11,536 matches
-
mai vechi se regăsesc la marginea unei astfel de arii, age-area). Aceștia subliniază faptul că o trăsătură nu apare decât după ce apar anumite inovații tehnice care să o facă posibilă. Astfel, conform principiului serierii culturale a lui Sapir, agricultura puțin dezvoltată a indienilor Paiute este un Împrumut recent de la indienii Pueblo din New Mexico. S-a reflectat mult de atunci Încoace asupra complexității legăturilor Între persistența și transformarea acestor trăsături, asupra diversității focarelor de inovație și asupra aspectului nonmecanic al difuziunii
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
egalității printr-un efect de Înglobare a diversității societăților În unitatea genului uman. Numai că imediat introducem o distincție duală și expresia principiului ierarhiei pentru a da seama de această alteritate. Există astfel oamenii civilizați și barbarii, educații și analfabeții, dezvoltații și subdezvoltații: pe scurt, În fața „noastră” există „ei”. Or, „ei” sunt concepuți ca opuși „nouă” și toate calificările pozitive pe care le asociem culturii noastre se aplică inversate culturii „lor”. Din moment ce această reprezentare este, după cum spune Dumont, baza ideologiei moderne
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
teritorială, rata natalității și a mortalității etc.), de suportul instituțional (recunoaștere și reprezentare În cadrul structurilor politice) și de statutul colectivității. Este necesar Însă să procedăm și la o evaluare „subiectivă”, care să țină seama de funcția simbolică a limbii (mai dezvoltată uneori decât practica ei). În cadrul acestei ultime evaluări, atitudinea locutorilor joacă un rol esențial. Comportamentul lingvistic, se știe, este principala sursă de informații de care dispunem pentru a ne forma o opinie asupra semenilor noștri. Trăsăturile lingvistice (fie ele topolectice
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
participare politică (Lund, 1999) (www.osce.org/hcnm/documents/recommendations). Acțiunea Uniunii Europene În acest sens a rămas destul de limitată și se manifestă În special prin rezoluțiile Parlamentului European (Nic Shuibhne, 2002). Consiliul Europei dispune așadar de instrumentele cele mai dezvoltate, atât pentru protecție, cât și pentru promovare. Cel mai des citat dintre aceste instrumente este Convenția-cadru adoptată În 1995 (http://conventions.coe.int/Treaty/FR/Cadreprincipal.htm). Aceasta merge sensibil mai departe decât alte documente, stabilind drept obiectiv supraviețuirea pe
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
zilele noastre, conferința ministerială de la Doha din noiembrie 2001 deschizând o nouă rundă de negocieri consacrate dosarului agricol, serviciilor, protejării proprietății intelectuale, precum și condițiilor concurențiale. De altfel, obstacolele În calea circulației capitalurilor (controlul schimburilor valutare) au fost Înlăturate În țările dezvoltate, mai Întâi În cele anglo-saxone și În Germania, apoi În Franța și În Italia, 1 iulie 1990 fiind data de scadență pentru țările din cadrul Comunității Europene. Un alt factor de extindere teritorială, noile tehnologii din informație și comunicare (NTIC), facilitează
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
la rândul său că, pentru a salva planeta, trebuie pur și simplu să părăsim drumul dezvoltării și al economicismului și să ne orientămspre descreștere (Latouche, 1991). După părerea lui, este fals să ne imaginăm că nivelul de trai al țărilor dezvoltate poate fi extins la scară universală. Alți autori, printre care Patrick Viveret, propun construirea unui ansamblu plural, asociind sfera domestică, neluată În calcul de contabilitățile naționale, economia socială și solidară, precum și serviciile colective. Susținătorii dezvoltării durabile, reprezentați În special de
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
rată de creștere foarte ridicată. Nu trebuie să uităm nici faptul că, de la sfârșitul celui de-al doilea război mondial, nivelul de viață În numeroase regiuni ale lumii, inclusiv În afara Europei și Americii de Nord, s-a ameliorat simțitor. În cazul economiilor dezvoltate, au existat faze de Încetinire a ritmului creșterii sau de stagnare, dar acestea nu au scăzut În mod semnificativ volumul de activitate. Cercetarea științifică și medicală tinde să depășească frontierele, echipele asociind specialiști de diferite naționalități. Rezultatele cercetărilor se văd
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
o simplă construcție; ne putem atunci imagina schimburi Între naționalisme și putem pune În evidență o logică de emulație. Un proces de imitare. Se Întâmplă ca unele populații să remarce o asimetrie Între propria cultură și cea a țărilor mai dezvoltate. Voința de a se ridica la un nivel echivalent le Împinge atunci să imite referințe identitare valorizante. Procesul de imitare poate fi analizat În mai multe moduri. Adepții teoriei difuzionismului văd În naționalism o ideologie născută În Occident (În principal
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
