7,301 matches
-
În sensul „cetățeniei” modernității, nu al cotizării la o mișcare, fie ea și de avangardă artistică. „Punându-ne În inconfortabila situație a imigrantului suntem din nou ca niște copii”, explica imigratul În Lumea Nouă. „Sunt printre puținii care continuă să deseneze după ce copilăria s-a Încheiat, continuând și perfecționând desenul copilăriei.” Un exil, copilăria Însăși, dar unul miraculos, plin de vizuini și vrăji. Saul Steinberg Își descoperă Patria În America, tocmai pentru acest sens al libertății și jocului și substituirii, al
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
disponibilități care doar se oprește, fără a se fixa, În popasurile aventurii neîntrerupte, de Milano, Hollywood, Colorado, New York. Negând „ancorarea” În altă natură decât În cea umană, proclamând cerebralitatea drept adevărata sursă de inspirație creatoare, Saul Steinberg recunoaște: „Nu pot desena un peisaj, desenez doar o situație umană. Ceea ce desenez este chiar desenul, desenul derivat din desen. Linia vrea să amintească, constant, că este făcută din cerneală”, spune artistul. Și: „Întreaga istorie a artei m-a influențat: pictura egipteană, desenele din
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
se oprește, fără a se fixa, În popasurile aventurii neîntrerupte, de Milano, Hollywood, Colorado, New York. Negând „ancorarea” În altă natură decât În cea umană, proclamând cerebralitatea drept adevărata sursă de inspirație creatoare, Saul Steinberg recunoaște: „Nu pot desena un peisaj, desenez doar o situație umană. Ceea ce desenez este chiar desenul, desenul derivat din desen. Linia vrea să amintească, constant, că este făcută din cerneală”, spune artistul. Și: „Întreaga istorie a artei m-a influențat: pictura egipteană, desenele din closete, arta primitivă
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
În popasurile aventurii neîntrerupte, de Milano, Hollywood, Colorado, New York. Negând „ancorarea” În altă natură decât În cea umană, proclamând cerebralitatea drept adevărata sursă de inspirație creatoare, Saul Steinberg recunoaște: „Nu pot desena un peisaj, desenez doar o situație umană. Ceea ce desenez este chiar desenul, desenul derivat din desen. Linia vrea să amintească, constant, că este făcută din cerneală”, spune artistul. Și: „Întreaga istorie a artei m-a influențat: pictura egipteană, desenele din closete, arta primitivă și clinică, Seurat, desenele copiilor, broderiile
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
curțile D lui Colonel (r) N. Druțu, fost comandant al regimentului 5 Pionieri și Colonel (activ) Stănescu, Comandant al regimentului 10 Dorobanți o carte intitulată „Adevărul în procesul Corneliu Zelea Codreanu”. Cartea are pe prima copertă un gard de fier, desenat în culoare verde, cu titulatura de mai sus, în mijlocul copertei, iar dedesubt portretul mic al lui Corneliu Zelea Codreanu. b) La desfacerea corespondenței s-au mai găsit opt bucăți adresate șefilor de autorități: General Levente, Comandantul Diviziei a 6 a
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
al doilea rând pentru nevoile celorlalte instituții publice arătate mai sus. 2. În mod obișnuit evreii netitrați execută munca obligatorie manuală și numai excep țional și în număr restrâns sunt admiși la lucrări de birou evreii cu titluri acade mice, desena torii și contabilii autorizați, având la bază Academia de Studii Comerciale și Industriale. Specialiștii technici (titrați și netitrați) sunt întrebuințați conform specialității lor. 3. Principial evreii în vârstă de 18-19 și cei dela 41-50 de ani se repartizează pentru nevoile
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
pe buton și porțile ecluzei s-au deschis, apa năvălind pe ecran cu un zgomot asurzitor. O coloană imensă a țâșnit în vidul din depărtare. Era pe vremea când la cinematografe se prezentau filme documentare de scurt metraj și benzi desenate înaintea filmului principal. Țin minte că mă trecuseră fiori și că mă întrebasem ce s-ar fi întâmplat cu mine dacă aș fi fost prins într-un asemenea șuvoi. A trecut un sfert de secol de atunci și chiar mă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
bonul de garanție primit. — L-ați căutat bine? mă întrebă funcționarul de la ghișeu. — Da. — Cum arăta geanta dumneavoastră? — Un rucsac albastru pe care scria Nike. — Cum este marca de fabrică? Am cerut o foaie de hârtie și un creion, am desenat un bumerang și am scris NIKE deasupra lui. Recepționerul m-a privit cam ciudat, dar a luat foaia într-o mână și a început să caute pe rafturi. S-a întors cu rucsacul meu. — Acesta este? — Da. — Aveți vreun act
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
simptomul sigur al bătrâneții, înțelepciunii sau resemnării”. ( Ionel Teodoreanu ) ,, Fără enigmă, fără necunoscut, nu este dragoste. Dragostea e nostalgia de ceva necunoscut în care presimți frumusețe.” ( Ionel Teodoreanu) ,,Ninge naiv. Poate că pe o fereastră aburită, un deget mic a desenat o căsuță cu o ușă, două ferestre și hogeagul din care iese codița unui cârlionț de fum. Satul fulgilor e numai în ochii copiilor. Geamul e o filă veche din cartea îngerilor. Așa începe iarna: într-o dimineață albă, cu
