6,712 matches
-
este un cartier situat în sectorul 4 al Bucureștiului, în zona delimitata de Bulevardul , Bulevardul Gheorghe Șincai, Splaiul Unirii și Șoseaua Mihai Bravu. Interesul în zonă a început să apară în anii '60 când o nouă stradă care lega nordul Bucureștiului de zonă de Sud a fost inaugurată sub numele de "Magistrală Nord-Sud". Stradă a
Tineretului () [Corola-website/Science/303447_a_304776]
-
și Șoseaua Mihai Bravu. Interesul în zonă a început să apară în anii '60 când o nouă stradă care lega nordul Bucureștiului de zonă de Sud a fost inaugurată sub numele de "Magistrală Nord-Sud". Stradă a fost mai apoi redenumită Bulevardul Dimitrie Cantemir. Această străbate zona dinspre Piața Unirii spre Parcul Tineretului care a fost deschis în 1976. Pe acest tronson au existat până în 1960 străzi cu case,vile și blocuri interbelice cu arhitectura caracteristică ce au fost parțial demolate:Stradă
Tineretului () [Corola-website/Science/303447_a_304776]
-
Dâmboviței, care timp de sute de ani au fost prezente cotidiene, de mare relevanță economică pentru târgul Bucureștilor. Limitele actuale ale cartierlui Dristor sunt: la nord - strada Babă Novac, la sud - strada Răcari, la vest - Șos. Mihai Bravu, la est - Bulevardul Râmnicu Sărat. În cartierul Dristor se poate ajunge în timp foarte scurt, din orice alt cartier din București în care există metrou, coborând la stația Dristor. În plus, există o rețea de transport în comun de suprafață foarte bine pusă
Dristor () [Corola-website/Science/303444_a_304773]
-
vestul râului Dâmbovița. Numele cartierului provine de la victoria obținută la Rahova de armatele române, în 9 noiembrie 1877. Cartierul este delimitat în vest de Strada Antiaeriană, Drumul Sării și Piața Panduri, în nord de Șoseaua Panduri și Calea 13 Septembrie, Bulevardul George Coșbuc, Șoseaua Viilor și Șoseaua Sălaj în est și periferia Bucureștiului în sud. Cele mai importante străzi sunt Calea 13 Septembrie și Calea Rahovei. Cartierul se învecinează cu Drumul Taberei, Centrul Civic, și Ferentari și este conține dealurile Viilor și
Rahova (cartier) () [Corola-website/Science/303439_a_304768]
-
Steaua București. Cartierele vecine sunt Drumul Taberei și Rahova și noul cartier rezidențial,Cartierul Latin. Cartierul este împărțit preponderent în 2 zone și anume cea veche (Blocurile construite în anii 70) și zona nouă ce se dezvoltă în continuare de-alungul bulevardului Ghencea și Drumului Cooperativei cu străzile aferente. În prezent cartierul numără în jur de 150.000 de locuitori. Cartierul Ghencea își are numele de la mahalaua Ghencea, apărută pentru prima dată pe o hartă în anul 1852, pe harta realizată de către
Ghencea () [Corola-website/Science/303440_a_304769]
-
în altă zonă a orașului fiind metroul ușor 41. Transportul cu autobuzul, troleibuzul sau mașina personală consumă mult timp din cauza aglomerației din zonă, în special în timpul orelor de vârf, însă începând cu anul 2015 se lucrează la infrastructura rutieră pe bulevardele Ghencea și Prelungirea Ghencea. Nu există piețe în această zonă dar în fiecare dimineață săteni din Domnești vin și vând fructe și legume pe stradă. Există numeroase centre comerciale: Auchan ,Lidl,Mega Image de unde se pot face cumpărăturile în cartier
Ghencea () [Corola-website/Science/303440_a_304769]
-
este un cartier situat în sectorul 1 al Bucureștiului. La nord se învecinează cu parcul Herăstrău, pe bulevardul Constantin Prezan, la sud cu cartierul Victoriei, în partea estică se limitează cu cartierul Dorobanți și cartierul Primăverii iar la vest cu cartierul Grivița, pe bulevardul Ioan Mihalache. În , se poate ajunge cu Metroul M2, coborând la Piața Victoriei sau
