10,570 matches
-
prin Legea nr. 59/1993, invocată de Cretu V. Ion, si care formează obiectul Dosarului nr. 138C/1995 al Curții Constituționale. În susținerea excepției se arată că prevederile art. 1-4 din Codul de procedură civilă referitoare la competența șunt în contradicție cu Constituția și cu Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, în sensul că, prin stabilirea judecătoriilor că instanțe de fond în litigiile privind dreptul de proprietate, părțile nu dispun de accesul direct la Curtea Supremă de Justiție
DECIZIE Nr. 3*) din 10 ianuarie 1996. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/113789_a_115118]
-
de Jitaru Maria în Dosarul nr. 800/1995 al acestei instanțe și care formează obiectul Dosarului nr. 142C/1995 al Curții Constituționale. În susținerea excepției, Jitaru Maria arată că prevederile art. 1-4 din Codul de procedură civilă, modificate, șunt în contradicție cu principiile Constituției și ale Convenției pentru apărarea dreptului omului și a libertăților fundamentale, pentru aceleași argumente invocate de Cretu V. Ion în Dosarul nr. 173/1995 al Curții de Apel Bacău și menționate mai sus. În ambele dosare, Curtea
DECIZIE Nr. 3*) din 10 ianuarie 1996. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/113789_a_115118]
-
interpretare obligatorie a unei dispoziții penale, ea ar putea fi instituită tot numai prin lege. De aceea art. 150 din regulament încalcă un domeniu rezervat de Constituție legii organice. Dar art. 150 din regulament este neconstituțional și pentru că vine în contradicție cu principiul separației puterilor, constituind o ingerință în activitatea judiciară, contrară prevederilor art. 123 alin. (2) din Constituție conform cărora judecătorii se supun numai legii. 21. Prevederile art. 154 și ale art. 155 din regulament șunt neconstituționale întrucît, potrivit art.
DECIZIE Nr. 46 din 17 mai 1994 privind constituţionalitatea Regulamentului Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/110203_a_111532]
-
art. 1 alin. (1) al Legii nr. 94/1992 este neconstituțională, întrucît nu concorda cu prevederile art. 139 alin. (1) din Constituție care definește statutul constituțional al Curții de Conturi și situează această instituție deasupra Curții Supreme de Justiție, în contradicție cu prevederile art. 125 din Constituție. Din această cauză se susține că este încălcat și art. 24 din Constituție privind dreptul de apărare. Totodată, se considera că prevederile Capitolului ÎI din legea organică a Curții de Conturi afectează ideea de
DECIZIE Nr. 64 din 2 iunie 1994. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/110300_a_111629]
-
financiar și de jurisdicție în domeniul financiar și funcționează pe langă Parlamentul României". Excepția de neconstituționalitate vizează noțiunea de "organ suprem", întrucît nu se regăsește în prevederile art. 139 alin. (1) din Constituție și, în ceea ce privește activitatea de jurisdicție, este în contradicție cu prevederile constituționale referitoare la liberul acces la justiție, la dreptul de apărare și la înfăptuirea justiției de către Curtea Supremă de Justiție și celelalte instanțe judecătorești, potrivit art. 21, art. 24 și art. 125 din Constituție. Din însuși conținutul excepției
DECIZIE Nr. 64 din 2 iunie 1994. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/110300_a_111629]
-
nu au arătat-o în mod expres, sunt incidente prevederile art. 150 alin. (1) din Constituție, Legea nr. 15/1990 fiind anterioară intrării în vigoare a legii fundamentale. Sub acest aspect nu se poate însă reține că ar exista o contradicție între prevederile art. 52 al Legii nr. 15/1990 și prevederile alin. (1) al art. 134 din Constituție spre a se putea deduce că ele sunt abrogate. În acest sens este de observat că, sub aspect juridic, nu există o
DECIZIE Nr. 64 din 2 iunie 1994. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/110300_a_111629]
-
economiei naționale, ceea ce desigur nu poate fi calificat că o neprotejare a intereselor naționale. În plus, art. 41 alin. (1) din Constituție permite, ca prin lege, să se stabilească limitele exercitării dreptului de proprietate și deci nu poate exista o contradicție între aceste prevederi și cele ale art. 134 alin. (2) lit. b), așa cum ar putea sugera autorii sesizării Curții, ci o relație de completare și de compatibilitate. ... În punctul de vedere al Guvernului se apreciază că legea atacată este constituțională
