6,436 matches
-
re-extrași și secretați în bilă și apoi ajung din nou în intestin, realizând circuitul hepato-entero-hepatic al acizilor biliari (fig. 15). La persoanele sănătoase aproximativ 8 mmol de acizi biliari parcurg continuu circuitul hepato entero-hepatic; circulația este crescută în cursul perioadelor digestive. Numărul ciclurilor hepato-entero-hepatice parcurse de acizii biliari este în funcție de cantitatea de alimente ingerate și de frecvența lor. Ingestia unei cantități medii de alimente face ca circuitul (fig. 15) să fie parcurs de două ori. Acizii biliari sunt absorbiți prin transport
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
biliari se constată concentrații diferite între acizii biliari din vezicula biliară și cei plasmatici. Plasma va fi bogată în acei acizi biliari a căror extracție hepatică este mică. Extracția hepatică fracționată rămâne constantă în timpul perioadelor interdigestive și în cursul perioadelor digestive. O cantitate foarte mică de acizi biliari nelegați de albumină intră în filtratul glomerular; cu toate acestea acizii biliari conjugați sunt absorbiți activ la nivel tubular renal astfel încât pierderea urinară de acizi biliari este neglijabilă. 4.3.4. Evacuarea bilei
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
mai inhibă secreția exocrină pancreatică, secreția acidă gastrică, contracția veziculei biliare și absorbția glucozei, aminoacizilor și trigliceridelor. 8. Absorbția nutrimentelor Pătrunderea chimului în duoden determină contracții ritmice care segmentează și amestecă conținutul luminal, favorizând contactul constituenților cu enzimele din sucurile digestive și cu mucoasa, deci absorbția produșilor de digestie. Suprafața mucoasei este crescută prin prezența pliurilor (x3), vilozităților (x30), marginii “în perie” (x600). capilare sanguine limfatic central Circulația intestinală prezintă de asemeni o organizare specială la nivelul vilozităților (fig. 19), adaptată
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
susținând glicemia pentru un timp mai lung la aceeași masă ingerată). Principalele dizaharide alimentare sunt zaharoza (fructoza + glucoza), lactoza (galactoza + glucoza) și maltoza (glucoza + glucoza), iar polizaharidele sunt amidonul (amiloza și amilopectine), dextrinele și glicogenul. Amidonul este supus inițial acțiunii digestive a amilazei salivare (ptialinei), care îl degradează până la stadiul de maltoză, maltotrioză și oligozaharide. Ulterior amilaza pancreatică este cea care acționează asupra glucidelor rămase neatacate enzimatic, degradându-le până la stadiul de dizaharide. Dizaharidele sunt scindate în monozaharide de către dizaharidazele marginii
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
grași (AG) esențiali (linoleic și arahidonic). Lipidele sunt în general insolubile în apă și solubile în solvenți organici. Trigliceridele reprezintă 90% din ingestia zilnică de lipide. Bila reprezintă o sursă endogenă pentru absorbția intestinală a lipidelor. Lipidele sunt supuse acțiunii digestive a lipazelor pancreatice reprezentate de triacilglicerol-hidrolaza, colesterol-esteraza și fosfolipaza A2. Triacilglicerol-hidrolaza acționează asupra trigliceridelor scindând specific legătura esterică din poziția 1,1’ și eliberează doi acizi grași liberi. Colesterol hidrolaza acționează asupra esterilor colesterolici cu producere de colesterol și acizi
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
0,8 g/kgc (56 g pentru adultul mediu); cu 20-30 g mai mult la gravide și în perioada de lactație (pierdere zilnică de 12-15 g); 2g/kgc la copil. Sursele endogene (150-180 g/zi) de proteine luminale sunt secrețiile digestive și enterocitele exfoliate. Digestia proteică începe în stomac sub acțiunea pepsinei și este desăvârșită în intestin sub acțiunea proteazelor din sucul pancreatic (tripsina, chimotripsina, carboxipeptidaze), rezultând aminoacizi și oligopeptide (fig. 23). Aminoacizii sunt preluați de enterocite prin transport activ secundar
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