Aviatorilor () [Corola-website/Science/303441_a_304770]
-
situat în sectorul 1 al Bucureștiului. La nord se învecinează cu parcul Herăstrău, pe bulevardul Constantin Prezan, la sud cu cartierul Victoriei, în partea estică se limitează cu cartierul Dorobanți și cartierul Primăverii iar la vest cu cartierul Grivița, pe bulevardul Ioan Mihalache. În , se poate ajunge cu Metroul M2, coborând la Piața Victoriei sau Aviatorilor, la Piața Charles De Gaulle. Este un cartier mai mult de protocol, fiind făcut mai ales pentru ambasade și armată. Nu există blocuri sau magazine
Aviatorilor () [Corola-website/Science/303441_a_304770]
-
la Piața Victoriei sau Aviatorilor, la Piața Charles De Gaulle. Este un cartier mai mult de protocol, fiind făcut mai ales pentru ambasade și armată. Nu există blocuri sau magazine. Principalele străzi importante din acest cartier sunt șoseaua Kiseleff și Bulevardul Aviatorilor. La intrarea pe șoseaua Kiseleff, vis-a-vis de Piața Victoriei sunt trei muzee importante: Muzeul Național „Grigore Antipa”, Muzeul Țăranului Român și Muzeul Național de Geologie. În acest cartier există două parcuri: Parcul Kiseleff și Parcul Bordei. Parcul Kiseleff este
Aviatorilor () [Corola-website/Science/303441_a_304770]
-
-i poartă numele, fiind împărțit în două sectoare. Parcul are la bază vegetație foarte bogată, două zone special amenajate pentru practicarea sportului, terenuri de joacă pentru copii, o fântână arteziană, câteva statui cu diverse semnificații și multe bănci. La capătul Bulevardului Aviatorilor este situat Parcul Bordei, un parc special amenajat pentru cei ce vor să se plimbe în aer liber. În acest parc, într-o insula înconjurată de lac, se întâlnesc lebede și păuni. Păunii sunt ținuți într-o grădină împrejmuită
Aviatorilor () [Corola-website/Science/303441_a_304770]
-
insula înconjurată de lac, se întâlnesc lebede și păuni. Păunii sunt ținuți într-o grădină împrejmuită cu gard, unde pot fi admirați de vizitatori. Între Piața Charles De Gaulle și Piața Victoriei este situată statuia eroilor aerului. De-a lungul Bulevardului Aviatorilor se pot întâlni case și străzi. Parcul Kiseleff este traversat de șoseaua ce-i poartă numele. Parcul a fost cândva pădure, iar când Bucureștiul a început să se extindă, pădurea a fost înlocuită cu acest parc. În parc au
Aviatorilor () [Corola-website/Science/303441_a_304770]
-
aflată pe ușa din dreapta a iconostasului bisericii mari de la Văcărești). Încă înainte de al Doilea Război Mondial, Dem I. Dobrescu, care fusese primar al Bucureștiului în perioada februarie 1929 - ianuarie 1934, opinase că mănăstirea Văcărești, „cu superba ei priveliște, cu frumosul bulevard Văcărești, ar putea fi destinată ca reședință Patriarhiei noastre”, ale cărei instituții religioase erau „înghesuite” în Dealul Patriarhiei. În 1973 Șahul Iranului, Mohammad Reza Pahlavi a vizitat România și i-a sugerat lui Nicolae Ceaușescu ideea înființării unui muzeu de
Văcărești () [Corola-website/Science/303448_a_304777]
-
și se dezvoltă până la Piața Ferentari după care se continuă cu Prelungirea Ferentari. La capătul sudic, prin Str. Zețari, se asigură legătura cu cartierul învecinat, cartierul Giurgiului. Piața Ferentari se constituie într-un nod important al cartierului; aici ajunge și Bulevardul Pieptănari ce asigură accesul în cartier dinspre Piața Eroii Revoluției. În apropierea acestei piețe se întâlnește Str. Bachus care asigură o altă legătura cu cartierul Rahova și care se poate defini ca o altă axă de dezvoltare a cartierului prin
