8,717 matches
-
-se "la un june, simți un fior, apoi ca o scânteie de foc o arse ceva la inimă"; însărcinată "din vedere", atrage asupra ei mânia părinților și este alungată într-o corăbioară, pe valurile apelor. La fel se întâmplă în basmul Busuioc și Musuioc [Stăncescu]. Situații similare se regăsesc și în basmele altor popoare. De exemplu, în incipitul basmului Degețica [Degețica și alte povești, Hans Christian Andersen] prezintă dorința unei femei de a avea un copil. O vrăjitoare, plătită cu un
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
de foc o arse ceva la inimă"; însărcinată "din vedere", atrage asupra ei mânia părinților și este alungată într-o corăbioară, pe valurile apelor. La fel se întâmplă în basmul Busuioc și Musuioc [Stăncescu]. Situații similare se regăsesc și în basmele altor popoare. De exemplu, în incipitul basmului Degețica [Degețica și alte povești, Hans Christian Andersen] prezintă dorința unei femei de a avea un copil. O vrăjitoare, plătită cu un ban de argint, o sfătuiește să planteze în ghiveci un fir
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
însărcinată "din vedere", atrage asupra ei mânia părinților și este alungată într-o corăbioară, pe valurile apelor. La fel se întâmplă în basmul Busuioc și Musuioc [Stăncescu]. Situații similare se regăsesc și în basmele altor popoare. De exemplu, în incipitul basmului Degețica [Degețica și alte povești, Hans Christian Andersen] prezintă dorința unei femei de a avea un copil. O vrăjitoare, plătită cu un ban de argint, o sfătuiește să planteze în ghiveci un fir de orz; aici crește o floare asemănătoare
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
ale lalelei floarea se deschide pocnind. În potirul florii se afla o fetiță mică și drăgălașă, care nu era mai înaltă decât degetul cel mare de la mână, care a fost botezată Degețica. Și Povestea lui Tom Degețel [Tom Tit Tot, Basme și povești populare englezești] narează un asemenea caz. Merlin, înțelept și iscusit vrăjitor, îi îndeplinește dorința unei femei de a avea un fecior mic cât degetul cel mare al bărbatului ei. Basmul Floarea și Florea [Stăncescu] prezintă o situație diferită
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
Și Povestea lui Tom Degețel [Tom Tit Tot, Basme și povești populare englezești] narează un asemenea caz. Merlin, înțelept și iscusit vrăjitor, îi îndeplinește dorința unei femei de a avea un fecior mic cât degetul cel mare al bărbatului ei. Basmul Floarea și Florea [Stăncescu] prezintă o situație diferită: niște zmei cu care s-a războit împăratul au jurat că, dacă va naște împărăteasa o fată, ei "o fură și o batjocuresc". Împăratul încearcă să împiedice acest lucru. De aceea, construiește
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
la o floare frumoasă". A rugat pe o roabă să se ducă să i-o culeagă. Cum a mirosit-o, fata a rămas însărcinată. Și de această dată, accentul în nararea evenimentelor nu cade asupra nașterii propriu-zise, ci asupra conceperii. Basmul nu pune niciodată la îndoială nașterea; conceperea este punctul crucial care asigură apariția copilului. Copilul poate fi dobândit în vis. Simbol al aventurii individuale, visul este expresia cea mai tainică a ființei. În narațiunea Ion Vântul [Niculiță-Voronca, I] se spune
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
narațiunea Ion Vântul [Niculiță-Voronca, I] se spune că: "Vântul e copil de fată de împărat fără bărbat, numai așa, din vis. Când l-a născut, Dumnezeu a mers si l-a botezat și i-a pus numele Ion Vântul." În basmul George cel Viteaz [Ispirescu] o împărăteasă rămâne însărcinată în vis. "Se făcea că umblă pe o câmpie verde și frumoasă. Pe acolo toate firicelele de iarbă erau însoțite, și două câte două se încovoiau una către alta și părea că
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
și totuși credea că este aievea ceea ce vede. Vede un balaur care gonea după o porumbiță, se ascunse în sânul împărătesei, când balaur se repezi asupra împărătesei, ea se trezi. A doua zi se simți îngreunată. Analizând interpretările date acestui basm în diferite perioade, Alexandru Dobre (în studiul George cel viteaz. Basm de Petre Ispirescu) enumeră și articolul lui N. Lupu - Kostache, în care se prezintă două ipoteze: pe de o parte, credința populară conform căreia sufletul părăsește noaptea corpul sub
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
care gonea după o porumbiță, se ascunse în sânul împărătesei, când balaur se repezi asupra împărătesei, ea se trezi. A doua zi se simți îngreunată. Analizând interpretările date acestui basm în diferite perioade, Alexandru Dobre (în studiul George cel viteaz. Basm de Petre Ispirescu) enumeră și articolul lui N. Lupu - Kostache, în care se prezintă două ipoteze: pe de o parte, credința populară conform căreia sufletul părăsește noaptea corpul sub formă de animal ori de pasăre, care vine să se ascundă
