9,542 matches
-
orice capacitate umană; cea mai mare greșeală care se face în antrenamentul atletic este de a subestima potențialul care există pentru fiecare atlet. Dacă un atlet nu-și demonstrează evident abilitățile ca sprinter la o vârstă fragedă sau de la primul antrenament, nu este obligatoriu ca acesta să fie orientat către alte probe sau discipline. În timp, capacitatea de alergare cu viteză mare poate fi dezvoltată. „ Acesta este un simplu adevăr. Viteza obținută nu ține de destin, și nici nu este un
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
faptul că existența sistemului anaerob permite realizarea unui efort de intensitate maximă, cu o durată scurtă de timp. Reacțiile chimice care stau la baza resintezei ATP consumă creatin fosfatul în cantitate mare. În absența unei rezerve energetice, mișcarea din timpul antrenamentului trebuie să stabilizeze concentrații superioare de ATP și CP intramusculare și o utilizare mai eficientă a energiei produse. Acest aspect se pare că este aprofundat de C.G. Stathis și col., 1994, exemplificând rezervele de fosfogeni numai întrun singur mușchi “vastus
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
de ATP și CP intramusculare și o utilizare mai eficientă a energiei produse. Acest aspect se pare că este aprofundat de C.G. Stathis și col., 1994, exemplificând rezervele de fosfogeni numai întrun singur mușchi “vastus lateralis”. Respectivii autori analizează influența antrenamentului de sprint asupra metabolismului fibrei striate, mai exact cât se modifică cantitatea de ATP, CP, creatină, (mMol/kg. d.wt) aflate în mușchiul “vastus lateralis” înainte, în timpul și după sprint, atât la subiecții antrenați cât și neantrenați, în vârstă de
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
cursele de sprint ale atletelor pe ultima parte a cursei este explicat prin declinul în sursele de energie anaerobă. Metabolismul aerob joacă un rol semnificativ mai mare la sprintere decât la sprinteri, susține același autor. Astfel, se sugerează ideea că antrenamentul sprinterelor nu ar trebui să-l imite pe cel al sprinterilor. Metabolismul aerob este mai important pentru atlete de-a lungul tuturor distanțelor de alergare. J. Ward - Smith și P. F. Radfort, 2000, au observat că atletele au folosit procente
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
10 la 0,18 secunde și constituie după E. Ozolin (1986), „timpul necesar transformării undelor sonore în impulsuri nervoase care activează fibrele musculare”. Studiile efectuate pe atleți arată că timpul de reacție este diferit în funcție de : capacitatea de atenție, starea de antrenament, starea de oboseală, starea de sănătate, de vârstă, de sex etc. Conform studiilor întreprinse de același autor „timpul scurs dintre începutul aplicării presiunii asupra blocurilor și momentul părăsirii acestora este cunoscut drept componenta motorie a startului”. Componenta motorie este alcătuită
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
în care se încearcă menținerea vitezei maxime pe restul distanței rămase (36 - 100 de m). Privind existența și dezvoltarea acestei faze de accelerare la copii, este elocvent studiul cercetătorilor D. Martin și J. Nicolaus, 1997, de la Institutului de Științe Aplicate Antrenamentului din Leipzig și Institutele Superioare Unificate din Kassel. Ei au demonstrat pe un eșantion de 2600 de copii cu vârsta cuprinsă între 9-14 ani, care fac parte din grupe de antrenament de bază la atletism, că, prin repetări de alergare
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
și J. Nicolaus, 1997, de la Institutului de Științe Aplicate Antrenamentului din Leipzig și Institutele Superioare Unificate din Kassel. Ei au demonstrat pe un eșantion de 2600 de copii cu vârsta cuprinsă între 9-14 ani, care fac parte din grupe de antrenament de bază la atletism, că, prin repetări de alergare de viteză și sărituri, se obține, se formează și se dezvoltă faza de accelerare. Dintre rezultate, menționăm: -nu s-a obținut nici o corelație la proba de 20 mp alergare cu start
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
corelații: r =-0,58/ 7-10 ani și r =-0,59/ 9-14 ani, ceea ce ne spune că, la copii, sunt prezente rezerve considerabile de performanță de tip neuromuscular pentru viteza de sprint, care pot fi puse în valoare prin intensificarea unui antrenament combinat de viteză de sprint și forță de sărituri. Pentru a facilita o accelerare mai rapidă a alergătorului, Jacobs și colab. (1992) citat de C. Gwyneth și colab. (2007), consideră că „valoarea mare a forței mușchiului extensor al șoldului contribuie
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
stabilirea unui raport optim între frecvența și lungimea pasului. Această capacitate influențează viteza de deplasare a atletului în cursa de sprint. A. Donati, 1994, într-unul dintre studiilie sale, a demonstrat că se poate îmbunătăți viteza pe distanțe scurte prin antrenament specific, dacă se obține creșterea lungimii pasului de alergare fără a reduce frecvența. Se știe că secretul sprintului constă în a avea o lungime a pasului care să poarte C.C.G. cât mai jos față de sol. Iată, în acest sens, câteva