DECIZIE Nr. 74 din 13 iulie 1994. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/110352_a_111681]
-
care se reglementează prin lege organică; ... c) susținerea că legea atacată ar încălca dispozițiile art. 134 alin. (2) lit. b) din Constituție care obligă statul să asigure protejarea intereselor naționale în activitatea economică, financiară și valutară poartă în sine o contradicție, deoarece ea alătura unui context legislativ referitor la investitorii străini o prevedere constituțională care se referă expres la protejarea intereselor naționale. Specularea nuanțărilor reglementării în această materie, în sensul acreditarii tezei lezării interesului național, este nefondată. Această, deoarece conținutul intereselor
DECIZIE Nr. 74 din 13 iulie 1994. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/110352_a_111681]
-
vedere asocierea în scopul săvârșirii de infracțiuni, ci vizează asociații cu scopuri politice, religioase, culturale etc., în care cetățenii să-și poată exprimă în mod liber gândurile, credințele etc. Nu este întemeiata nici susținerea că textele legale atacate șunt în contradicție cu art. 135 din Constituție. Sesizarea nu precizează care anume dispoziție din art. 135 este socotita a intra în conflict cu textele din Legea nr. 26/1976 atacate, dar din dezvoltare rezultă că șunt avute în vedere prevederile art. 135
DECIZIE Nr. 76*) din 13 iulie 1994. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/110359_a_111688]
-
semnificații diferite, în raport de religii și ideologii. Dreptul, ca fenomen social, nu poate face abstracție de tendințele de evoluție ale societății contemporane, inclusiv ale relațiilor interumane, chiar dacă, la un moment dat, soluțiile legislative și jurisprudențiale par a veni în contradicție cu preceptele morale tradiționale. Dacă, atât timp cît România nu a fost membră a Consiliului Europei și nu a aderat la Convenția Europeană a Drepturilor Omului, interpretarea art. 8 al convenției, prin deciziile de speță ale Curții Europene a Drepturilor
DECIZIE Nr. 81*) din 15 iulie 1994. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/110379_a_111708]
-
și Amenajării Teritoriului vor decide includerea pe lista de interdicție, la sesizarea persoanei juridice achizitoare sau a organului de control care are din oficiu obligația sesizării." m) Articolul 27 va avea următorul conținut: ... "Art. 27. - În măsura în care prezenta ordonanță intra în contradicție cu obligațiile asumate de România prin tratate sau acorduri internaționale, ratificate prin lege, vor prevală prevederile acestora." n) Articolul 28 va avea următorul conținut: ... "Art. 28. - Admiterea la finanțare a achizițiilor de bunuri și investiții publice se va face pe
LEGE Nr. 83 din 6 octombrie 1994 pentru aprobarea unor ordonanţe ale Guvernului, emise în baza Legii nr. 58/1993 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe şi autorizarea contractării şi garantarii unor credite externe, precum şi a contractării unor împrumuturi de stat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/110384_a_111713]
-
alin. (1) lit. b) din Legea nr. 3/1977 s-a stabilit că plata pensiei și a celorlalte drepturi aferente se suspendă pe timpul cît pensionarul are domiciliul stabilit pe teritoriul altei țări. Această prevedere preconstitutionala trebuie considerată ca fiind în contradicție cu prevederile art. 43 alin. (2) din Constituție. Întrucît legea fundamentală nu condiționează plata pensiei și a celorlalte drepturi aferente de criteriul domiciliului titularului acestora, legea specială nu poate păstra sau introduce un asemenea criteriu. Pe de altă parte, obligarea
DECIZIE Nr. 113 din 8 octombrie 1996. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/114646_a_115975]
-
aceste forțe care lucrează pentru ca Părintele să nu fie declarat sfânt, după cum merită”. O ascult cu mult interes, este unul dintre puținele momente în care am ocazia să aud cum gândește cu adevărat o „fundamentalistă ortodoxă soft” - da, este o contradicție în termeni, dar nu știu ce expresie exactă să găsesc pentru a califica această femeie. După ce mă vede dând aprobator din cap, ca și cum aș fi de acord cu ea, femeia își deschide sufletul și mai mult. „Ați văzut cum ne privește de
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
