7,296 matches
-
cadă de la un pat de sus. Ați văzut episodul acesta? Nu știu treaba asta. În orice caz, tot felul de mijloace au folosit cu ei, unele mai barbare ca alealalte. L-au chinuit, domn’e, l-au chinuit, l-au chinuit rău de tot. Cam cât timp a durat bătaia? Vreo 2 ore sigur. I-au spus de ce-l bat așa crunt? Ce spunea el era neinteligibil. Ei tot îi spunea: Mă, te-ai dus... Ai făcut... Ce-ai făcut? C-
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
gherilă, traduse în română din limba germană. Le-a dat și busole, fel de fel de alte cărți care le-avea el, deci i-a ajutat mult. Și Securitatea a prins de veste și l-au arestat... Și l-au chinuit un pic, și i-a’ dat drumul, pentru că n-aveau încă interesul să-l aresteze, că vroiau să ajungă prin el la cei cu care făcea el legătura. Bineînțeles, el și-a da seama de asta și le-a spus
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
fost săracii care-au făcut ani de zile acolo... Nu mă mir c-o-nebunit unii, c-aia a fost cea mai groaznică perioadă... Nu poți să știi la ce eram supuși... Noaptea ne scula’ din somn, ne duceau la anchetă, ne chinuiau, veneau cu fel de fel de minciuni... Vai, nici nu vă pot spune ce groaznic o fost. După ce-am ajuns la închisoare parcă am ajuns din rai în iad așa mare mizerie era în închisorile comuniste. Da’ măcar n-
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
rușinoasă, să spun așa. Nu-mi puteam închipui să mă duc să-mi fac necesitățile în timp ce erau în cameră celelalte. Nu puteam concepe asta... Din cauza asta mă constipasem și două săptămâni n-am putut să merg afară... Și m-am chinuit groaznic. No, da’ după-aceea n-am avut încotro, că am văzut că toată lumea face la fel. La Mislea, deci, erau veceuri din astea englezești, și era’ despărțite de dormitor... Era o cămeruță cu chiuvetă, unde puteai să speli mâinile, deci
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
și el în organizație... Pe el nu l-o putut prinde, da’ pe Popesu l-o’ prins... Da’ cum l-o’ prins... Forțând el cu cleștele când o tăiat cablu, s-o rănit la mână. Și-apoi tare l-o’ chinuit dup-aia... Și după arestare v-au dus în anchetă? Da. Și am stat în anchetă la Baia Mare șase luni, din februarie până în 15 august. Și 6 luni de zile am stat singur în celulă. Tot ziceam cătă locotenentul Costin
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
ăsta cu Gherghișan au ajuns la bătaie, iar eu am sărit între ei să-i despart. Și întâmplarea a făcut că am sărit cu fața către Dincă și l-am luat de mâini: Stai mă! Sunteți nebuni! Nu suntem noi chinuiți destul? Ne mai trebuie alt chin? Și Gherghișan Petrache, peste mine, i-a mai dat un pumn ăstuia. ăsta a bătut în ușă, a venit gardianu’... În fine... Ne-a scos la anchetă. Și ăsta a reclamat că noi facem
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
care reacționează mașina la acționarea volanului, răspunsul pe care aceasta îl oferă. De multe ori cursanții trebuiesc învățați să aștepte acest răspuns al mașinii, virajul neefectuându-se instantaneu; dacă nu se opresc din virare la timp strică direcția, apoi se chinuie să o redreseze și descriu traiectorii greu de imaginat. În această fază este necesară și obligatorie explicația dar și demonstrația executată de instructor și apoi asistența la mânuirea volanului (cu mâna pe volan sau fiind foarte atent și pregătit să
CONDUCEREA AUTOTURISMELOR by CRISTINEL MIHĂIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/666_a_1316]
-
cântat etc. • a voi (a vrea); realizează sintagma analitică a viitorului: voi cânta, vor cânta etc.; • pronumele reflexiv; marchează diferite sensuri gramaticale în interiorul diatezei verbale: reflexiv, reciproc, pasiv, dinamic, impersonal: se îmbracă, se ceartă între ei, se vinde urgent, se chinuie cu o problemă, se trăiește greu; • conjuncția să; component al morfemului complex discontinuu de conjunctiv să... -Ø: să cânt-Ø, să lupt-Ø; să lupt-e; • prepoziția pe, morfem al cazului acuzativ, în anumite condiții semantic-sintactice: O aștept pe mama (ea, aceasta etc.