alte substanțe dizolvate pătrunde prin spațiile intercelulare; este vorba de fenomenul de atracție a solventului. Sodiul Zilnic pătrund în tractul gastro intestinal 25 35 g de Na+, din care 5 8 g de origine alimentară și restul din diverse secreții digestive; numai 0,5 % se pierde prin fecale. In jejun sodiul este absorbit pasiv la schimb (antiport) cu H+ (acesta este neutralizat de bicarbonat rezultând CO2 și apă) sau împreună cu glucoza sau aminoacizii (simport). Concentrația intracelulară scăzută a sodiului este permanent
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
face pasiv prin spațiile intercelulare. In colon, potasiul este absorbit sau eliminat în funcție de concentrația sa luminală; pierderi importante de potasiu se produc în diaree (risc major de aritmii cardiace). Clorul și Bicarbonatul Din 2-3 g clor prezent zilnic în tubul digestiv numai 0,1-0,2 g clor este eliminat. Clorul se absoarbe în jejun pasiv prin spațiile intercelulare, iar în ileon este preluat de enterocite la schimb cu bicarbonatul. Bicarbonatul este absorbit în jejun împreună cu sodiul; absorbția de HCO -3 antrenează
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
apă în 24 de ore. Nu sunt absorbite din colon glucidele, proteinele, grăsimile nescindate și calciul. Datorită posibilităților de absorbție a colonului, prin instilațiile rectale sau supozitoare se administrează multe medicamente. Calea de absorbție rectală are avantajul că ocolește enzimele digestive și ficatul. 9. Noțiuni de fiziologie hepatică Ficatul este cel mai mare organ al corpului (2,5 % din greutate la adult) și primește 25 % din debitul cardiac prin artera hepatică și vena portă. Aceasta aduce nutrimente absorbite în intestin la
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
ultima ingestie de alimente. Consumul de alimente în cantități suficiente potolește foamea și o înlocuiește cu senzația de sațietate, o senzație de satisfacție (euforizantă) vagă, imposibil de localizat. Consecința sațietății este oprirea alimentației, măsură preventivă care nu permite depășirea posibilităților digestive și metabolice ale organismului. Pofta de mâncare precede foamea și se definește ca plăcere de a ingera alimente. Termenul de apetit se referă mai ales la dorința de a mânca un anumit aliment. Diversele preferințe alimentare se stabilesc în legătură cu experiența
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
și de metaboliții lipidici, în special acizii grași. Funcția principală a nucleului ventro-medial este de a stabiliza depozitele de grăsime ale organismului acționând ca un lipostat, jucând rol în reglarea de lungă durată a aportului alimentar. Alimentele ajunse în tubul digestiv eliberează hormoni care acționează asupra hipotalamusului și inhibă ingestia de alimente, de exemplu glucagonul, CCK, somatostatinul. Efectele CCK se datorează interacțiunii cu receptorii viscerali de tip A și cu cei din creier de tip B. CCK eliberată în timpul mesei constituie
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
scheletici este asigurat de vasodilatația locală și de creșterea presiunii arteriale, astfel că o creștere presională de numai 30-40 % asigură o dublare a debitului în acest sector. Vasele sanguine umane sunt lipsite de inervație parasimpatică, cu excepții notabile (creier, tubul digestiv, glande salivare, organe genitale). Terminațiile parasimpatice folosesc ca mediator principal acetilcolina, cu efect vasodilatator dependent de endoteliu, dar nervii perivasculari conțin și neuroni nitrergici și peptidergici, astfel încât vasodilatația neurogenă este mediată și de oxidul nitric și de diverse peptide, cum
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
prezintă sfincter precapilar și canale preferențiale, ce sunt lipsite de sfincter precapilar (fig. 54). Aceste canale diferă de anastomozele arteriovenoase (șunturi), care au perete muscular. Anastomoze arterio-venoase, cu efect de scurtcircuitare a patului capilar, sunt prezente în pielea extremităților, tubul digestiv, plămân. In unele țesuturi (mușchi scheletic) nu sunt evidente căile de șunt, dar acest tip de circulație poate fi demonstrată, fiind numită șunt fiziologic. Cu alte cuvinte, sângele poate curge permanent din arteriolă spre venulă în perioadele de activitate metabolică
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