Cartierul Ferentari () [Corola-website/Science/303438_a_304767]
-
dezvoltă mult suburbiile cetății, unde există manufacturi și meșteșugari pricepuți. Pentru că Timișoara își pierde importanța militară și era nevoie de o lărgire a spațiului, se decide defortificarea cetății. Astfel, sunt demolate rând pe rând vechile porți ale cetății, se construiesc bulevarde de legătură cu suburbiile iar acestea sunt înghițite rând pe rând de marele oraș. Anii primului război mondial au adus multiple greutăți în viața populației timișorene. Nivelul de trai a scăzut rapid datorită creșterii masive a prețurilor. Spre exemplu prețul
Istoria Timișoarei () [Corola-website/Science/301437_a_302766]
-
și gigantici, pini de forme originale, ălei de tei fermecătoare, benzi neregulate. Cele mai interesante monumente includ: al doilea cel mai mare loc eratic Polonia în Bisztynek, Diavolului Piatră (cu o circumferință de 28m), Piatra tătara lângă Nidzica, stejarul de pe bulevardul Bażyński în Sztynort și Lira de pin în Rudane-Nida. În Țară Lacurilor Mazuriene, iubitorii de botanica sau ornitologie nu va fi niciodată plictisit de o astfel de varietate de specii pot fi rar găsit în alte părți ale Poloniei. Zona
Voievodatul Varmia și Mazuria () [Corola-website/Science/299965_a_301294]
-
etc.). În anii care au urmat a fost invitat de onoare la toate evenimentele publice mari ale partidului și statului (congrese, sărbătorile cu ocazia zilei naționale etc.). Și-a trăit anii lungi de pensie într-o vilă luxoasă aflată pe bulevardul Primăverii din București, confiscată de statul comunist de la proprietarii originali în ultimii ani ai deceniului 1940. Károly Király, un alt fost demnitar înalt al nomenclaturii comuniste căzut în dizgrație, i-a transmis lui Maurer copia uneia dintre scrisorile sale de
Ion Gheorghe Maurer () [Corola-website/Science/299973_a_301302]
-
Românească în august 1857, iar în decembrie 1857 a fost ales deputat de Gorj în adunarea ad-hoc de la București. A fost unul dintre fondatorii Partidei Naționale, mișcare care a promovat unirea principatelor române și a sprijiit democratizarea și modernizarea lor. Bulevardul Magheru din București și străzi din Sibiu și Timișoara îi poartă numele.
Gheorghe Magheru () [Corola-website/Science/300004_a_301333]
-
Timp de un deceniu a jucat pe scenele diverselor companii particulare în piesele regizate de către Sică Alexandrescu și Ion Iancovescu, fiind vedetă în special la Teatrul Vesel. Acest teatru își ținea spectacolele într-o sală mică dintr-un pasaj al Bulevardului Elisabeta din București; teatrul fusese înființat de regizorul Sică Alexandrescu împreună cu dramaturgul Tudor Mușatescu și avea să-și continue activitatea până în anul 1940. Printre piesele cele mai importante în care a jucat se numără: "Vârcolacul", "Micul Weber" de Arnold si
Grigore Vasiliu Birlic () [Corola-website/Science/300000_a_301329]
-
Pătrașcu, din 1925. Este format dintr-o coloană înaltă de trei metri susținută de un soclu hexagonal de 75 cm, în capătul căreia, pe un glob metalic stilizat, se află un vultur de bronz cu aripile desfăcute. Se găsește pe bulevardul Tomis. O copie a monumentului se află la Muzeul de Artă din Constanța. În anul 1936, Militza Petrașcu a ridicat la Târgu Jiu un monument în onoarea Ecaterinei Teodoroiu. Monumentul, realizat din travertin italian, cu dimensiunile 2,90 x 1
Milița Petrașcu () [Corola-website/Science/300010_a_301339]
-