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
identificată "cu apele cerești, cu picăturile de rouă sau cu picăturile de ploaie. Legendele românești vorbesc despre lacrima fecundantă a Maicii Domnului; căzând pe pământ, ea se transformă în perlă sau în floare [...]". Un caz special de naștere apare în basmul Fata moșului [Ioniță]. Un moș și o babă, care nu au avut copii niciodată, au auzit că undeva, departe, există un călugăr care-ți dă un leac ca să ai copii. Pleacă moșul peste mări și țări, găsește călugărul care-i
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
face o vântoasă mare și-i aduce o frunză; ea din frunza aceea a prins așa frumos a cânta și a rămas îngreunată." Frunza și cântecul, două elemente care induc starea de graviditate, contribuie aici la declanșarea acțiunii propriu-zise a basmului. Legenda râului Buzău prezintă o altă situație deosebită. O femeie săracă naște "un copil minunat", cu "părul de aur, desfăcut șuvițe lungi și strălucitoare, care-i acopereau întreg trupușorul". Vestea despre acesta se răspândi repede și mulți oameni au rugat
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
ei și, mai ales, fiindcă părinții ei o îndrăgeau ca lumina ochilor. Devenind din ce în ce mai frumoasă și "mai fărmăcătoare", nu ieșea niciodată la "preîmblare, temându-se ca să n-o dioachie cineva sau să i se-ntâmple altă nenorocire". Băiatu sărac [Marian, Basme, vol. II] prezintă același element de conținut narativ: blestemul. "Uite, tata-al meu, fiind eu în pântecele mamii, m-a dat dracului. Ș-a venit ș-a făcut contract cu tata; la douăzăci de ani să vie să m-aducă-aici la
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
cu ciobanul), Copilul ursit să se căsătorească cu mama lui, Copilul ursit să se înece, Copilul sortit să fie trăsnit, Băiatul ursit să fure semnifică blândețea și puritatea, fiind alt simbol fundamental al lui Hristos. . Lazăr Șăineanu arătă că, în basmele noastre, ursitoarele figurează ca simplu episod. El subliniază rolul important jucat de acestea: "[...] a treia zi după naștere, vin în casă și menesc copilului soarta-i viitoare, bună sau rea, fericită sau nefericită. Ele sunt trei la număr, și adică
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
marcat rolul ursitoarelor. Dacă divinitatea are o omniprezență în relație cu omul în gândirea tradițională, ursitoarea funcționează numai în legătură cu evenimentul nașterii ca punct de pornire cu consecințe ulterioare. În schimb, cântecul liric nu transcrie credința în ursitoare nu notează ca basmul, de pildă - practica ceremonială dedicată instanței judecătorești a ursitoarelor. EI se oprește pe momentul ursirii. De aceea, credința și practica legate de ursitoare devin motive lirice, expresii de gând și sentiment ale individului, indiferente realitatea ceremonială. Personajul justițiar are putința
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
populară românească. a. Ursitoarele - voci ale destinului Un prim tip include situațiile în care ursitoarele se constituie în voci ale destinului. Un cioban sau un boier (împărat) aude spusa ursitoarelor și întreprinde o serie de tentative pentru a o modifica. Basmul Împăratu cu Cărbunarașu [Teodorescu] prezintă un caz special; mama copilului moare la naștere, iar ursitoarele îi menesc astfel copilului: "prima: ani mulți, în sănătate și cu pace să trăiască; a doua îi rânduiește să ia fata împăratului Răsăritului, că fata
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
împărăteasă, în care poruncea să fie omorât. Baba, care-l salvase la naștere, îi iese din nou în cale și schimbă scrisoarea împăratului; astfel, împărăteasa îi dă de soție pe fiica sa. Soarta se află în centrul scenariului evenimențial din Basmul cu ursitorile [G. Dem. Teoderescu]. Ciobanul care este sortit să ia de soție p copila nou născută, o fură și o înfige într-un par. Fata scapă fiind rănită doar la un șold. Când devine mare, e pețită de ciobanul
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
găsești în urmă"). De fapt, la târg, fata îl recunoaște, fără să-și dea seama, pe cel care i-a fost menit chiar de la naștere. Nimeni nu mai poate schimba nimic, târguiala este doar aparentă, personajele sunt mântuite de destin. Basmul nu se încheie însă cu nunta celor doi. Ciobanul își întreabă nevasta cu care între timp "făcuse patru copii, unul mai chipeș decât altul", de unde provine numele de nord ("care era totodată și un vestit magician, de vreme ce știa dinainte tot