minute. Noi născuții sunt mult mai vulnerabili la hipoxie decât adulții. 21. Excreția Reprezintă funcția de eliminare a substanțelor nedorite, produse de procesele metabolice. Are loc la mai multe nivele. La nivel cutanat pentru apă, săruri, substanțe toxice, la nivel digestiv pentru deșeuri solide, compuși nedigerabili, produși de degradare ai hemoglobinei, xenobiotice liposolubile, la nivel respirator pentru dioxidul de carbon și apa obținute din reacțiile metabolice și la nivel renal pentru apă, acizi, xenobiotice hidrosolubile, și produși ai metabolismului azotat. Generarea
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
Un component adițional al LEC, de dimensiuni reduse dar important din punct de vedere fiziologic este lichidul transcelular (LTC), care variază de la 1 la 3% din greutatea corporală. Lichidele transcelulare includ lichidul cefalo-rahidian, umoarea apoasă a ochiului, secrețiile din tubul digestiv și ale organelor asociate, lichidul sinovial și altele. Lichidele transcelulare au compoziție ionică modificată și sunt lipsite de proteine. Măsurarea compartimentelor lichidiene Măsurarea volumului total de apă se realizează prin metoda diluțiilor, folosind o cantitate cunoscută dintr-un indicator care
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
ajuns la nivelul tubilor colectori este reabsorbit. Acțiunea aldosteronului este genomică, el acționând asupra unor receptori nucleari și stimulând sinteza de pompe și canale la nivelul celulelor tubulare. Prin același mecanism, aldosteronul induce reabsorbția de sodiu și la nivelul tractului digestiv și al tubilor excretori ai glandelor salivare și sudoripare, ceea ce reduce cantitatea de sodiu pierdută prin materii fecale și transpirație. Secreția de aldosteron este controlată de efectele directe ale concentrației de potasiu ale celulelor corticosuprarenale, dar și indirect, prin intermediul hormonului
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
consecință a afectării musculaturii scheletice, scăderea rezervei funcționale miocardice, scăderea funcției sistemului imun, afectarea funcției renale (scade capacitatea de concentrare a urinii cu poliurie și deshidratare consecutivă, scade capacitatea de a excreta aciditatea titrabilă cu acidoză metabolică). La nivelul aparatului digestiv scade secreția acidă a stomacului ceea ce favorizează supradezvoltarea florei microbiene intestinale și apariția diareei, scade funcția pancreasului exocrin și a intestinului (maldigestie și malabsorbție) iar la nivel hepatic se menține activitatea enzimatică pentru neoglucogeneză și lipoliză dar scade sinteza proteică
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Anca Isloi () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1182]
-
pH ului, scăderea nivelelor substraturilor nutritive (mai ale a glucozei),anxietatea, modificările temperaturii corporale, precum și apariția de noi factori activatori (complicații) pot determina menținerea fazei catabolice și apariția sindromului de disfuncție pluriviscerală. 3.2. EVALUAREA STĂRII NUTRIȚIONALE Anamneza: apetit, toleranță digestivă (greață, vărsături), tranzit intestinal (diaree: numărul scaunelor, cantitate, aspect), aportul nutrițional cantitativ, calitativ (calorii, proteine). Parametri antropometrici: greutate, înălțime (comparate cu nomograme); stabilirea greutății în dinamică: se apreciază scădere ponderală semnificativă o pierdere în greutate mai mare de 5% într-
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Anca Isloi () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1182]
-
evalua : sinteza hepatică de proteine, catabolismul proteic, balanța de azot. Sinteza proteică hepatică se poate evalua prin dozarea unor proteine serice: albumina, normal 3,5-5,5 g/L; concentrația serică depinde nu numai de sinteză dar și de pierderi (renale, digestive, arsuri) și de volumul de distribuție (expandare sau contracție de spațiu extracelular); pool-ul mare în organism (4-5 g/kg corp) și timpul de înjumătățire lung (18-20 de zile) o fac relativ insensibilă la modificările acute ale stării de nutriție; transferina
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Anca Isloi () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1182]
-