cârtiță amănuntele cele mai neînsemnate"”. Vintilă Brătianu s-a născut la 16 septembrie 1867, la București, în casa de la Florica în care familia lui Ion C. Brătianu se mutase la începutul aceluiași an. Casa era situată pe ulița Herăstrăului, astăzi Bulevardul Dorobanților, nr. 3. Vintilă era al cincilea copil al lui Ion și Piei Brătianu (născută Pleșoianu), după Florica, Sabina, Ionel și Dinu. Vintilă a fost primul copil al familiei care nu s-a născut la Florica, „ sanctuarul” familiei Brătianu. După cum
Vintilă I. C. Brătianu () [Corola-website/Science/299970_a_301299]
-
un contract cu Serviciul Geografic al Armatei pentru ridicarea noului plan topografic al orașului. Pe baza acestuia, o comisie tehnică specială a finalizat în anul 1911 primul plan de sistematizare a Bucureștilor. Liniile generale ale acestui plan prevedeau: crearea de bulevarde circulare și artere radiale, piețe, principiul specializării cartierelor, crearea de parcuri, regularizarea râului Râul Colentina. Erau prevăzute bulevarde circulare și radiale cu lățimi de 18-30 metri iar acolo unde terenul permitea chiar cu lățimi mai mari. Se poate observa că
Vintilă I. C. Brătianu () [Corola-website/Science/299970_a_301299]
-
comisie tehnică specială a finalizat în anul 1911 primul plan de sistematizare a Bucureștilor. Liniile generale ale acestui plan prevedeau: crearea de bulevarde circulare și artere radiale, piețe, principiul specializării cartierelor, crearea de parcuri, regularizarea râului Râul Colentina. Erau prevăzute bulevarde circulare și radiale cu lățimi de 18-30 metri iar acolo unde terenul permitea chiar cu lățimi mai mari. Se poate observa că planul trasa marile artere de circulație ale capitalei, care sunt folosite și în prezent. Pentru înlesnirea accesului orașului
Vintilă I. C. Brătianu () [Corola-website/Science/299970_a_301299]
-
până la 1.500.000 lei-aur. Totodată el a dispus întocmirea unui nou regulament de funcționare al Casei, aprobat de Consiliul Comunal la 6 noiembrie 1909. Pe baza acestor noi aranjamente s-au putut începe marile lucrări edilitare: exproprieri, deschideri de bulevarde, canalizare, transport în comun, etc. Pentru ducerea la îndeplinire a planurilor sale, precum și pentru a limita la minim nevoia de a se recurge la specialiști străini, Vintilă Brătianu dispune înființarea unui serviciu nou în cadrul primăriei, numit „"Serviciul lucrări noi, iluminat
Vintilă I. C. Brătianu () [Corola-website/Science/299970_a_301299]
-
ale mandatului lui Vintilă Brătianu au fost: Modernizarea străzilor și amenajarea spațiilor verzi Pe timpul lui Vintilă Brătianu a început practic trasarea și sistematizarea arterelor mari ale orașului, precum și pavarea cu piatră cubică a arterelor de penetrație în oraș și a bulevardelor circulare. Tot el a inițiat programul de construire de trotuare asfaltate în cartierele mărginașe, acordând totodată o atenție deosebită creării unui ambient plăcut în București, prin crearea și dezvoltarea zonelor verzi. În această perioadă au fost plantați peste 50.000
Vintilă I. C. Brătianu () [Corola-website/Science/299970_a_301299]
-
internat, a fost proiectat de László Székely și inaugurat în 1909. După al Doilea Război Mondial au funcționat în sediul acesta unele facultăți ale Școlii Politehnice Timișoara. Actual, aici își desfășoară activitatea Liceul teologic romano-catolic „Gerhardinum”. Ansamblul este situat pe bulevardul Regele Ferdinand, între Piața Regina Maria (fostă Horațiu) și str. Piatra Craiului, fiind clasat pe lista monumentelor istorice din județul Timiș cu codul . În Europa Centrală au funcționat școli piariste în șase provincii („ordinariate”): Austria, Cehia-Moravia, Polonia, România, Slovacia și
Liceul Piarist din Timișoara () [Corola-website/Science/313023_a_314352]