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
relațiile sintactice în care intră; enunțurile exclamative au caracter independent sau intră într-o relație de incidență cu alte enunțuri: „- Ce spui, cumnată! Da’ că l-aș ucide în bătaie, când aș afla că el a prins pupăza s-o chinuiască.” (I. Creangă), „Oamenii săriră buimaci care dincotro crezând că-i foc, ori ne taie cătanele, doamne ferește!...” (I. Creangă) „- Lasă-mă, unchiule! -... Bine! răspunde omul bătrân și joacă-nainte...” (I.L. Caragiale) • flexiunea; verbul predicat se situează la conjunctiv (foarte adesea
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
complementului. a. Când are dezvoltare infrapropozițională, complementul comparativ este însoțit de prepoziții (locuțiuni prepoziționale) și adverbe întrebuințate prepozițional: alături cu/de, față cu/de, pe lângă, dintre, între, ca (și), cât (și), decât: „Dintr-odată, mai mult decât setea m-a chinuit teama că voi fi văzut, voi fi hăituit, prins și sacrificat.” (O. Paler, Galilei,95), „Ceva dureri era însă un fel de a vorbi, le avu la fel de mari ca la început, toată noaptea.” (M. Preda, Cel mai iubit..., III, 168
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
l-am înțeles. Mi s-a spus atunci că, numai așa, se face o rotație a cadrelor, ca și cum eu eram cadru de partid.Mi-au zis că nu au ce să-mi reproșeze, dar că trebuie să plec.M-am chinuit, efectiv, să aflu care este motivul și primeam orice, numai să mi se spună că am făcut următoarea greșeală și că pentru asta sunt sancționat. Or, nu mi s-a spus așa ceva. Rememorând tot felul de fapte, tot felul de
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
a investit Toate sentimentele într-o singură fată și iată că, nici la sfârșit, viața nu-i poate fi cumpărată Arta face toți banii, dar banii nu fac artă, Așteaptă să-i găsești doar cusur si pată Nicidecum rasplată! -Te chinui și de aceea te iubesc -Lasă! Lasă ... Cleopatra Ravaru s-a născut pe 25 decembrie 1973, la Vaslui. A urmat liceul în orașul natal și la Bârlad. Din anul 2006, Cleopatra Ravaru este consilier în cadrul Direcției Generale de Asistență Socială
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
pian spre bucuri a săteni lor ce o ascultau ca pe o zeitate. Dar vremea vremuiește și macină străluc irile ca nisipul și veni timpul când deprimată și bolnavă, la sfârșitul lunii decembrie 1938, s-a internat la Spitalul Filantropia, chinuită de dureri, stingându-se din viață la 12 ianuarie 1939, doborâtă de un sarcom hepatic. Încercase să înfrunte moartea, interpretând un refren, ascultat cu durere de personalul medical. „Privighetoarea Carpaților“, Hariclea Darclée, „una dintre cele mai de sea mă artis
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
cătină de gard. Nici tacit. El nu poate spune minciuni, nici vinde vorbe. Sadoveanu crede în literatura pe care o scrie, pentru care și-a vândut familia, tihna, chiar și sufletul (. Sadoveanu nu-i nici temperament de gazetar, el se chinuie să aibă timp ca să vadă cum trece timpul. Asta o spunea Topârceanu, care era, odihnească-se n pace, altă fire. Era mai pișicher. Sa doveanu de multe ori ia hotărâri bune tocmai pentru că n u se gră bește să le
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
limba prinseră un dor de lene perversă. Și totul în jur se m ișca clă tinat, chiar cu îndărătnicie, mai târziu în noapte, când Ionu ț și Mih u orbecăiau înspre camera sortită odihnei însoțitorilor. Păreau n iște lunatici împiedicați, chinuiți de luna plină. * ...Când semnele așezării de la Lespezi s-au făcut simțite vederii, caii, presimțind popasul, au pornit în iureș înotat prin zăpada ce în aceste locuri se subțiase pe cuprinsul întinsorii, fiind purtată de vifore dinspre deschiderea și lumina
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
anul 1505, anul când Michelangelo a venit la Roma, papa să‑i fi cerut să‑i sculpteze monumentul funerar care trebuia să depășească prin grandoare tot ce se văzuse până atunci; astfel a început tra‑ gedia mormântului care îl va chinui pe artist toată viața: cele mai mari străda‑ nii, zbuciumul anilor cei mai rodnici au fost închinați unei lucrări care nu s‑a realizat niciodată. Primul proiect al monumentului consta dintr‑un uriaș ansamblu arhitectonic cu patruzeci de statui în
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
basso!” ,,Scump îmi e visul și mai mult ființa de piatră, cât timp nenorocirea și rușinea durează. Să nu văd, să nu aud e pentru mine un mare noroc; de aceea nu mă trezi, vorbește încet.” Acesta este Michelangelo: se chinuise ca un damnat, se crezuse învins, dar a biruit; exemplul acestei existențe neliniștite a fost comparat cu un pisc as‑ pru, bătut de furtună. Nu se poate sta mereu pe asemenea culmi, dar suntem datori spunea Romain Rolland 22 să
