8,169 matches
-
pare sensibil la prestigiosul titlu conferit soției lui, evocă episodul nostim "dacă vreți" al cuțitelor și insistă să rămână: "Soția mea se simte mai în siguranță când sunt aici." Cu totul inflexibil în privința regulamentului, doctorul Sinus promite să rezolve problema cuțitelor în mod satisfăcător pentru toată lumea. Pleacă amândoi. Deși e vorba, cum se poate citi pe perete, de o "ieșire scurtă", camera de luat vederi este de față. Așa că ea poate urmări pe drumul înzăpezit mașina și asculta rodomontadele doctorului Sinus
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
drumul înzăpezit mașina și asculta rodomontadele doctorului Sinus. Acesta promite să se vadă chiar astăzi cu primarul din Gennevilliers, pe care îl cunoaște bine, ca să-l someze să repartizeze de urgență o locuință "tinerei cântărețe de muzică populară românească." Astfel, cuțitele vor avea de-acum înainte un loc al lor și nu vor mai hoinări prin paturile bolnavilor. Uluit de promovarea Clementinei la demnitatea de artistă, soțul ei îi reamintește că fetița are doar unsprezece ani. Are mai mult, îl asigură
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
un ferăstrău. Accidentul a survenit pe când lucra ca zilier pentru un negustor de cherestea, el, un artist. Medicii din Colombes i-au inventat proteza asta. Datorită ei, Joseph poate să urce din nou pe scenă ca să-și execute numărul. Azvârle cuțite în jurul unei tinere femei îmbrăcate în latex, creație a unui hiperrealist american. Noapte târzie, coridorul s-a scufundat în semiîntuneric. Se pare că i-au schimbat cămașa, și asta nouă, cu mâneci lungi, are niște manșete care o strâng îngrozitor
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
în alb, pe care scrie: STOP. Probabil, o invenție a tânărului artist, prieten al fiului ei și al codului rutier. Tot flecărind cu bătrâna doamnă, Joseph privește cu invidie spre rezerva ei și face să sclipească în umbră lama unui cuțit. În cazul unei agresiuni, nici măcar n-ar putea alerta echipa de noapte. Perfect, mai bine să crape decât să mai îndure tortura sacilor cu nisip! Dimineața, nu mai există nici manșete prea strâmte, nici saci cu nisip, dar încheieturile îi
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
restaurantului, câțiva pescari cu fețe mohorâte beau în tăcere, iar în celălalt capăt al sălii, cine stătea la masă? Vameșul. Împreună cu comisarul de poliție. Imposibil să te înșeli, păzitorul ordinii publice era în uniformă. Cu ura vameșului înfiptă ca un cuțit în ceafa lui, se duse la tejghea, de care se sprijini în coate, și întrebă dacă șeful de gară nu trecuse pe acolo. Nu, Hector tocmai plecase în căutarea lui. Locotenentul ardea de nerăbdare să facă stânga-mprejur. Nu avu
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
de familie, care nu a recunoscut în el modelul. Dar, peste doi ani, profesorul Forel, victimă a unui atac cerebral, a început să semene cu portretul. Ca și cum boala ar releva, marcându-ne chipul, ceea ce e mai profund în noi. Cu cuțitul la gât, vezi mai limpede. Umbla vorba că regele ținuse un discurs trăznet la Chișinău, pe 6 ianuarie, de Bobotează: făgăduise să nu cedeze nicio palmă din teritoriu, fie ce-o fi. Peste câteva zile, față de prietenii adunați la el
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
iubirea, într-o latrină urât mirositoare, bâzâită de muște. Când, în sfârșit, sosi și Grigore, războiul începuse în Balcani. Nu se mai punea problema să plece în Grecia, chiar admițând că bulgarii, cu care, de când recuperaseră sudul Dobrogei, eram la cuțite, ar fi permis trecerea prin teritoriul lor. Grigore povestea și el, într-o scrisoare către șeful de gară, evenimentele de după plecarea lor și, apoi, greutățile pe care le întâmpinaseră până să părăsească Basarabia. În cele din urmă, administrația sanatoriului îi
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
fronturi. Pe de o parte cel al burgheziei conservatoare îngrijorată de exagerările milițiilor naziste, pe de altă parte cel al aripii de stînga a partidului, mai ales al celor din SA al căror șef, Ernst Roehm cere "desăvîrșirea revoluției". "Noaptea cuțitelor lungi" pune capăt acestei perioade de incertitudine. Între elementele înaintate ale partidului său și marile forțe conservatoare, Hitler le alege pe cele din urmă. În noaptea de 29 spre 30 iunie 1934, el dă ordin SS-ului lui Himmler să
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
