6,301 matches
-
scopul de a stabili dacă rezultatele sunt "conforme" cu specificațiile. Inspecțiile pot fi efectuate asupra rezultatelor unor activități individuale sau asupra produsului final al proiectului. Inspecțiile pot avea diferite denumiri, cu semnificații specifice, de exemplu analize ale produsului, audituri etc. "Diagramele de control" (sau fișe de control) sunt grafice pe care sunt reprezentate, în funcție de timp, valorile rezultatelor unui proces. Acestea sunt utilizate pentru a determina dacă procesul este ""în stare de control"". Atunci când procesul este "sub control", acesta nu trebuie să
Managementul calității în proiecte () [Corola-website/Science/319048_a_320377]
-
sunt grafice pe care sunt reprezentate, în funcție de timp, valorile rezultatelor unui proces. Acestea sunt utilizate pentru a determina dacă procesul este ""în stare de control"". Atunci când procesul este "sub control", acesta nu trebuie să fie ajustat. În managementul calității proiectelor, diagramele de control pot fi utilizate pentru a monitoriza varianțele costurilor și ale programării activităților, erorile din documentele proiectului etc. ٭"Diagrama Pareto" este un instrument practic unde pe axa orizontală sunt reprezentate categorii de defecte iar pe axa verticală -frecvențele lor
Managementul calității în proiecte () [Corola-website/Science/319048_a_320377]
-
este ""în stare de control"". Atunci când procesul este "sub control", acesta nu trebuie să fie ajustat. În managementul calității proiectelor, diagramele de control pot fi utilizate pentru a monitoriza varianțele costurilor și ale programării activităților, erorile din documentele proiectului etc. ٭"Diagrama Pareto" este un instrument practic unde pe axa orizontală sunt reprezentate categorii de defecte iar pe axa verticală -frecvențele lor de apariție (în procente), astfel încât este posibilă clasificarea cauzelor sau defectelor. Identificarea celor mai importante cauze sau defecte (în procente
Managementul calității în proiecte () [Corola-website/Science/319048_a_320377]
-
statistică" implică extragerea unei părți din "populația" care prezintă interes pentru inspecție. Există o varietate de modalități de prelevare a datelor pentru a forma (a constitui) eșantioane, care trebuie să fie cunoscute de echipa de lucru a proiectului. ٭"Utilizarea unor diagrame" ( de exemplu, diagrama Yshikawa) a fost descrisă anterior în secțiunea: Planificarea calității proiectelor. "Analiza trendului" implică utilizarea unor tehnici matematice care folosesc rezultate anterioare pentru a prognoza rezultatele viitoare ale proiectului. Prin analiza trendului se monitorizează performanțele tehnice- cantitatea de
Managementul calității în proiecte () [Corola-website/Science/319048_a_320377]
-
unei părți din "populația" care prezintă interes pentru inspecție. Există o varietate de modalități de prelevare a datelor pentru a forma (a constitui) eșantioane, care trebuie să fie cunoscute de echipa de lucru a proiectului. ٭"Utilizarea unor diagrame" ( de exemplu, diagrama Yshikawa) a fost descrisă anterior în secțiunea: Planificarea calității proiectelor. "Analiza trendului" implică utilizarea unor tehnici matematice care folosesc rezultate anterioare pentru a prognoza rezultatele viitoare ale proiectului. Prin analiza trendului se monitorizează performanțele tehnice- cantitatea de erori sau defecte
Managementul calității în proiecte () [Corola-website/Science/319048_a_320377]
-
educației între secolele al XVII-lea și al XIX-lea. "Lectures on History" a fost bine primită și a fost folosită de către multe instituții educaționale, ca și New College din Hackney, Brown, Princeton, Yale și Cambridge. Priestley a proiectat două "Diagrame" pentru a servi ca un ajutor vizual pentru lucrarea "Lectures". Aceste diagrame sunt de fapt cronologii; ele au fost descrise ca cele mai influente cronologii publicate în secolul al XVIII-lea. Amândouă au fost populare timp de multe decenii, iar