ASCULTÂND TĂCERI… by IONEL SPÂNU, DOINIŢA SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Science/286_a_571]
-
simptomul sigur al bătrâneții, înțelepciunii sau resemnării”. ( Ionel Teodoreanu ) ,, Fără enigmă, fără necunoscut, nu este dragoste. Dragostea e nostalgia de ceva necunoscut în care presimți frumusețe.” ( Ionel Teodoreanu) ,,Ninge naiv. Poate că pe o fereastră aburită, un deget mic a desenat o căsuță cu o ușă, două ferestre și hogeagul din care iese codița unui cârlionț de fum. Satul fulgilor e numai în ochii copiilor. Geamul e o filă veche din cartea îngerilor. Așa începe iarna: într-o dimineață albă, cu
ASCULTÂND TĂCERI… by IONEL SPÂNU, DOINIŢA SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Science/286_a_570]
-
Rebreanu. În Pavel Dan, [...] mort la treizeci de ani, literatura română a pierdut, poate, pe principalul urmaș al lui Rebreanu. OV. S. CROHMĂLNICEANU SCRIERI: Urcan bătrânul, pref. Ion Chinezu, București, 1938; ed. pref. B. Elvin, București, 1960; Iobagii, cu chipuri desenate de A. Jiquidi, București, 1944; Scrieri alese, îngr. și pref. Florian Potra, București, 1956; Scrieri, îngr. și pref. Cornel Regman, București, 1965; Vedenii din copilărie, București, 1971; Urcan bătrânul, îngr. și postfață Nicolae Balotă, București, 1973; Jurnal, îngr. și pref.
DAN-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286674_a_288003]
-
structurarea unui stil propriu. Criticul se exprimă mai ales prin „parabole critice”, atunci când vorbește de argonauți (cititorii), cu starea lor veșnică de căutători ai unei iluzii (lâna de aur), de „ultimul argonaut” sau de „omul pasăre”. O paralelă interesantă se desenează în capitolul Eriniile lui Hitchcock, între nuvela fantastică Păsările de Daphné du Maurier și ecranizarea ei, cu decelarea dimensiunii cuplului etern. Criticul este totuși fundamental poet. Se vede aceasta și din metaforismul stilului din eseuri și articole. Primul volum de
DRAGAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286841_a_288170]
-
orientarea prozei lui D. Autorul se arată preocupat de profilul artistic al textului, în care dobândesc pondere spiritul analitic, sondajul psihologic, tentația parabolei și a fantasticului. Narațiunea capătă fluență și vivacitate prin liricizare sau prin contrapunctul ludic, încastrate în „situații desenate cu precizie, astfel încât să degaje un adevăr moral și psihologic, stări conflictuale resorbite în nuanțe prinse cu finețe, momente de intensificare a existenței capabile să pună în valoare o dominantă sufletească” (Mircea Iorgulescu). După 1990, și-a editat în volume
DRAGAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286845_a_288174]
-
însă și calitățile unui scriitor, „unui literat rătăcit în politică”, așa cum s-a spus, care știe să nareze captivant, să observe detaliul semnificativ, să reînvie dramele oamenilor, să evoce momente de mare înălțare patriotică și, mai presus de orice, să deseneze portrete memorabile. Dintre numeroasele scene descrise cu un exersat condei de povestitor este de menționat, de pildă, aceea a depunerii jurământului de către guvernul I. I. C. Brătianu în fața regelui Carol I, care, deși slăbit și îmbătrânit, ținându-se drept în uniforma
DUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286887_a_288216]
-
și apoi recunoaște oficial un nume. Incomodă, locuința generică a autoficțiunii este, vorba ceea, autorizată, dar nu și acreditată. În 1975, Philippe Lejeune scrie o carte, Pactul autobiografic, astăzi de referință pentru studenții de la Litere. În bun obicei structuralist, teoreticianul desenează un tabel taxinomic al diferitelor practici de scriitură, În funcție de strategiile narative prin care autori și cititori cad de acord asupra semnării unor “pacte de lectură”. O căsuță rămîne liberă: căsuța cea urîtă, aceea unde pactul romanesc (deci nu autobiografic, cele
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
foamei aflați despre existența unei fete caracterizată de o neostoită foame: de dulciuri la Început, de iubire, de alcool, de cărți și de hărți, de călătorii, de asceză și, peste toate, singura perenă, de scris. Ramuri ale acestui copac biografic desenat aici găsiți În alte romane: În Metafizica tuburilor, pe cea despre prima copilărie japoneză, În Uimire și cutremur pe cea despre despre reîntoarcerea, la 21 de ani, În Tokyo și despre experiența de translator avută aici. Romanciera debutează la Începutul
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
așadar funcția cathartică a lecturii, cea mai eficace dintre toate. Viel alternează, În filmul său, jocul funambulesc cu realitatea previzibilă, așa cum Dostoievski contrabalansa umanul supus religiosului cu demonicul “care crede În dracu personal” și ambii reinstaurează realitatea, respectiv religiosul, doar desenând figura ajutătoare a presupunerii prin absurd, Încheiată În sânge. Numai că dacă la Dostoievski moartea este o pedeapsă, la Viel moartea este o lovitură de maestru, o anecdotă (recunoaște la un moment dat naratorul că valoarea filmului rezidă În anecdote