prea mare entuziasm cele două fiice ale sale, ce bat timid la poarta adolescenței, după cum mama lor o încearcă pe cea a credinței. Ca toate colegele lor de generație, cele două fete poartă hélas, blugi mult prea strâmți, în totală contradicție cu regulile firești ale locului. Mama se activează imediat, căutând în coșul de nuiele plasat strategic pe o bancă, chiar la intrarea în mănăstire, un fel de șorț-pantalon larg fabricat dintr-o pânză de doc groasă, de culoare gri- șoarece
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
că preoții ortodocși de acolo au tendința de a privilegia intensitatea și corectitudinea acțiunilor rituale, și nu profunzimea credinței, ceea ce explică marea capacitate de adaptare a ortodoxiei la nevoile fiecăruia. Religia practicată de oamenii de afaceri nu intră astfel în contradicție cu doctrina ortodoxă și permite integrarea lor în comunitate. Contribuția caritabilă (dania și ajutoarele în bani) pentru biserici și mănăstiri este una dintre formele cele mai răspândite de penitență printre aceștia, văzută ca o datorie personală esențială pentru a obține
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
posibilă soluție meto dologică constă în regăsirea unor date specifice cu privire la istoria religioasă a femeilor, dar și a altor grupuri marginalizate. Avantajele „abordărilor feministe ale femininului” ar fi deci apariția unor noi abordări și provocări de metodă, permițând înțelegerea unor contradicții din practica religioasă, opace înțelegerii până în acest moment (Hawthorne, 2005 : 3024). Ideea de a introduce în analiza pelerinajului noțiunea de „arhetip feminin” s-a impus, repet, după practica de teren. Mai jos, voi face referință mai ales la pelerinajul de la
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
accentuat, până la limite extreme, reprezentarea antropomorfică a sacrului (ca mică paranteză, am fost marcat de epitaful cu imaginea brodată a Sfântului Dimitrie cel Nou, adăugată relativ recent peste moaștele sfântului, o accentuare voită a reprezentării umane a acestuia, deci o contradicție față de atitudinea generală a bisericilor „oficiale”), le-a conferit acestor reprezentări calități psihologice și capacități de emotivitate specific umane. „Relicva, ca obiect, este sacră doar pentru cel care o consideră sacră ca atare”, afirmă Michel Meslin, indiferent de forma pe
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
de așteptare cu o masă de mai multe mii de oameni invadând într-un interval de timp foarte scurt, de maximum 10-15 minute, străzile din jur. Normele impuse de jandarmi nu sunt întotdeauna acceptate de pelerini, pentru că ele vin în contradicție cu normele (și regulile) informale, spontane ale rândului. Unul dintre secretele „meseriei” de jandarm este acela de a fi amenințător, de a arăta spirit de corp, echipamentul din dotare etc. (Monjardet, 1988 : 113). „Forța noastră este frica celorlalți”, mi-a
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
arbitrajului, în condițiile specificate la cap. 4 din Normele de împrumut ale Fondului. Articolul 12 Interpretarea acordului Împrumutatul declară că a luat cunoștință de Normele de împrumut ale Fondului și că a primit o copie de pe acestea. Atunci când există o contradicție între orice prevedere din Normele de împrumut ale Fondului și orice prevedere a acestui acord, vor prevală prevederile acestui acord. Titlurile paragrafelor, secțiunilor și ale capitolelor prezentului acord nu vor servi pentru interpretarea acestuia. În nici un caz nu se va
ORDONANTA nr. 28 din 29 ianuarie 1999 de ratificare a Acordului-cadru de împrumut dintre România şi Fondul de Dezvoltare Socială al Consiliului Europei pentru sprijinirea regiunilor afectate de inundatiile din ultima perioadă, semnat la Paris la 19 ianuarie 1999. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/122908_a_124237]
-
se cere a fost aplicată printr-o hotărâre represiva europeană; ... b) sunt îndeplinite condițiile prevăzute la art. 4; ... c) nu este îndeplinită condiția prevăzută la art. 6 lit. a) sau aceasta nu se opune executării; ... d) executarea nu este în contradicție cu art. 7; ... e) în cazul unei condamnări în lipsă sau a unei ordonanțe penale, condițiile menționate la secțiunea a 3-a a acestui titlu sunt îndeplinite. ... 2. Orice stat contractant este liber să împuternicească judecătorul sau autoritatea desemnată în