1973, Franța, după Japonia, realizează cel mai înalt nivel de creștere economică din lume, aproape 7% anual. Atmosfera internațională se îndreaptă spre "destindere" Creșterea economică europeană de la mijlocul anilor 50 s-a produs într-un context internațional pe muchie de cuțit, pînă în 1963, perioadele de destindere alternînd rapid cu cele de încordare, începînd cu această dată, relațiile Est-Vest în general, dar mai ales cele care privesc Europa intră într-o perioadă de relaxare. Anul 1956 este marcat de o dublă
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
însuși autorul: "Este cineva care dezghioacă / ghiocul lucios, rotunjit in aeternum de apele / inexistenței; un trăsnet / e nașterea miezului care trăiește, / E cineva care-ascultă, iubește, iubește în lacrimi inima pietrei înlăcrimate. / Solzii de aur ai mării îi rade cu greul cuțit albăstrui; buzele sale confuze bolmojesc un cuvânt de plăcere când peștele fără hotar, care-i marea, se zbate și geme ca o femeie iubită. E cineva, un copil care se joacă în praful / Căii Lactee; pulberea fină a cerului / o pitrocește
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
cu omul aflat în luptă cu tehnologia este problematică, pentru că Rambo este identificat și cu tehnologia, în speță cu tehnologia militară ucigașă. Arcul cu săgeți al lui Rambo lansează proiectile care explodează prin impact nuclear, îmbinînd astfel natura cu tehnologia. Cuțitul lui Rambo, ridicolul simbol falic al masculinității agresive, este produsul celei mai înalte tehnologii, ceea ce îi permite posesorului să taie cu el și sîrma ghimpată și chiar să-și coase rănile cu un ac și o ață ascunse, foarte convenabil
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
simbol falic al masculinității agresive, este produsul celei mai înalte tehnologii, ceea ce îi permite posesorului să taie cu el și sîrma ghimpată și chiar să-și coase rănile cu un ac și o ață ascunse, foarte convenabil, chiar în mîner. Cuțitul îl ajută să-și găsească drumul, fiind dotat cu o busolă și este, bineînțeles, și arma redutabilă cu ajutorul căreia scapă de adversari. În plus, Rambo mai este asociat cu puterea elicopterelor, explozibilelor și altor arme, îmbinînd astfel tehnologia și natura
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
Megahiturile hollywoodiene din verile trecute au invadat piața cu suveniruri stranii ca Gremlini pufoși sau drăgălași extratereștri de genul E.T. Anul acesta, magazinele își fac stocuri de accesorii de luptă: o reproducere a arcului cu săgeți high-tech al lui Rambo, cuțite Rambo și un vast sortiment de puști de jucărie, inclusiv o armă automată care împroașcă un jet de apă la o distanță de 30 m. Tinerii vor putea să înghită vitamine Rambo, iar newyorkezii pot trimite rambograme, în care un
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
Rambo. Au fost Rambo două clone ale lui Stallone în ultima săptămînă; aceștia erau îmbrăcați în haine militare de camuflaj, cămăși sfîșiate și erau pictați pe față. "Ne dăm seama de ce se îmbracă în uniforme militare și poartă asupra lor cuțite, a spus Joanne Cortese, una din persoanele ale căror case au fost ținta atacurilor de vandalism. Se simt ca membrii grupului lui Rambo. Simt că dacă Rambo poate să facă așa ceva, și ei pot"." (Știre provenită de la United Press International
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
United Press International, 17 august 1985) Alte rapoarte au adus la lumină alte încălcări ale legii, inclusiv crime, care au fost, după cum s-a spus, inspirate de Rambo. Ziarul Los Angeles Times a menționat că un ucigaș a folosit un cuțit de tip Rambo și că se crede că suspectul fusese inspirat de film (16 august 1985). "Un judecător a minimalizat importanța glorificării personajului Rambo în decizia luată în cazul unui băiat de 15 ani acuzat de a fi plasat capcane
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
instigare la crimă, deținere ilegală de material explozibil și contribuție la delincvență juvenilă... Lee a declarat că raidurile făcute vineri la domiciliul din Satruma al lui Mc Clinton și la fosta reședință a acestuia din Mobile au scos la iveală cuțite, praf de pușcă și săgeți explozive. Poliția a spus că el folosea arme și muniție de luptă pentru a obișnui tinerii între 11 și 15 ani cu tacticile luptei de comando. Pe unii dintre băieți i-a dus să vadă
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
capabile să facă dacă și-ar asuma puterea falică. Atît scriitoarea din Basic Instinct, cît și Alex din Fatal Attraction, pot fi privite ca vehicule ridicole ale puterii falice scăpate de sub control; sînt folosite ca arme ale crimei pumnale sau cuțite de spart gheața ce servesc drept simboluri ale falusului violent într-un simbolism freudian primitiv. O critică de diagnoză ca cea pe care voi încerca să o ilustrez și să o dezvolt în studiile ce urmează utilizează istoria pentru a
