleme ale vieții literare din epocă, autenticitatea artei, arta ca ficțiune, stilul scriitorului, calofilismul literar, noocrația și modernitatea. Militând pentru o cultură națională pusă în slujba cititorilor, revista obține colaborarea unor scriitori ca Tudor Arghezi
CETATEA LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286179_a_287508]
-
certifică o vocație de dramaturg, care însă prea se lasă furat de poematic. Lirismul pletoric din unele texte, cum ar fi Baladă carpatină, cu înfloriturile și insuportabilele lui afectări, face lectura indigestă. Recursul la psihologic (Sfârșitul lui Moțoc ș.a.) și amprenta etică (Acolo, în Deltă ș.a.) sunt constante ale acestei dramaturgii, tentată și de mitologic (La revedere, Nausicaa). Farsele (Din năzdrăvăniile lui Păcală) ratează chiar și pitorescul de limbaj. Seve de rusticitate pulsează în volumul liric de debut, Exod (1933), animând
CHELARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286187_a_287516]
-
și a lui Iosif Cassian-Mătăsaru, mic funcționar comercial. Educată de tatăl său, traducător el însuși, în spiritul cultivării artelor - poezie, muzică, desen -, C. (al cărei nume la naștere este Renée- Annie) va purta toată viața, în demersurile sale estetice plurivalente, amprenta amatorismului superior, rafinat. Urmează școala primară și Liceul „Principesa Ileana” la Brașov (până în 1935), apoi Institutul Pompilian din București, luându-și bacalaureatul în 1942. Hrănită cu artă („Arta a devenit jocul meu predilect”), își încearcă forțele în toate direcțiile. Un
CASSIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286136_a_287465]
-
literaturii naționale (1941), La Bessarabie. Sa population, son passé (1941). Lucrarea sa capitală în acest domeniu este monografia Cultura românească în Basarabia sub stăpânirea rusă (1923). După ce face un tur de orizont al evenimentelor istorice care și-au pus adânc amprenta asupra dezvoltării spirituale a regiunii, autorul arată că în condiții dure de deznaționalizare, cultura națională nu s-a putut manifesta decât răzleț și cu intermitențe. C. descrie dibuirile cărturarilor basarabeni „în lunga noapte de înstrăinare”, cei câțiva scriitori care au
CIOBANU-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286240_a_287569]
-
lui Iacob Negruzzi (de la 1 martie 1867 și până în 1885 la Iași, ca bilunar, iar apoi lunar, la București), au contribuit la răspândirea ideilor și valorilor junimiste, articulate într-un program coerent și consecvent. C.l. înființat de Alexandru Macedonski poartă amprenta insolitei personalități a mentorului său. Nutrit din același spirit de bellum contra omnes, din aceleași manifestări de frondă, narcisism și critică antijunimistă ale șefului de școală simbolistă, c.l. închegat în jurul lui Alexandru Macedonski și al revistei „Literatorul” - apărută la
CENACLU LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286162_a_287491]
-
printre altele, prin acceptarea, asimilarea și respectarea unor tradiții, a unor evenimente sau sărbători care nu sunt tocmai specifice societății românești. Așa sunt de exemplu, sărbătorile Valentine’s Day (în loc de Dragobete, abia „descoperit”), Halloween, diverse festivaluri, care au o puternică amprentă comercială. Ele sunt apreciate de tineri pentru care semnificația este legată de ocazia de a se distra. Nu însă de aceeași părere sunt cei ce aparțin altor generații. Pot fi amintite și schimbări ale valorilor familiei. Contactul cu alte civilizații
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
numărul relațiilor sociale) și economic (scade prețul locuințelor, crește dezinteresul față de investițiile din zonă, se concentrează aici o populație cu un statut socioeconomic scăzut etc.). Remarci finale Schimbările din viața politică și economică a României după 1990 și-au pus amprenta peste numeroase sfere ale vieții sociale. Din păcate, multe dintre ele au o semnificație negativă. Declinul demografic, îmbătrânirea accentuată a populației, mai ales în unele regiuni ale țării, schimbări în structura și funcționalitatea familiei, creșterea frecvenței actelor deviante și diversificarea
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
de intenții. Ei i s-ar putea alătura, în aceeași direcție programatică, și „gândurile” adresate Aceluia care poartă 35 la inimă. Semnează versuri Gherasim Luca, Gh. Crișan, Aurel Baranga (Femur sintetic, Solstițiu echivoc). Poezia Gând are drept semnătură doar o amprentă. Publică proză Mihai Hubert, Sesto Pals, Gherasim Luca, Gh. Crișan, Aurel Baranga (Divagații în gol) ș.a. E foarte greu de reținut vreun text ilustrativ în această joacă voit nonconformistă, iconoclastă și absurdă pe care o reprezintă A. în domeniul literaturii
