17,527 matches
-
având între 1970-1978 funcția de prodecan. Este perioada în care munca sa se împarte între preocuparea de a insufla studenților, prin cursuri și prin contactul direct cu proiectarea, dragostea și respectul pentru profesia de arhitect și formarea tinerelor cadre didactice arhitecți, transmițând experiența acumulată, atât în practica directă a proiectării cât și în domeniile teoretice. În 1971 este ales vicepreședinte al Uniunii Arhitecților din România. Această perioadă este pentru arhitectul Nicolae Porumbescu, soția sa arhitect Maria Porumbescu și pentru tot colectivul
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
și prin contactul direct cu proiectarea, dragostea și respectul pentru profesia de arhitect și formarea tinerelor cadre didactice arhitecți, transmițând experiența acumulată, atât în practica directă a proiectării cât și în domeniile teoretice. În 1971 este ales vicepreședinte al Uniunii Arhitecților din România. Această perioadă este pentru arhitectul Nicolae Porumbescu, soția sa arhitect Maria Porumbescu și pentru tot colectivul tinerei sale școli de arhitectură de la Iași deosebit de fructuoasă, participând la o serie de proiecte importante pe plan național, cum ar fi
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
și respectul pentru profesia de arhitect și formarea tinerelor cadre didactice arhitecți, transmițând experiența acumulată, atât în practica directă a proiectării cât și în domeniile teoretice. În 1971 este ales vicepreședinte al Uniunii Arhitecților din România. Această perioadă este pentru arhitectul Nicolae Porumbescu, soția sa arhitect Maria Porumbescu și pentru tot colectivul tinerei sale școli de arhitectură de la Iași deosebit de fructuoasă, participând la o serie de proiecte importante pe plan național, cum ar fi: Centrul Civic și Casa de Cultură din
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
arhitect și formarea tinerelor cadre didactice arhitecți, transmițând experiența acumulată, atât în practica directă a proiectării cât și în domeniile teoretice. În 1971 este ales vicepreședinte al Uniunii Arhitecților din România. Această perioadă este pentru arhitectul Nicolae Porumbescu, soția sa arhitect Maria Porumbescu și pentru tot colectivul tinerei sale școli de arhitectură de la Iași deosebit de fructuoasă, participând la o serie de proiecte importante pe plan național, cum ar fi: Centrul Civic și Casa de Cultură din Satu Mare, Casa de Cultură din
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
Cinematograf din Hunedoara, proiect de concurs pentru Muzeul Național de Istorie din București. Ca recunoaștere a activității sale profesionale, este trecut în Dicționarul enciclopedic și în Istoria arhitecturii moderne a lui Michele Ragon. Atât el cât și soția sa, ca arhitecți și profesori ai Școlii de Arhitectură din Iași în perioada 1970-1983, și-au dedicat viața profesiunii de arhitect, dar au fost în același timp și adevărați dascăli pentru studenții arhitecți și tinerele cadre didactice ale școlii din acea perioadă, punând
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
profesionale, este trecut în Dicționarul enciclopedic și în Istoria arhitecturii moderne a lui Michele Ragon. Atât el cât și soția sa, ca arhitecți și profesori ai Școlii de Arhitectură din Iași în perioada 1970-1983, și-au dedicat viața profesiunii de arhitect, dar au fost în același timp și adevărați dascăli pentru studenții arhitecți și tinerele cadre didactice ale școlii din acea perioadă, punând în același timp bazele învățământului ieșean de arhitectură. Arhitectul și profesorul Nicolae Porumbescu a fost, înainte de toate, un
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
lui Michele Ragon. Atât el cât și soția sa, ca arhitecți și profesori ai Școlii de Arhitectură din Iași în perioada 1970-1983, și-au dedicat viața profesiunii de arhitect, dar au fost în același timp și adevărați dascăli pentru studenții arhitecți și tinerele cadre didactice ale școlii din acea perioadă, punând în același timp bazele învățământului ieșean de arhitectură. Arhitectul și profesorul Nicolae Porumbescu a fost, înainte de toate, un desăvârșit profesionist, care a crezut cu putere în rolul arhitecturii ca act
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
în perioada 1970-1983, și-au dedicat viața profesiunii de arhitect, dar au fost în același timp și adevărați dascăli pentru studenții arhitecți și tinerele cadre didactice ale școlii din acea perioadă, punând în același timp bazele învățământului ieșean de arhitectură. Arhitectul și profesorul Nicolae Porumbescu a fost, înainte de toate, un desăvârșit profesionist, care a crezut cu putere în rolul arhitecturii ca act de cultură și civilizație. Arhitectura sa reflectă valorile profesionale în care a crezut, ceea ce el numea „dreptul omului la
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
neclintitei credințe în Arhitectură, Nicolae Porumbescu a încetat din viață în ziua de 30 ianuarie 1999 și a fost înmormântat în cimitirul din Suceava. REFERIRI EXTRASE: -Dicționar enciclopedic ilustrat, București-Chișinău, Editura Cartier, 1999, p. 1617. -CONSTANTIN PAUL, Dicționar universal al arhitecților, Editura Științifică și Enciclopedică București, 1986, p. 262263. ARTICOLE: -IANĂȘI, LIVIU, La moartea unui arhitect, „Arhitect Design”, nr. 2/1999, p. 6. -MANCAȘ, LAURA, Miracolul școlii ieșene de arhitectură, „Monitorul” (Iș), nr. 121, 24.05.2001, p. 7A. POTERAȘU, VICTOR
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
1999 și a fost înmormântat în cimitirul din Suceava. REFERIRI EXTRASE: -Dicționar enciclopedic ilustrat, București-Chișinău, Editura Cartier, 1999, p. 1617. -CONSTANTIN PAUL, Dicționar universal al arhitecților, Editura Științifică și Enciclopedică București, 1986, p. 262263. ARTICOLE: -IANĂȘI, LIVIU, La moartea unui arhitect, „Arhitect Design”, nr. 2/1999, p. 6. -MANCAȘ, LAURA, Miracolul școlii ieșene de arhitectură, „Monitorul” (Iș), nr. 121, 24.05.2001, p. 7A. POTERAȘU, VICTOR FLORIN (1941-2001) INGINER CONSTRUCTOR Remarcabil om de știință, cercetător și dascăl cu merite deosebite, prof.