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
Italia unde a fost influențat de Michelangelo și Caravaggio. Deși a studiat aici doar șase luni, el preia de la Lastman stilul narativ și modul de reprezentare al stărilor sufletești ale figurilor reprezentate. În ciuda faptului că spre sfârșitul vieții a fost chinuit de numeroase griji și de sărăcie, Rembrandt nu a fost geniul solitar și de neînțeles al epocii sale. 33 Agostino Carracci (1557‑1602) - pictor și artist grafic italian. 34 Jacques Élie Faure - istoric de artă și eseist de origine franceză
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
anul 1505, anul când Michelangelo a venit la Roma, papa să‑i fi cerut să‑i sculpteze monumentul funerar care trebuia să depășească prin grandoare tot ce se văzuse până atunci; astfel a început tra‑ gedia mormântului care îl va chinui pe artist toată viața: cele mai mari străda‑ nii, zbuciumul anilor cei mai rodnici au fost închinați unei lucrări care nu s‑a realizat niciodată. Primul proiect al monumentului consta dintr‑un uriaș ansamblu arhitectonic cu patruzeci de statui în
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
basso!” ,,Scump îmi e visul și mai mult ființa de piatră, cât timp nenorocirea și rușinea durează. Să nu văd, să nu aud e pentru mine un mare noroc; de aceea nu mă trezi, vorbește încet.” Acesta este Michelangelo: se chinuise ca un damnat, se crezuse învins, dar a biruit; exemplul acestei existențe neliniștite a fost comparat cu un pisc as‑ pru, bătut de furtună. Nu se poate sta mereu pe asemenea culmi, dar suntem datori spunea Romain Rolland 22 să
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
Italia unde a fost influențat de Michelangelo și Caravaggio. Deși a studiat aici doar șase luni, el preia de la Lastman stilul narativ și modul de reprezentare al stărilor sufletești ale figurilor reprezentate. În ciuda faptului că spre sfârșitul vieții a fost chinuit de numeroase griji și de sărăcie, Rembrandt nu a fost geniul solitar și de neînțeles al epocii sale. 33 Agostino Carracci (1557‑1602) - pictor și artist grafic italian. 34 Jacques Élie Faure - istoric de artă și eseist de origine franceză
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
române de orice complexe de rămânere în urmă față de romanul occidental și de „sincronizare”. „E o literatură (inegală în realizări, firește) a experiențelor asumate sau <<provocate>>, cu orice risc, a marilor neliniști existențiale, a trăirilor febrile și tragice, a intelectualilor chinuiți de întrebări fundamentale, a dramelor consumate în decor citadin.”<footnote Alexandru Călinescu, Anton Holban. Complexul lucidității, Editura Albatros, București, 1972, p. 17 footnote> Anton Holban este inconfundabil în cadrul acestei orientări mai ales pentru că își propune analiza zonelor abisale, fără ca să
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
un scriitor care se refuză>>, căci tehnica adevărată a construcției la el este tocmai aceea de a surprinde dezlânarea gândului, de a dezorganiza materia epică supusă legilor imuabile ale unei subiectivități aprinse.”<footnote Ibidem., p. VII footnote> Holban este veșnic chinuit de gândul că nu-i vor fi sesizate tonalitățile specifice, nuanțele analizei sufletești întreprinse. Îl agasează enorm obiecțiunile stilistice la care, după opinia sa, se reduce, pentru cronicarii respectivi ai momentului literar, toată înțelegerea unei cărți: “Toți îmi învinuiesc stilul
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
alcătuit dintr-o îmbinare de emoții. Autorul mărturisește că a scris dintr-o mulțime de sentimente, dintre care nu lipsea decât sentimentul estetic, adică din imitație, din orgoliu, din răzbunare. Peste tot există un motiv personal pe care s-a chinuit să-l mistifice. Autoflagelarea este un mijloc care îi aparține temperamental. În 1935, artistul care va mai trăi doar doi ani, spune că nu e absolut convins că va mai scrie un nou roman, căci pentru el literatura nu ar
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
se teme de moarte: „Bunica se teme de moarte! Degeaba se gândește că bunicul, tovarășul ei de toată viața, o așteaptă și chiar se miră de atâta întârziere. Gândul că o să-și părăsească toată munca ei și toate bucuriile o chinuie (...) Și apoi ea a fost toată viața o realistă, nu-i plăcea să vorbescă de ce crede că se întâmplă dincolo.” Încheierea neașteptată e că nepotul, știindu-se pe el însuși bolnav, caută s-o consoleze pe bunică, împărtășindu-i plecarea
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]