dominație. Printre principalele critici aduse acestui cadru de analiză, să menționăm caracterul reductiv al anumitor presupuneri de tip holist și riscurile de reificare sau de ipostaziere legate de adoptarea unei astfel de grile. O a doua orientare de inspirație funcționalistă, dezvoltată În a doua jumătate a anilor ’40 de autori precum Kingsley Davis și Wilbert Moore, atrage atenția asupra diversității aprecierilor sau judecăților cu privire la competențe și talente, contribuțiile și retribuțiile fiind strict dependente de reprezentări sau de modele culturale puternice care
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
refereau la reținerea, În „spațiul internațional”, a unor călători surprinși În neregulă În porturi sau aeroporturi și cărora le fusese refuzată autorizația de a pătrunde pe teritoriul național. ν Această zonă, care exista sub diferite denumiri În multe dintre țările dezvoltate, nu avea totuși existență juridică. Ceea ce Însemna că persoanele reținute aici, fie În porturi sau aeroporturi, fie Într-un hotel din apropierea acestora, nu beneficiau de nici una dintre protecțiile garantate oricărui solicitant de azil, În special de intervenția obligatorie a unui
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
măsură și mai mare căci dacă Statul comunist a încercat din greu să dreseze poporul român pentru a-l ține liniștit și ocupat, după 1989 aceasta sarcină a fost preluată, e drept, nu de la începutul perioadei, de către mass-media românească, din ce în ce mai dezvoltată dar din ce în ce mai coruptă și imorală care eludează total faptul că până la urmă, privată sau de stat este un serviciu public. Constant ne este livrat drept argument suprem faptul că asta vrea poporul, asta face rating, o mare minciună pe care
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
monosilabice. Acest tip de întrebări, pe care le numim închise, pot compromite interviul dacă nu sunt urmate de întrebările „de ce?” și „cum?”. Întrebările cu final deschis, descriptive, structurale și de contrast, care încurajează obținerea unor răspunsuri mai argumentate și mai dezvoltate, sunt de mai mare ajutor. O întrebare descriptivă va fi aceea care ne oferă un răspuns dezvoltat, de exemplu: „Cum ai descrie copilăria ta?”. O întrebare structurală obține informații despre organizarea cunoștințelor sau a activităților, cum ar fi: „Spune-mi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2130_a_3455]
-
de întrebările „de ce?” și „cum?”. Întrebările cu final deschis, descriptive, structurale și de contrast, care încurajează obținerea unor răspunsuri mai argumentate și mai dezvoltate, sunt de mai mare ajutor. O întrebare descriptivă va fi aceea care ne oferă un răspuns dezvoltat, de exemplu: „Cum ai descrie copilăria ta?”. O întrebare structurală obține informații despre organizarea cunoștințelor sau a activităților, cum ar fi: „Spune-mi câteva lucruri pe care le-ai făcut când erai copil”. O întrebare de contrast evocă dimensiuni ale
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2130_a_3455]
-
Prin urmare, n-aș putea spune că am simțit greutățile regimului. Însă trei șocuri, trei momente pe care nu le-am uitat nici până acum m-au făcut să înțeleg că lucrurile nu funcționează așa cum se spune în „societatea multilateral dezvoltată“ în care trăiam (bine, n-aveam o viziune atât de amplă și profundă, dar în principiu despre asta era vorba). Primul dintre momente a fost când i-am dat câteva pătrățele de ciocolată - nu mai țin minte marca - unui vecin
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2171_a_3496]
-
emițătorului. Specificul analizei textuale ține de obiectivul dat prin lucrările lui G. Guillaume de a înțelege gîndirea care gîndește. Pornind de la descrierea sensului produs de mijloacele lingvistice și paralingvistice această analiză vizează o înțelegere a producerii sensului, iar acest demers, dezvoltat îndeosebi de lucrările ce sînt conduse de perspectiva praxematică, s-a finalizat într-o metodologie care pune în valoare analiza dinamică a funcțiilor textuale. În acest caz, examenul mărcilor enunțării începe cu sesizarea reprezentărilor de spațiu și de timp ale
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
și percepțiile atribuite punctului de vedere al unui personaj. Ca fenomen metalingvistic, discursul raportat a fost studiat din perspectiva relației discursului direct cu autonimele, teza fiind susținută de Gottlob Frege, pentru care stilul direct este echivalentul unui nume propriu, și dezvoltată ulterior de Josette Rey-Debove și de J. Authier-Revuz: discursul direct este citare, deci autonim, iar discursul indirect, traducere; discursul raportat ca discurs autonim se distinge de modalitatea autonimică, văzută ca discurs reflexiv. Ca fenomen de enunțare, discursul raportat pune în
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
urmărește evaluarea sistemului de instrucție din diferite țări, pornind de la indicatori comuni. Pentru a evalua gradul de literație în țările industrializate, s-au adoptat criterii speciale cu scopul de a determina transformările generale cunoscute în cazul unui sistem de producție dezvoltat, în cadrul cărora aspectul lingvistic legat de diferite activități (servicii, automatizare, informatizare) are o mare pondere. Cel de-al doilea înțeles al lui literație vizează situația reală a scris-cititului în țări foarte diferite sub aspect cultural, social și politic, în vreme ce al