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
și a fost înmormântat în cimitirul din Suceava. REFERIRI EXTRASE: -Dicționar enciclopedic ilustrat, București-Chișinău, Editura Cartier, 1999, p. 1617. -CONSTANTIN PAUL, Dicționar universal al arhitecților, Editura Științifică și Enciclopedică București, 1986, p. 262263. ARTICOLE: -IANĂȘI, LIVIU, La moartea unui arhitect, „Arhitect Design”, nr. 2/1999, p. 6. -MANCAȘ, LAURA, Miracolul școlii ieșene de arhitectură, „Monitorul” (Iș), nr. 121, 24.05.2001, p. 7A. POTERAȘU, VICTOR FLORIN (1941-2001) INGINER CONSTRUCTOR Remarcabil om de știință, cercetător și dascăl cu merite deosebite, prof. univ.
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
-n piatră Ci Dumnezeu prin hotărâre sfântă! Puterea Lui, iubirea Lui de Tată! Cu ani în urmă nici n-am fi-ndrăznit Să desenăm o schiță, un proiect, Azi nu avem o schiță ci un Templu În care-L preamărim pe Arhitect. Și au trecut cinsprezece ani de-atunci... Nu e aceasta o minune pură? Nu e Betelul nostru o minune Ca cele amintite de Scriptură? Prieteni! Dacă azi avem o casă Doar Dumnezeu să fie lăudat! El ne-a făcut... istoria
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
academică și de specialitate nu aveau prea mult de-a face cu diplomația. La data respectivă ministerul era împănat, pe bază de pile, relații etc. și a unui concept de cadre deficitar, cu zeci de medici, ingineri constructori, ingineri agronomi, arhitecți, gineri, soții, copii, nepoți, care nu numai că nu dădeau randament în diplomație, dar erau necesari prin alte locuri deficitare de personal specializat. (Astăzi, după 40 de ani, situația din MAE din punct de vedere al personalului, a revenit la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
locul unde s-a ales primul academician român, prințul Dimitrie Cantemir, unde s-a decis destinul nostru după Războiul de independență, când cancelarul a declarat că "românii la Congres vor fi doar auziți, nu și ascultați", Berlinul care, sub conducerea arhitectului Albert Speer, era destinat de către Hitler să devină o "capitală monumentală". Orașul crunt bombardat și distrus și de aliații occidentali, și de sovietici. Bătălia pentru Berlin, 16 aprilie-2 mai 1945, moment crucial al celui de al doilea război mondial, ultimul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
parcuri, 150 de construcții din perioada 1730-1916... Și din nou un suveran luminat, Frederic al II-lea, Cel Mare. Când am vizitat Sans Souci prima oară eram bine documentat știam când se construise palatul, imitație a Versailles-ului, cine fuseseră arhitecții, câte camere are... Mă interesa însă altceva acolo locuise timp de trei ani, între 1750 și 1753, la invitația regelui prusac, Voltaire. Filozoful, iluministul, marele gânditor, antimonarhistul, omul de spirit, neastâmpărat și cu limba mereu ascuțită (la aflarea știrii că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
se află în apropierea ambasadei, în zona Cerro San Cristobal, Parque Metropolitano, putând fi vizitat în mașină, pe jos sau admirat din funicular. În apropierea bătrânei și monumentalei stații de cale ferată (azi Centru cultural) Estacio Mapocho , proiectată de doi arhitecți francezi în 1912, se află Parque Venezuela și Parque Forestal, modelat la sfârșitul secolului al XIX-lea de peisagistul francez Georges Dubois și înzestrat cu statui "pe gustul tuturor", de la Cristofor Columb la Bach și de la poetul Ruben Dario la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
a cincea, după cele din 1552, 1647 și 1730 distruse de cutremure și după prima construcție, ridicată de Pedro de Valdivia și mistuită de un incendiu provocat de un atac al indienilor. Actuala construcție, începută la 1747, se datorează unor arhitecți italieni, iar interiorul unor artiști iezuiți din Bavaria. Trecând de la sacru la profan, lângă catedrală se află Palatul Moneda, sediul Președinției. Construit de arhitectul italian Joaquin Toesca, ca edificiu al monetăriei de aici numele avea să-și schimbe destinația parțial
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