ALGE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285257_a_286586]
-
a revenit și în alte lucrări asupra acestui aspect, observând că "scrisului i se acordă mai curând funcția de a conserva, decât de a comunica"6. Altfel spus, cultura română era structurată pe fondul unei oralități care și-a pus amprenta și asupra scrisului. Pulsul ideologiilor, al mentalităților care ne interesează nu poate fi luat consultând exclusiv documentele scrise. Ideile, imaginile nu circulau prin acest canal. Comunicarea se făcea direct, lectura cărților sfinte era ea însăși publică. Abia în secolul al
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
și chiar Richard de Fournival, cu o perspectivă vizibil laică, redactează bestiare versificate sau nu, care se țin aproape de modelul impus de Fiziolog, extinzând uneori comentariul moralizator. Dar esențialul aparține acestei scrieri grecești de început de mileniu, care își pune amprenta asupra unei imense culturi europene vreme de secole. Marile enciclopedii medievale nu rămân nici ele străine de această influență, exercitând, la rândul lor, o influență asupra întregii gândiri de până la Renaștere (care preia, cel puțin în arta heraldică și în
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
cei mai mulți dintre stresori provin din sfera relațiilor sociale, mai ales a celor familiale. Profesia, un alt factor social, poate deveni la rândul ei un factor de stres care poate influența adaptarea la cerințele unei boli cronice. Mediul cultural își pune amprenta asupra comportamentelor, atitudinilor și convingerilor individului. Cultura poate fi definită ca acele valori, semnificații și norme culturale care sunt învățate și transmise în societate. Aceste norme și valori influențează semnificativ cognițiile, emoțiile și comportamentele, precum și setul de soluții considerate ca
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
-
apartenență la un grup social ca fiind fundamentală pentru funcționarea sănătoasă a ființei umane. în acest sens, individul aparține unei familii, unui grup de colegi, prieteni, generației sale, comunității din care face parte. Aceste grupuri cărora le aparține își pun amprenta asupra identității sale și a modului sănătos de a funcționa printre ceilalți. Unii autori vorbesc despre un simț (sentiment) al comunității ce reprezintă o motivație prezentă la orice individ, începând cu vârsta adolescenței, și care se face simțit într-o
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
stare de alarmă de durată, sentiment de catastrofă, neputință etc.); 8. maltratarea este un proces, și nu un eveniment izolat; maltratarea se poate manifesta prin multiple evenimente dureroase pentru copil, repetate într-o perioadă de timp; 9. maltratarea, punându-și amprenta asupra dezvoltării victimei, are un potențial considerabil de trecere, de repetiție, transgenerațională: „Copilăria durează generații la rând”(Killen, 2003). Copiii abuzați devin în mare măsură, în absența unor intervenții, părinți abuzivi; 10. experiența și istoricul maltratării vor conduce la învățarea
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
De-a lungul întregii vieți, modul în care funcționează mintea noastră depinde de experiențele trăite în interacțiunile cu ceilalți, mai ales cu cei semnificativi. Dar interacțiunile primilor ani din viață, tiparele de comunicare mamă (persoană de îngrijire) copil, își pun amprenta asupra individului, uneori pentru întreaga viață. Aceste prime interacțiuni modelează structurile mari ale creierului, mai ales structurile implicate în autocontrolul emoțional și memoria și învățarea pe termen lung. Dar modificările structurale neuronale vor altera și echilibrul endocrin al persoanei. Astfel
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
pildă trainingul inoculării stresului (TIS, elaborat de Meichenbaum, 1985). Majoritatea studiilor de până acum înclină balanța, în rezolvarea PTSD, către tehnica expunerii, atât comparativ cu cele simple, cât și cu versiunile combinate (Rothbaum, 2000). Scenariul terapeutic descris anterior poartă îndeosebi amprenta școlii comportamental cognitive, a cărei eficacitate în rezolvarea sindromului posttraumatic a fost cel mai mult testată, prin criterii științifice standard. Desigur acest avantaj, nu exclude din cursă celelalte terapii clasice, terapii care s-au soldat cu efecte pozitive, chiar dacă nu
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