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
destinului. După credințele poporului român, ursitoarele "scriu viața omului, așa cum are să se desfășoare, în toate amănunțimile, și acel scris alcătuiește cartea vieții sau cartea sorții. După alte credințe, ursitoarele cântă cuprinsul scrisului care rămâne așa cum a fost cântat." Acțiunea din basmul Aflatul [Pop-Reteganul] se petrece "în vremurile cele bătrâne, când umblau ursitoarele-n lume printre oameni și le ursea soartea pre viața-ntreagă, de la leagăn și până la mormânt". Un boier cere găzduire la o căsuță unde i se spune că muierea
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
cu părul de aur, Trei feți-logofeți cu părul de aur creț, Cei doisprezece feți cu părul de aur sunt câteva narațiuni în care Elena Niculiță- Voronca a identificat motivul copiilor de aur care sunt uciși după naștere. O variantă a basmului Cei trei copiii de aur figurează și în colecția Schott, cu următoarele comentarii: "Acest basm reprezintă una dintre cele două versiuni, probabil cea mai arhaică, a tipului. În cealaltă, de asemenea atestată în folclorul românesc, copiii sunt aruncați în apă
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
părul de aur sunt câteva narațiuni în care Elena Niculiță- Voronca a identificat motivul copiilor de aur care sunt uciși după naștere. O variantă a basmului Cei trei copiii de aur figurează și în colecția Schott, cu următoarele comentarii: "Acest basm reprezintă una dintre cele două versiuni, probabil cea mai arhaică, a tipului. În cealaltă, de asemenea atestată în folclorul românesc, copiii sunt aruncați în apă (sau părăsiți în codru, sunt salvați sau crescuți de ciobani, apoi, trimiși, spre pierzanie, să
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
trimiși, spre pierzanie, să înfăptuiască lucruri imposibile. În varianta Schott, splendoarea lor astrală - contrastând candid cu ruralitatea ambianței - e puternic marcată: trupurile lor luminează în beznă, soarele însuși se oprește în loc și-i privește fermecat." Aceeași situație și în unele basme străine. Astfel, în basmul Peștele și inelul [Joseph Jacobs, Cântărețul vrăjitor și alte basme englezești], un baron puternic, în țara pe care le va depăși; a doua îi menește că va fi voinic, frumos, prea cuminte, iar norocul i se
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
înfăptuiască lucruri imposibile. În varianta Schott, splendoarea lor astrală - contrastând candid cu ruralitatea ambianței - e puternic marcată: trupurile lor luminează în beznă, soarele însuși se oprește în loc și-i privește fermecat." Aceeași situație și în unele basme străine. Astfel, în basmul Peștele și inelul [Joseph Jacobs, Cântărețul vrăjitor și alte basme englezești], un baron puternic, în țara pe care le va depăși; a doua îi menește că va fi voinic, frumos, prea cuminte, iar norocul i se va arăta, iar a
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
candid cu ruralitatea ambianței - e puternic marcată: trupurile lor luminează în beznă, soarele însuși se oprește în loc și-i privește fermecat." Aceeași situație și în unele basme străine. Astfel, în basmul Peștele și inelul [Joseph Jacobs, Cântărețul vrăjitor și alte basme englezești], un baron puternic, în țara pe care le va depăși; a doua îi menește că va fi voinic, frumos, prea cuminte, iar norocul i se va arăta, iar a treia arată că va moșteni averea boierului care doarme), după
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
Aflatul. El încearcă din nou să anuleze menirea ursitoarelor, însă cade în propria-i capcană, zicând: "împotriva ursitoarelor să nu se pună om pământean, fie chiar și boier; iată eu m-am pus, dar mi-am pus și capul." În basmul Bujor-Aflat [Șerb], boierul cere găzduire, omul îi spune că nevasta lui a născut și că acum așteaptă ursitorile "să deschidă copilului calea și norocul în lume, și nu e loc în casă, că-i casa mică, păcatele mele, că-s
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
voia Sf. Duh; niște pescari zăresc racla și salvează copilul. Băiatul, crescut de pescari, se căsătorește mai târziu chiar cu fata de suflet a boierului, intrând în posesia averii lui. Narațiunile Florea Găsitu, Aflatu [Oprișan, IV] reiau schema epică a basmelor prezentate mai înainte. Interesante sunt textele ce însoțesc basmele, dialogul ce se stabilește între culegător și povestitor, prin care se subliniază faptul că, "nimic nu se-ntâmplă făr de ursitori și de Dumnezeu". În același timp încadrăm și basmul Împăratul
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]