un incendiu provocat de un atac al indienilor. Actuala construcție, începută la 1747, se datorează unor arhitecți italieni, iar interiorul unor artiști iezuiți din Bavaria. Trecând de la sacru la profan, lângă catedrală se află Palatul Moneda, sediul Președinției. Construit de arhitectul italian Joaquin Toesca, ca edificiu al monetăriei de aici numele avea să-și schimbe destinația parțial, aici avându-și sediul între 1846 și 1858 și președinții, dar și lucrătorii monetăriei. A căpătat o faimă tristă în urma loviturii de stat militare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
UNESCO "patrimoniu istoric și cultural al umanității". Orașul păstrează mult din secolele trecute, străzi înguste, case de piatră, biserici. Am vizitat și admirat, din cele 13 biserici-monument, Nossa Senhora do Carmo și Nossa Senhora do Pilar, cu lucrări ale strălucitului arhitect și sculptor Antonio Francisco Lisboa, cunoscut sub numele Aleijandrino, și icoanele și altarele încărcate cu aur. Piața centrală a localității, Praca Tiradentes, poartă numele lui Joaquin da Silva Xavier, supranumit Tiradentes scoate dinți (fiind de meserie felcer), unul din primii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
însoțiți de un coleg, am putut să admirăm capitala. Brasilia, "orașul mileniului al treilea", cum a fost numită încă de la nașterea sa, este opera a patru "pionieri" care s-au luptat și au crezut în visele lor: președintele Juscelino Kubitschek, arhitectul Lucio Costa, arhitectul Oscar Niemeyer și pictorul și peisagistul Burle Marx. Construită pe platoul Planalto, Brasilia reprezintă concretizarea unui proiect mai vechi de a muta capitala de la Rio în inima țării. Primul guvern republican a lansat în 1891 această idee
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
coleg, am putut să admirăm capitala. Brasilia, "orașul mileniului al treilea", cum a fost numită încă de la nașterea sa, este opera a patru "pionieri" care s-au luptat și au crezut în visele lor: președintele Juscelino Kubitschek, arhitectul Lucio Costa, arhitectul Oscar Niemeyer și pictorul și peisagistul Burle Marx. Construită pe platoul Planalto, Brasilia reprezintă concretizarea unui proiect mai vechi de a muta capitala de la Rio în inima țării. Primul guvern republican a lansat în 1891 această idee, care a început
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
dar și în alte locuri din lume (edificiul ONU de la New York este creația sa).Rămâne în istoria Braziliei, și nu numai, ca maestrul creator al atâtor opere magistrale din Brasilia. La noua capitală Niemeyer l-a avut colaborator pe un arhitect prieten, Lucio Costa (1902, Toulon-1998, Rio), cel care avea sa realizeze planul Brasiliei. Lor li s-a alăturat un alt prieten, Roberto Burle-Marx (1909, Sao Paulo-1994, Rio), peisagist, pictor, cu studii în Germania, naturalist, ecologist, descoperitorul a 30 de noi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
senzația de măreție și unicitate ce ți-o transmit. Am vizitat apoi Monumentul consacrat lui Juscelino Kubitschek, unde se află și locul de odihnă veșnică al ctitorului Brasiliei, înălțat în 1981 de Niemeyer, aceasta fiind prima lucrare aprobată pentru faimosul arhitect de către dictatura militară instalată în 1964. Am lăsat la sfârșit două realizări de excepție, La Catedral Metropolitana da Nossa Senhora Aparecida și la Ermida Dom Bosco. Catedrala, construită din beton și sticlă, cu 16 arcade hiperboloidale și acoperișul de cristale
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
într-o stâncă și băiatul într-un arbore ce își întinde ramurile spre stancă, fără a putea să o atingă! Zona a intrat în atenția autorităților braziliene și argentiniene în 1902, când a fost trimis să o studieze Carlos Thays, arhitect peisagist de origine franceză, care a schițat primul proiect de amenajare. Parcul Național Igazu, astăzi cu o suprafață de 200000 de hectare cuprinse atât în Argentina, cât și în Brazilia (25% în Argentina și 75% în Brazilia), avea să prindă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
soție a sa, Matilde Urrutia. Ca fost militant de stânga, fost membru și parlamentar din partea Partidului Comunist Chilian, viitorul laureat al Premiului Nobel nu era bine văzut în unele cercuri din țara sa, așa că a profitat de amabila invitație a arhitectului și cineastului uruguayan Alberto Mantaras, care i-a oferit ca adăpost casa sa din Atlantida. Aici, Pablo și Matilde au fost fericiți și în 1998 pe Rambla din Atlantida s-a inaugurat într-o frumoasă casă "Muzeul Neruda", cu spații
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]