condei de marca Orianei Fallaci, în cartea Scrisoare către un copil niciodată născut (1976). Desigur este o problemă de viață sau de moarte, adică o problemă de conștiință. Neîndoielnic, avortul nu mai poate fi considerat o metodă contraceptivă, iar profunzimea amprentelor pe care le lasă în sufletul potențialilor părinți această „întâlnire ratată”depinde de istoria fiecăruia, de conjuncturile prezentului, de scara lor axiologică, de temeri și de frustrări. în timp, urmele se vor estompa de la sine sau cu ajutor. Important este
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
Tiparul perinatal III desfășoară însă un repertoriu experențial variat: episoade sado masochiste, momente de intensă excitație sexuală (induse de o suferință insuportabilă), secvențe scatologice (provocate de posibilul contact cu diverse produse biologice materne), dar și experimentarea focului, în diverse ipostaze. Amprenta specifică a matricei perinatale III este un activism impetuos, gata să pună capăt acestei experiențe aspre, adeseori agonizante. Pasărea Phoenix care moare prin foc și apoi are curajul și energia de a renaște din propria cenușă poate constituie un prețios
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
tangibile, conținând încă viață în proprietățile lor sensibile, se opun memoriei transmise prin narațiuni care constituie obiectul cunoașterii istorice și care evocă viața numai după pierderea irecuperabilă a trăitului. De o parte stau resturi - insignifiante, anonime, fragmentare - dar purtând încă amprenta și puterile vieții ("toate acele mărunte și felurite manifestări ale vieții sociale, toate acele producțiuni folositoare sau fantastice ale activității omenești"70); de cealaltă parte se găsesc marii eroi, evenimentele și întâmplările memorabile, dar ireversibil dispărute. Să observăm însă aici
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
de manifestări. Nu e vorba de orice expresie a vieții, ci în mod precis de stările subtile prin care materia mărturisește prezența ființei umane. E vorba de acele figuri care marchează "uzura" în procesul care ritmează trecerea omului prin lume: amprenta, suflul, urma. 3.6. Estetica dispariției. Creația operelor din resturile vieții Să observăm stilul metaforic al formulărilor din cursul lui Odobescu pe care le-am citat deja. Arheologia are rolul a da "copacului viață și vârtute, foilor umbră și verdeață
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
pe care orice folosire o impresionează. El evocă o calitate transferabilă a poeziei, o caracteristică aspectuală a scriiturii care se poate "lua" sau care, dimpotrivă, se poate "impregna". Bolintineanu se referă atât la procesul prin care stilul poetului își pune amprenta asupra versurilor populare pe care le prelucrează ("culese, corectate și parfumate de pana născocitoare și ingenioasă a poetului Alecsandri"), cât și la stilul pieselor folclorice care contaminează creația proprie a lui Vasile Alecsandri: "Dacă talentul dlui V. Alecsandri a dat
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
existat o dezvoltare firească a țării. Vă rog să-mi vorbiți și despre experiențele occidentale ale dumneavoastră. S. Ț.: La München, am dat tot felul de interviuri pentru angajare. Când m-am dus la poliție și a trebuit să dau amprentele, m-am executat imediat întorcând degetele în așa fel încât să mi se poată lua amprentele cu ușurință. Polițistul mi-a zis că sunt un om inteligent..., că până atunci nu aflasem...! C. I.: Până atunci vă scriseserăți numele pe
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
dumneavoastră. S. Ț.: La München, am dat tot felul de interviuri pentru angajare. Când m-am dus la poliție și a trebuit să dau amprentele, m-am executat imediat întorcând degetele în așa fel încât să mi se poată lua amprentele cu ușurință. Polițistul mi-a zis că sunt un om inteligent..., că până atunci nu aflasem...! C. I.: Până atunci vă scriseserăți numele pe peretele unei celule din Maribor... S. Ț.: Da, acolo era numele meu între alte "somități", nu
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
întrebați: "dar de ce mă țineți aici?" Măcar pe vreun gardian. S. M.: Pe cine? Și de ce să întreb, ca să mă bată? Păi, cum să întrebi!? Că după proces, după ce ne-au condamnat, ne-au dus la grefieră și ne-au luat amprentele, că așa se făcea. Și era grefieră acolo o fetișoară frumoasă tare. Polițaiul ne-a zis: "nu vorbiți cu ea!" Dar eu, cât mi-a luat aceea amprentele, am întrebat-o: "ești gălățancă?" Polițaiul a văzut, probabil pe geam, în
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]