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
se află abia la jumătatea carierei - este alcătuită de fapt din cronici ale unor vieți care au fost. Critica vorbește de o suită romanescă: În Les champs d’honneur atenția se focalizează asupra figurii bunicului, În Des hommes illustres se desenează portretul tatălui, În Le Monde à peu près (1996) se insistă asupra morții tatălui. Penultimele două romane, Pour vos cadeaux (1998) și Sur la scène comme au ciel (1999) se concentrază asupra figurii mamei. Toate aceste cărți vorbesc Însă despre
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
ce poate fi citit și ca un breviar de artă militară, abundă în detalii privind asedii și fortificații de cetăți, muniție și tactici militare, durata unor bătălii sau efectivele ce se confruntă. Statura voievodului, ca principe și cavaler creștin, se desenează auster într-un peisaj predominant cazon. Succesiunea episoadelor, dinamică, imprimă ritm relatării. Cronica furniza, de altfel, și primele, succinte „povestiri”, reiterate de scrisul istoriografic. După o luptă pe Siret aparent pierdută, Ștefan „zace” o dimineață „printre morți”, până spre prânz
CRONICA MOLDO-GERMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286525_a_287854]
-
alegoria morții ca o maree domestică, recurentă în poeme până târziu: „Va veni acea ultimă zi, eu am s-o aud/ urcând prin pământ înăuntrul copacilor și/ acestor obiecte care zac împrăștiate prin casă/ mărturisindu-mă ca niște ape liniștite/ desenându-le pentru prima dată conturul/ [...] nemaivăzut de clar, de frumos și de viu // va veni acea ultimă zi, seara aceea albastră/ prin care voi trece tăcut [...] și numai puțin înspăimântat când voi simți/ marea lingându-mi picioarele” (Numai puțin înspăimântat
CRISTEA-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286503_a_287832]
-
profunzimea relațiilor respective. Modalitatea acestor manifestări și relaționări în cursul cărora persoana nu e ruptă de ambianță, de nișa ecologică umană, nu e „alături” față de aceasta - ca în depresia majoră sau delir - constituie o pânză de fond pe care se desenează forma, stilul devianțelor celor cu tulburări de personalitate. În continuare, vom lua ca punct de plecare concepția lui Livesley (1991; 2000; 2001; 2004Ă. Autorul consideră că în cazul tulburărilor de personalitate e prezentă o disfuncție dăunătoare (harmfulă a achiziției structurii
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
-i pe ALLPORT și CATTEL, au ajuns la cei 5 mari superfactori. Cuvintele fac parte din istorie, la fel ca orașele, catedralele, palatele, epopeile, tragediile și romanele. De-a lungul istoriei, ele creează țesătura, pânza de fond pe care se desenează viața de zi cu zi a oamenilor vii, ce nu încetează niciodată să se caracterizeze unul pe altul și să depene povești, despre zei și eroi, despre persoane cunoscute sau despre personaje fictive, plasate în realitatea imaginarului sau a realității
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
sunt incluși noi factori de consolidare. O demonstrație clară în acest sens a constituit-o un experiment raportat de Trowbridge și Carson în 1932 (pp. 245-258; cf. Hilgard, Bower, 1966, p. 29). Aceștia au arătat că încercările repetate de a desena exact o linie dreaptă de 3 inch (7,62 cm) de către subiecți legați la ochi nu duceau la nici un rezultat bun. Indiferent de numărul de reluări, progresul a rămas nesemnificativ. Așadar, repetiția nu este o „mamă fidelă” a învățării, „fidelitatea
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
se transformă în stimul iritant pe care subiectul tinde să îl evite în conformitate cu legile satisfacției și ale reușitei. Trowbridge și Carson au arătat că eficiența învățării creștea însă foarte semnificativ dacă, după fiecare repetiție, subiecților li se atrăgea atenția că desenează o linie prea lungă sau prea scurtă față de standardul de 3 inch. Fără acest sprijin, simpla repetare rămâne ineficace. Thorndike intenționa, inițial, să revină asupra legii exercițiului doar pentru a preveni, prin măsuri speciale, aplicarea ei greșită în practică. Demonstrații
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
mea și îl transform într-o parte reală a mea”. Adolescentul care devorează totul, poate citi sau auzi despre motoarele cu benzină ca să-și facă jucăria mai rapidă și mai eficientă exemplifică acest tip de învățare. Copilul care încearcă să deseneze o casă reală citește sau aude despre câteva reguli simple ale perspectivei. El întinde mâna după material, și-l însușește, îl folosește. Acesta este un alt exemplu de învățare semnificativă. Totuși, altul este copilul care caută cărțile și biblioteca pentru
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]