Joseph Priestley () [Corola-website/Science/319129_a_320458]
-
History" a fost bine primită și a fost folosită de către multe instituții educaționale, ca și New College din Hackney, Brown, Princeton, Yale și Cambridge. Priestley a proiectat două "Diagrame" pentru a servi ca un ajutor vizual pentru lucrarea "Lectures". Aceste diagrame sunt de fapt cronologii; ele au fost descrise ca cele mai influente cronologii publicate în secolul al XVIII-lea. Amândouă au fost populare timp de multe decenii, iar administratorii din Warrington au fost atât de impresionați de lucrările și cronologiile
Joseph Priestley () [Corola-website/Science/319129_a_320458]
-
să le includă în istoric. În procedeul de replicare a altor experimente, Priestley a fost intrigat de întrebările la care știința încă nu oferise răspunsuri și s-a îndreptat spre efectuarea de experiențe concepute de el însuși. (Fiind impresionați de "diagramele" și de manuscrisele sale referitoare la istoria electricității, Canton, Franklin, Watson și Richard Price l-au nominalizat pe Priestley pentru o bursă la Royal Society; în cele din urmă, el a fost acceptat în 1766). În 1767, a fost publicată
Joseph Priestley () [Corola-website/Science/319129_a_320458]
-
recomandă ca tehnici de generare a ideilor: La "metoda matricei" se aleg câteva categorii principale, se generează o listă de subiecte (itemi) sub fiecare categorie și apoi se îmbină diferitele combinații de itemi, selectând câte un item din fiecare categorie. "Diagrama ideilor" ("mind map" -engl.; "carte des idées"- l.franc.; "diagramma sviazei" -l.rusă) este o diagramă sau o hartă utilizată pentru a reprezenta cuvinte, idei, sarcini sau alți itemi legați la și aranjați în jurul unui cuvânt sau idei (teme) centrale
Procesul inițial de pre-dezvoltare a produselor () [Corola-website/Science/319312_a_320641]
-
generează o listă de subiecte (itemi) sub fiecare categorie și apoi se îmbină diferitele combinații de itemi, selectând câte un item din fiecare categorie. "Diagrama ideilor" ("mind map" -engl.; "carte des idées"- l.franc.; "diagramma sviazei" -l.rusă) este o diagramă sau o hartă utilizată pentru a reprezenta cuvinte, idei, sarcini sau alți itemi legați la și aranjați în jurul unui cuvânt sau idei (teme) centrale. În diagramă se realizează asocierea liberă și reprezentarea vizuală (pe hârtie) a ideilor. Metoda este considerată
Procesul inițial de pre-dezvoltare a produselor () [Corola-website/Science/319312_a_320641]
-
mind map" -engl.; "carte des idées"- l.franc.; "diagramma sviazei" -l.rusă) este o diagramă sau o hartă utilizată pentru a reprezenta cuvinte, idei, sarcini sau alți itemi legați la și aranjați în jurul unui cuvânt sau idei (teme) centrale. În diagramă se realizează asocierea liberă și reprezentarea vizuală (pe hârtie) a ideilor. Metoda este considerată o variantă de brainstorming. Se poate folosi pentru a organiza planuri sau ,pur și simplu, pentru a-și explora propriile gânduri. "Metoda SCAMPER" este o tehnică
Procesul inițial de pre-dezvoltare a produselor () [Corola-website/Science/319312_a_320641]
-
Ontario; în 1881 s-a mutat în Washington, D.C., unde s-a dedicat educației surdo-muților prin prin ortoepie (pronunție, fonologie) și în special prin metoda „The Visible Speech”, în care caracterele alfabetice ale invenției acestea lingvistice erau reprezentate vizual prin diagrame grafice ale poziției și mișcării organelor de vorbire (buzele, limba, gura etc.). Melville Bell a murit în anul 1905, la vârsta de 86 de ani. A fost înmormântat în cimitirul Rock Creek din Washington, D.C..