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
a releva existența organizărilor raționale, ea folosește conceptul "expunere", care reprezintă funcția discursivă constînd, pentru un segment de discurs dat, din acreditarea și întărirea verosimilității conținutului asertat într-un alt fragment de discurs. O dată cu analiza discursului și cu analiza conversațională, dezvoltate ca secțiuni ale pragmaticii lingvistice, s-a întemeiat și o logică a acțiunilor, în care principiile logice sînt raportate la actele de vorbire. Pornind de aici, se poate prezice existența unor relații între aceste acte pe care le inițiază conversațiile
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
argumentare bazată pe alegerile și pe reprezentările utilizate de locutor pentru a descrie o situație sau un obiect din sfera de cunoștințe a interlocutorului. Ca atare, în conturarea microuniversului se reflectă doar o parte dintre aspectele specifice categoriilor constituente. În cadrul dezvoltat al logicii naturale, conceptul de "microunivers" este asociat "schematizării". Teoria schematizării a fost dezvoltată de J.-B. Grize (în 1996), care propune un model diferit de comunicare, de interacțiune verbală, o nouă alternativă pentru schemele de comunicare existente în lingvistică
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
a cânta alături de Mahala Rai Banda. Revenind în România, am constatat că, din fericire, oamenii nu s-au schimbat, că și-au păstrat acea doză de naivitate minunată care înseamnă deschidere, curiozitate, altfel spus, nu au ipocrizia altor societăți mai dezvoltate. Spun asta, pentru că, așa cum observ, în România încă nu s-au rezolvat toate problemele; nivelul de trai e foarte scăzut, oamenii o duc încă prost“. O parte dintre ei - cei din Timișoara - ar fi avut ocazia de a savura o
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2179_a_3504]
-
lui Dumnezeu nu este de aici. Unele secte protestante, din aceeași incapacitate de a descoperi duhul reificat în literă, plaseaza Parusia, a doua venire a lui Hristos, ca un apogeu al istoriei universale. "Ei concep Împărăția cerurilor ca un chip dezvoltat al lumii acesteia sau lumea aceasta ca un chip nedezvoltat al Împărăției cerurilor [...]. În toate variantele milenariste, mai ales hiliasm, Împărăția cerurilor are caracter istoric după chipul vieții de acum"38, constata părintele Stăniloae. Recunoaștem în hiliasm influența mesianismului iudaic
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
explica diferențele de secularizare existențe între societăți, îl reprezintă gradul de dezvoltare socială. Inglehart (1990), Inglehart, Halman, Welzel (2003) și Inglehart & Norris (2004) arată că în societățile puternic industrializate gradul de religiozitate este mai scăzut decât în cele sărace, slab dezvoltate. Explicația principală rezidă în faptul că persoanele socializate într-un mediul social nesigur și care trăiesc permanent într-un astfel de mediu, fiind supuși unor riscuri multiple precum sărăcie, boala, șomajul etc. au nevoie de norme rigide, predictibile care să
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
premizele schimbării sociale și culturale, însă schimbarea valorică modelează le rândul ei condițiile economice (Inglehart, Halman, Welzel, 2003). Care este implicația imediată pentru religiozitate a acestei interdependențe dintre economie și societate? O primă consecință este apariția secularizării în societățile puternic dezvoltate economic. Însă economia nu explică totul așa cum am arătat anterior. Conform lui Inglehart și Norris (2004) relația dintre religiozitate și economie este mediată practic de sentimentul de securitate umană și de vulnerabilitatea față de riscuri. Persoanele care trăiesc în societăți cu
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
României să fie superior unor țări mai puternic industrializate din Europa Centrală și de Est, precum Cehia sau Germania de Est. Dacă nivelul de religiozitate depinde de gradul de dezvoltare socială, atunci România va fi mai religioasă decât țările mai dezvoltate decât ea și mai puțin religioasă decât statele cu un nivel de dezvoltare inferior. Trebuie avut însă în vedre că dezvoltare socială și umană nu înseamnă doar bani mai mulți, ci înseamnă și un capital uman mai mare. Analiza realizată
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
Analizând cazul Poloniei, Kochanowicz (2004) arată că paternurile de încredere sunt rezultatul întăririi reciproce dintre tradițiile premoderne și practicile comuniste. În timp ce primele au pus accentul pe relații strânse în cadrul familiei și pe lipsa credibilității statului și a pieței (instituții slab dezvoltate și cu impact slab în societățile formate predominant din țărani), practicile comuniste au distrus și atomizat societatea civilă și au generat o neîncredere profundă în instituțiile formale (Bădescu, Sum, Uslaner, 2004). Din această conjunctură, singurele care au avut de câștigat
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]