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
cel mai scurt, iar corelația este de -0,9858, ceea ce indică faptul că dacă numărul de fulee scade, timpul obținut este mai bun. La fuleele mai scurte, s - a obținut corelația de 0, 9931. Cercetarea este necesară pentru procesul de antrenament, permițând antrenorului să evalueze fiecare fază și să decidă dacă sportivul este orientat în direcția de creștere a fuleului sau a frecvenței lui, importante fiind faza de accelerare și timpul de zbor al fuleului. Aceste rezultate permit alcătuirea unor grupe
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
separat aceste două componente. În atletism, posibilitatea de a putea mări în mod rapid, cadența alergării și a deplasării cu o viteză ridicată este relativ independentă.( M.V. Zațiorski, 1972). În aceeași ordine de idei, G. Harbin, 1989, a constatat că antrenamentul poate îmbunătăți sincronizarea mișcărilor, ceea ce ar duce la îmbunătățirea timpului de mișcare pe seama îmbunătățirii coordonării, dezvoltării forței rapide, îmbunătățirii elasticității și mobilității, și a perfecționării tehnice. Profesorul L. Seagrave, în 1996, a relevat faptul că timpul de accelerare depinde de
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
îmbunătățirea timpului de mișcare pe seama îmbunătățirii coordonării, dezvoltării forței rapide, îmbunătățirii elasticității și mobilității, și a perfecționării tehnice. Profesorul L. Seagrave, în 1996, a relevat faptul că timpul de accelerare depinde de următoarele componente: -timpul de reacție; -în startblocuri, prin antrenament, forța de propulsie a picioarelor depinde de nivelul de forță și puterea explozivă. -viteza de mișcare a brațelor/picioarelor. Fetele ating platoul maxim de dezvoltare a frecvenței la vârsta de 13-16 ani, în timp ce băieții ating la vârsta de 18 ani
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
valori de 4,44 pași / secundă la băieți și 4 pași / secundă la fete, (fără a se specifica în vreun studiu și lungimea fuleului corespunzător acestei frecvențe, n.a.) după care scade ușor până la 15 - 16 ani. Fiziologii, biologii și teoreticienii antrenamentului sportiv ca: R. Malina, C. Bouchard, 1991, Frey,1993, citat de R. Manno, 1996, susțin că vârsta de 10 -13 ani este propice pentru dezvoltarea frecvenței, apoi scade brusc până la 17 ani, după care din nou se ameliorează. L.Seagrave
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
externe. După cum am menționat în subcapitolele anterioare, rezultatele obținute în probele de sprint sunt determinate în cea mai mare parte de viteza de accelerare. Rezultatele valoroase ale sprinterilor de nivel mondial și olimpic sunt și urmarea aplicării în practica de antrenament a cercetărilor minuțioase a specialiștilor din domeniul fiziologic, biomecanic și biofizic la nivelul musculaturii. Pasul alergător de accelerare a fost și este foarte minuțios analizat, astfel încât fiecare cercetător a contribuit la redarea fidelă a alergării în timpul fazei accelerării, pentru a
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
putere generată dintre toate articulațiile pentru un pas complet de alergare și singura putere apreciabilă generată în ultima fază a sprijinului. Aceasta este de fapt o primă concluzie a studiului. Acțiunea gleznei în generarea vitezei de accelerare, se materializează în antrenamentul actual, prin exerciții ca: sărituri ca mingea executate din gleznă, schipurile înalte. Pasul posterior Flexorii șoldului lucrează concentric, generând o putere mare pozitivă de +1699±215 W (tabelul Nr. 18, HP6-diagrama1). Extensorii genunchiului lucrează excentric generând o putere de -859
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
că atleții care au o putere mai mare în aceste grupe de mușchi, vor scoate la alergare de viteză timpi mai buni, dacă timpul de contact rămâne același. B. Nielson et al., 1980, au studiat efectele a trei moduri de antrenament pe grupe de fete, cu vârste cuprinse între 7-19 ani. Fetele au fost împărțite în grupe după înălțime. Grupele antrenate au fost pregătite astfel: forța izometrică- 24 extensii maximale ale genunchilor pe antrenament, antrenament de alergare-100 de pași în 10
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
au studiat efectele a trei moduri de antrenament pe grupe de fete, cu vârste cuprinse între 7-19 ani. Fetele au fost împărțite în grupe după înălțime. Grupele antrenate au fost pregătite astfel: forța izometrică- 24 extensii maximale ale genunchilor pe antrenament, antrenament de alergare-100 de pași în 10 starturi pe ședință de antrenament, săritură vertical-80 sărituri pe ședință. Numai grupa antrenată izometric a demonstrat o creștere semnificativă a forței izometrice de extensie voluntară a genunchiului comparativ cu grupele de control și