Alexander Melville Bell () [Corola-website/Science/315725_a_317054]
-
numite punctele Lagrange în onoarea descoperitorului. În trei dintre soluții corpurile sunt în linie (în L1, L2 și L3), iar în celelalte două corpurile sunt în triunghi (în L4 și L5). Cele cinci puncte a lui Lagrange sunt desenate în diagramă de lângă. Un obiect plasat în oricare din cele cinci puncte va sta aproximativ la aceeasi distanță față de cele două corpuri. În cazul telescopului James Webb, cele trei corpuri implicate sunt Soarele, Pământul și Telescopul. În mod normal, unui corp care
Telescopul spațial James Webb () [Corola-website/Science/315723_a_317052]
-
cea de-a treizecea aniversare a zilei sale de naștere devenise o pată rușinoasă pe numele familiei". Ducele îl vede pe Stuart Besser (Liev Schreiber), un fizician amator (și descendent al lui Leopold, după cum este precizat în scenele eliminate) studiind diagramele lui schematice și făcându-le fotografii. El îl văzuse mai devreme la un discurs al lui Roebling's despre Podul Brooklyn. Leopold îl urmărește pe Stuart și încearcă să îi salveze de la ceea ce crede el că este o sinucidere, căzând
Kate și Leopold () [Corola-website/Science/316579_a_317908]
-
creativității unei persoane sau unui grup de persoane. In raportul EIRMA ("Asociația Europeană de Management al Cercetării Industriale") din 2004 au fost prezentate principalele instrumente de stimulare a creativității, folosite de diferiți utilizatori: brainstorming, metoda matricii morfologice (de Fritz Zwicky), diagrama Ishikawa, diagrama Pareto, chestionare, scheme cu sugestii, analiza metaforică, metoda scenariilor, Diagrama De ce-De ce (Why-Why -in l. engl.). Există însă și alte tehnici de creativitate, între care se includ "metoda gîndirii laterale" a lui Edward de Bono, "sinectica" (elaborată
Creativitate () [Corola-website/Science/315230_a_316559]
-
persoane sau unui grup de persoane. In raportul EIRMA ("Asociația Europeană de Management al Cercetării Industriale") din 2004 au fost prezentate principalele instrumente de stimulare a creativității, folosite de diferiți utilizatori: brainstorming, metoda matricii morfologice (de Fritz Zwicky), diagrama Ishikawa, diagrama Pareto, chestionare, scheme cu sugestii, analiza metaforică, metoda scenariilor, Diagrama De ce-De ce (Why-Why -in l. engl.). Există însă și alte tehnici de creativitate, între care se includ "metoda gîndirii laterale" a lui Edward de Bono, "sinectica" (elaborată de William
Creativitate () [Corola-website/Science/315230_a_316559]
-
Europeană de Management al Cercetării Industriale") din 2004 au fost prezentate principalele instrumente de stimulare a creativității, folosite de diferiți utilizatori: brainstorming, metoda matricii morfologice (de Fritz Zwicky), diagrama Ishikawa, diagrama Pareto, chestionare, scheme cu sugestii, analiza metaforică, metoda scenariilor, Diagrama De ce-De ce (Why-Why -in l. engl.). Există însă și alte tehnici de creativitate, între care se includ "metoda gîndirii laterale" a lui Edward de Bono, "sinectica" (elaborată de William Gordon), "matricea descoperirilor" a lui Abraham Moles, metoda TRIZ (Teoria
Creativitate () [Corola-website/Science/315230_a_316559]
-
cu sisteme de introducere dozată în focar a combustibilului și aerului necesar arderii, prin arzătoare. Un generator de abur lucrează conectat cu o mașină de forță (motor cu abur, turbină cu abur într-un ciclu Clausius-Rankine, a cărui reprezentare în diagrama T-s este prezentată în figura alăturată. Aducerea apei de alimentare a cazanului până în apropierea temperaturii de fierbere ("preîncălzirea apei") se face în "economizor", fierberea propriu zisă se face în "sistemul fierbător", iar supraîncălzirea aburului până la temperatura de utilizare ("temperatura
Generator de abur () [Corola-website/Science/318547_a_319876]
-