scaun). Excreția de N = uree urinară/ 2(g/L x diureza) + 20% + 2-4g Formula trebuie supusă corecției în caz de : insuficiență renală, când la azotul excretat trebuie adăugat azotul reținut; pierderi anormale prin scaun (enteropatii, sindroame de malabsorbție, diaree, fistule digestive, hemoragii digestive), piele (escare, arsuri, descuamări importante), urină (proteinurie); Pe lângă evaluarea metabolismului proteic, în inaniția de stress trebuiesc evaluate și alte perturbări metabolice prin dozări de parametri biochimici : glicemie, glicozurie, răspuns la insulină; trigliceride, acizi grași liberi; echilibrul hidro-electrolitic și
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Anca Isloi () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1182]
-
de N = uree urinară/ 2(g/L x diureza) + 20% + 2-4g Formula trebuie supusă corecției în caz de : insuficiență renală, când la azotul excretat trebuie adăugat azotul reținut; pierderi anormale prin scaun (enteropatii, sindroame de malabsorbție, diaree, fistule digestive, hemoragii digestive), piele (escare, arsuri, descuamări importante), urină (proteinurie); Pe lângă evaluarea metabolismului proteic, în inaniția de stress trebuiesc evaluate și alte perturbări metabolice prin dozări de parametri biochimici : glicemie, glicozurie, răspuns la insulină; trigliceride, acizi grași liberi; echilibrul hidro-electrolitic și acido-bazic; lactat
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Anca Isloi () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1182]
-
ADMINISTRARE Terapia nutrițională poate fi administrată pe două căi : enterală și parenterală. Când vorbim de calea enterală ne referim la faptul că absorbția nutrientelor se face la nivelul mucoasei intestinale, deci administrarea lor se poate face oriunde la nivelul tractului digestiv, până la nivelul primei anse jejunale. Calea parenterală se referă la administrarea nutrientelor intra-venos. 3.4.1. NUTRITIA ENTERALA Calea enterală trebuie utilizată cât mai precoce întrucât prezintă numerose avantaje: menține troficitatea mucoasei digestive, administrarea intra-gastrică previne ulcerul de
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Anca Isloi () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1182]
-
poate face oriunde la nivelul tractului digestiv, până la nivelul primei anse jejunale. Calea parenterală se referă la administrarea nutrientelor intra-venos. 3.4.1. NUTRITIA ENTERALA Calea enterală trebuie utilizată cât mai precoce întrucât prezintă numerose avantaje: menține troficitatea mucoasei digestive, administrarea intra-gastrică previne ulcerul de stress mai eficient decât orice medicație, scade riscul dezechilibrelor florei bacteriene intestinale și al ascensionării acesteia(stomac, esofag), scade riscul translocației bacteriene, evită riscurile legate de cateterizarea venoasă, este relativ ieftină. Dezavantaje: efect lent
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Anca Isloi () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1182]
-
translocației bacteriene, evită riscurile legate de cateterizarea venoasă, este relativ ieftină. Dezavantaje: efect lent, nivel de absorbție incert, nu există totdeauna formule pentru situații speciale. Contraindicați: vărsături, diaree necontrolabilă, nu există certitudinea unei suprafețe de absorbție(intestin subțire scurt, fistule digestive), trebuie menținut repausul tubului digestiv (HDS, pancreatită acută). Modalități de administrare: per os, sonde(naso gastrică, naso-duodenală, naso-jeunală lestate la capăt, plasate sub control fluoroscopic sau endoscopic), stomii (esofagiene, gastrice, jejunale). În cazul administrării intra-gastrice pacientul va fi poziționat
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Anca Isloi () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1182]
-
de cateterizarea venoasă, este relativ ieftină. Dezavantaje: efect lent, nivel de absorbție incert, nu există totdeauna formule pentru situații speciale. Contraindicați: vărsături, diaree necontrolabilă, nu există certitudinea unei suprafețe de absorbție(intestin subțire scurt, fistule digestive), trebuie menținut repausul tubului digestiv (HDS, pancreatită acută). Modalități de administrare: per os, sonde(naso gastrică, naso-duodenală, naso-jeunală lestate la capăt, plasate sub control fluoroscopic sau endoscopic), stomii (esofagiene, gastrice, jejunale). În cazul administrării intra-gastrice pacientul va fi poziționat cu capul și toracele mai
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Anca Isloi () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1182]