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
studiat efectele a trei moduri de antrenament pe grupe de fete, cu vârste cuprinse între 7-19 ani. Fetele au fost împărțite în grupe după înălțime. Grupele antrenate au fost pregătite astfel: forța izometrică- 24 extensii maximale ale genunchilor pe antrenament, antrenament de alergare-100 de pași în 10 starturi pe ședință de antrenament, săritură vertical-80 sărituri pe ședință. Numai grupa antrenată izometric a demonstrat o creștere semnificativă a forței izometrice de extensie voluntară a genunchiului comparativ cu grupele de control și numai
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
cu vârste cuprinse între 7-19 ani. Fetele au fost împărțite în grupe după înălțime. Grupele antrenate au fost pregătite astfel: forța izometrică- 24 extensii maximale ale genunchilor pe antrenament, antrenament de alergare-100 de pași în 10 starturi pe ședință de antrenament, săritură vertical-80 sărituri pe ședință. Numai grupa antrenată izometric a demonstrat o creștere semnificativă a forței izometrice de extensie voluntară a genunchiului comparativ cu grupele de control și numai grupa antrenată cu sărituri și-a îmbunătățit performanțele la săritura pe
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
al, 1997, consideră că viteza crește când scade forța pentru acțiunile concentrice ale mușchilor. Pentru acțiunile excentrice există o creștere inițială a tensiunii la viteze mici, fapt ce se datorează proprietăților elastice în interacțiunea filamentelor de actină și miozină. În antrenamentul atletic, antrenorii greșesc când se concentrează asupra rezultatului interacțiunii dintre capacitatea de accelerare și capacitatea de a menține viteza maximă acumulată și mai puțin pe dezvoltarea puterii acestor grupe de mușchi. 5.2. Viteza maximă de deplasare După Tabatschnik, citat
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
cu caracter metodic, cu scopul de a orienta, stimula sau pondera nivelul solicitării în procesul de instruire a viitoarelor sprintere după cum urmează: - o problemă principală rezultă din fragilitatea aparatului de susținere, ceea ce reclamă cel puțin două măsuri: a. înainte de începerea antrenamentului de performanță este necesar un examen general ortopedic organic, pentru a exclude posibilitatea unor modificări morbide privind aparatul locomotor activ și pe cel pasiv; b. pentru fortificarea musculo-articulară se vor evita mijloacele care solicită prea dur elementele ligamentare și articulare
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
bazal al lor este de 20 - 30 de ori mai mare decât la adult. Odată ce organismul copilului este protejat prin aportul de minerale și vitamine, se poate porni pregătirea atletică. În acest sens, lucrarea lui Renato Manno,1992, relevă că antrenamentul de dezvoltare a forței - viteză se realizează prin intermediul unor mișcări naturale. Au fost efectuate însă și studii experimentale cu copii în vârstă de 11 - 12 ani în care s-au folosit încărcături cuprinse între 60 - 90 % din maximum. Ele nu
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
fără încărcătură. De aceea, nici o mișcare nu se poate efectua rapid fără o stăpânire temeinică a tehnicii mișcării. În timp ce viteza mișcării este o problemă de conținut, tehnica este o problemă de formă, susține T. Ardelean, 1991. Ca noutate în metodele antrenamentului de viteză apare antrenamentul prin contrast, metodă susținută de specialiștii americani, printre care și Steave Bennette, 1999. Această metodă nouă determină sistemul neuromuscular să se dezvolte la un nivel mai înalt. Sistemul neuro - muscular poate fi perturbat ori prin încercarea
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
nici o mișcare nu se poate efectua rapid fără o stăpânire temeinică a tehnicii mișcării. În timp ce viteza mișcării este o problemă de conținut, tehnica este o problemă de formă, susține T. Ardelean, 1991. Ca noutate în metodele antrenamentului de viteză apare antrenamentul prin contrast, metodă susținută de specialiștii americani, printre care și Steave Bennette, 1999. Această metodă nouă determină sistemul neuromuscular să se dezvolte la un nivel mai înalt. Sistemul neuro - muscular poate fi perturbat ori prin încercarea de a mări gradul
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
poate fi perturbat ori prin încercarea de a mări gradul de dificultate al probei de sprint, ori prin subsolicitarea acestuia. Diferența de contrast să nu depășească 10% din valorile normale ale timpului obținut de atlet în alergarea de viteză, în timpul antrenamentului. Este unanim acceptată ideea că există două modalități de îmbunătățire a vitezei și anume: ori prin creșterea lungimii pasului, ori prin creșterea frecvenței pasului. Pentru că studii de tip longitudinal sau transversal adresate copiilor, prin care să fie experimentate diferitele mijloace
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]