ORDONANTA nr. 90 din 30 august 1999 pentru ratificarea Convenţiei europene privind valoarea internationala a hotărârilor represive, adoptată la Haga la 28 mai 1970. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125194_a_126523]
-
în scris, în decurs de două zile. Fiecare parte poate respinge, total sau parțial, o cerere de cooperare, dacă o asemenea cooperare ar pune în pericol suveranitatea sa națională, securitatea, ordinea publică sau interesele sale naționale ori dacă este în contradicție cu legislația națională și cu obligațiile internaționale ale părții. Respingerea cererii de cooperare se adresează în scris, fără întârziere, părții solicitante. Autoritățile competente ale părților vor lua măsurile adecvate pentru a asigura punerea în executare imediată și completă a cererii
HOTĂRÂRE nr. 280 din 8 aprilie 1999 pentru aprobarea Protocolului de cooperare trilaterala largita în combaterea criminalitatii şi, în special, a criminalitatii transfrontaliere, semnat la Sofia la 8 septembrie 1998. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124060_a_125389]
-
lit. d) și ale art. 77 alin. (3) din Legea nr. 94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi, excepție ridicată de Societatea Comercială "Kondratov" - S.R.L. din comuna Sanmartin. În motivarea excepției se arată că textele criticate sunt în contradicție cu art. 139 alin. (1) din Constituție, potrivit căruia Curtea de Conturi exercita controlul în trei domenii privind resursele financiare ale statului și ale sectorului public, si anume cu privire la modul de formare, de administrare și de întrebuințare a acestor resurse
DECIZIE nr. 28 din 23 februarie 1999 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 19 lit. d) şi ale art. 77 alin. (3) din Legea nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124065_a_125394]
-
stabilirea impozitului pe salarii, drepturile decurgând din executarea contractelor colective de muncă și cele privind soluționarea conflictelor colective de muncă, precum și executarea hotărârilor pronunțate în aceste litigii." ... Aceste prevederi legale sunt considerate de autorul excepției ca fiind "contrare" sau în "contradicție" unele cu altele, astfel că aplicarea lor "nu se poate lăsa la aprecierea instanțelor de judecată, ... fiindcă se pot crea abuzuri de îngrădire a drepturilor de acces la justiție ...". În speță, obiectul litigiului în fața instanțelor de judecată îl constituie cererea
DECIZIE nr. 37 din 9 martie 1999 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 lit. a) şi ale art. 15 lit. a) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124139_a_125468]
-
-se dispozițiile art. 16 din Constituție - se susține că aceasta critică nu este fondată. În sprijinul susținerii, instanța apreciază că autorii excepției au dat o interpretare eronată principiului egalității consacrat în art. 16 din Constituție, interpretare care este în vădita contradicție cu modul în care a statuat Curtea Constituțională în jurisprudența să. 2. Referitor la susținerea potrivit căreia dispozițiile legale atacate ar contraveni prevederilor art. 21, 125 și 128 din Constituție se invocă jurisprudența Curții Constituționale, care a statuat, în mod
DECIZIE nr. 33 din 4 martie 1999 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 29 pct. 2 lit. a), ale art. 361 lit. c) şi ale art. 385^1 lit. c) din Codul de procedură penală, modificat şi completat prin Legea nr. 45/1993. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124138_a_125467]
-
a promova cooperarea dintre părțile contractante în domeniul militar și al apărării, în limitele competențelor prevăzute de legislația lor națională. Articolul 2 Statutul acordului 1. Prevederile prezentului acord nu contravin legilor naționale ale părților contractante sau acordurilor internaționale. Dacă asemenea contradicții vor apărea, vor fi notificate autorităților interesate și vor prevală normele dreptului internațional, acordurile internaționale în vigoare sau legile naționale ale părților contractante. 2. Prezentul acord nu este îndreptat împotriva securității și integrității teritoriale ale altor state. Articolul 3 Domeniile
HOTĂRÂRE nr. 383 din 13 mai 1999 pentru aprobarea Acordului dintre Ministerul Apărării Naţionale din România şi Ministerul Apărării Naţionale din Republica Lituania privind cooperarea în domeniul militar, semnat la Bucureşti la 19 octombrie 1998. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124230_a_125559]