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
deșteptă pe bătrâna mamă a lui Venescu, care ieși să vadă ce se întâmplă. Bătrâna, văzând înfiorătorul spectacol, începu, firește, să țipe. Venescu pierdu capul și alergă după femeie, pe care o ajunse în camera de culcare, și-i înfipse cuțitul de mai multe ori. Copilul, deșteptat din somn, văzând drama, începu să plângă și să roage: — Nene, nu omorî pe mama mare!... Atunci Venescu, care își pierduse cu totul sângele rece, suprimă și pe acest din urmă martor. Apoi, crezând
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
mai devreme cu 10-15 minute din salon, voi merge alene fiind prins în discuții banale sau foarte puțin interesante cu vreun cunoscut sau cu cineva la întâmplare; voi avea mereu o punguliță cu zahăr și una cu sare și un cuțit în buzunar; voi vorbi cu haita de câini înfometați ori sătui. Poate că voi merge și eu pe acest drum îndelung bătătorit de atâtea și atâtea generații de bolnavi! Poate voi aștepta și eu, înainte de a fi strigat de o
FOAIE DE OBSERVAŢIE -jurnalul unei conştiinţe- by VIRGIL ANDRONESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/274_a_499]
-
prietenului Florin că e un laș și că nu are ,,sânge în instalație’’ pentru a pune piciorul în prag, în fața celor care îl umilesc. Răspunsul bunului meu prieten și camarad de suferință a venit tardiv, scurt și tăios ca un cuțit de buzunar înfipt în inima potențialului atacator... ,,Cel puțin, în cazul meu, nu se pune problema... Am unele probleme de sănătate la coloană și îmi e frig dacă vin îmbrăcat așa cum doriți! Din corpul ,,G’’ până aici...! Nu vreau să
FOAIE DE OBSERVAŢIE -jurnalul unei conştiinţe- by VIRGIL ANDRONESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/274_a_499]
-
într-o clipită, ca de obicei. Femeia ce spală geamurile scoate tacticoasă - și mai mult pe ascuns, o cheie din buzunarul halatului albastru, o înfige în butucul yalei și o răsucește de două ori, cu oarece răutate, ca pe un cuțit într-o rană sângerândă. Rana noastră cea de toate zilele de după faimoasa și caricaturala ședință, ținută de director! Iată înfăptuirea ,,binefacerilor’’ promise de director! Cadoul directorului cu ocazia sărbătorilor de iarnă! Așa trece timpul, așa trece viața...! A mai trecut
FOAIE DE OBSERVAŢIE -jurnalul unei conştiinţe- by VIRGIL ANDRONESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/274_a_499]
-
tehnici cu terapeutul dumneavoastră. Expunerea nu trebuie să abordeze doar gîndurile obsesive, ci și toate situațiile evitate care ar putea provoca apariția gîndurilor. De exemplu, o persoană căreia îi este frică să nu își rănească propriii copii evită contactul cu cuțitele sau cu alte obiecte ascuțite atunci cînd aceștia se află în preajmă, iar o persoană cu gînduri blasfemiatoare evită mersul la biserică, de teamă ca acestea să nu survină exact atunci. Evitarea unor astfel de situații trebuie depășită, pentru a
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
mai figurau și diferiți ambasadori pentru fiecare țară. La prima ședință, după propunerea contelui Andrássy, prințul de Bismarck este ales președinte. Un sugestiv proces la Curtea cu jurați. Un oarecare Logositopolu și-a ucis mama, tăind-o în bucăți cu cuțitul. În fața juraților, asasinul a avut un fel original de a se apăra, el a invocat înrâurirea eredității, spunând că scoboară dintr un neam de ucigași: tatăl său și-a omorât soția, un frate al său și-a omorât soția și
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
Petraru împotriva lui Ion Brătianu. atentatul lui petraru Ioan Petraru, fost profesor la București și la Târgoviște, era atunci funcționar la Ministerul de Finanțe. Când Ion Brătianu a ieșit singur din Cameră, Petraru s-a repezit asupra-i cu un cuțit și a voit să îl lovească; Brătianu a oprit lovitura, dar cuțitul a pătruns paltonul, cămașa, și a zgâriat pielea în partea pieptului. Alergând, deputatul Goga, care tocmai ieșea, a lovit pe atentator cu bastonul în cap și apoi lumea
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
la București și la Târgoviște, era atunci funcționar la Ministerul de Finanțe. Când Ion Brătianu a ieșit singur din Cameră, Petraru s-a repezit asupra-i cu un cuțit și a voit să îl lovească; Brătianu a oprit lovitura, dar cuțitul a pătruns paltonul, cămașa, și a zgâriat pielea în partea pieptului. Alergând, deputatul Goga, care tocmai ieșea, a lovit pe atentator cu bastonul în cap și apoi lumea ce a alergat l-a dezarmat. Brătianu s-a ales cu contuziuni
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]