turnuri de răcire și evacuând căldura din ciclu în atmosfera cu o temperatură medie anuală de 20 se poate conta pe o sursă rece la 30. Randamentul ciclului Carnot lucrând între aceste temperaturi (374 / 30) este de cca. 53 %. Comparând diagramele T-s ale unui ciclu Carnot și a ciclului Rankine este evident că, deoarece pentru cicluri lucrând între aceleași temperaturi și entropii suprafața corespunzătoare lucrului mecanic ciclic produs de ciclul Rankine este mai mică decât cea din ciclul Carnot, randamentul
Ciclul Clausius-Rankine () [Corola-website/Science/318657_a_319986]
-
un ciclu funcționând cu abur saturat uscat): Într-un ciclu Clausius-Rankine ideal transformările din pompă și turbină sunt izoentropice, adică pompa și turbina nu generează entropie, deci randamentul lor este maxim. În acest caz transformările 1-2 și 3-4 apar în diagrama T-s ca linii verticale și ea seamănă foarte bine cu ciclul Carnot. Ciclul prezentat aici, nefolosind abur supraîncălzit reduce cantitatea de căldură evacuată prin condensator, însă, datorită temperaturii maxime scăzute (temperatura de fierbere) randamentul însuși al ciclului Carnot lucrând
Ciclul Clausius-Rankine () [Corola-website/Science/318657_a_319986]
-
picături care lovesc paletele turbinei, determinând atât reducerea forței asupra lor, prin "pierderi (termodinamice) prin umiditate", cât și fenomene de eroziune și pitting (ciupire), deteriorând paletele. Cea mai simplă cale de evitare a problemei este supraîncălzirea aburului. Prin asta, în diagrama T-s prezentată mai sus punctul 3 va fi situat deasupra domeniului bifazic și mai la dreapta, astfel că în urma destinderii aburul care iese din turbină va fi mult mai uscat (va avea un titlu mai mare). Se consideră că
Ciclul Clausius-Rankine () [Corola-website/Science/318657_a_319986]
-
de joasă presiune. În cazul ciclului "cu preîncălzire regenerativă" apa rezultată din condensarea aburului în condensator, posibil subrăcită, înainte de a alimenta generatorul de abur este preîncălzită în zona de preîncălzire regenerativă folosind abur prelevat din diferite puncte ale turbinei. În diagrama alăturată, apa în starea 2 este amestecată cu abur în starea 4, ambele fiind la aceeași presiune, obținându-se starea 7. Ciclul cu preîncălzire regenerativă este folosit în diferite variante în toate termocentralele. Avantajul ciclului cu preîncălzire regenerativă este creșterea
Ciclul Clausius-Rankine () [Corola-website/Science/318657_a_319986]
-
folosit la preîncălzirea apei (debitul recirculat), căldură care altfel ar fi evacuată prin condensator. Cota de abur recirculat este, totuși, limitată de căldura care poate fi preluată de apa preîncălzită, a cărei temperatură nu poate depăși temperatura punctului 4 din diagramă, egală cu a punctului 7. Pentru un număr infinit de fluxuri de preîncălzire randamentul termic al unui ciclu Clausius-Rankine lucrând în domeniul vaporilor umezi este egal cu al ciclului Carnot, procedeul numindu-se din această cauză și "carnotizarea ciclului". În
Ciclul Clausius-Rankine () [Corola-website/Science/318657_a_319986]
-
lucrului mecanic efectuat de ciclu ("lucrul mecanic ciclic"). Repetarea continuă a proceselor este un concept important al termodinamicii. Pentru modelarea funcționării mașinilor termice reale, transformările din ciclu sunt considerate "cvasistatice" (nu depind de timp). Ciclurile termodinamice se pot reprezenta în diagrame care au pe axe parametri conjugați, cum sunt p-V, respectiv T-s. Într-o astfel de diagramă un ciclu termodinamic este o buclă închisă. Suprafața închisă de buclă este chiar o măsură a lucrului mecanic ciclic, L. Lucrul mecanic
Ciclu termodinamic () [Corola-website/Science/318684_a_320013]
-
Pentru modelarea funcționării mașinilor termice reale, transformările din ciclu sunt considerate "cvasistatice" (nu depind de timp). Ciclurile termodinamice se pot reprezenta în diagrame care au pe axe parametri conjugați, cum sunt p-V, respectiv T-s. Într-o astfel de diagramă un ciclu termodinamic este o buclă închisă. Suprafața închisă de buclă este chiar o măsură a lucrului mecanic ciclic, L. Lucrul mecanic ciclic este egal cu bilanțul de căldură al ciclului: unde Q și Q sunt căldurile intrată, respectiv evacuată
Ciclu termodinamic () [Corola-website/Science/318684_a_320013]