12,690 matches
-
dar se încheie cu o revenire care introduce al doilea paragraf: "[acest aspect] este copacul care ascunde pădurea. Cu toate acestea, în pădure vom descoperi majoritatea clasicilor de mîine". Al doilea paragraf insistă asupra capacităților nevăzute ale cititorilor și ale editorilor (sau mai degrabă ale editorului J. Lindon) de a descoperi și de a afla. Mișcarea argumentativă descrisă anterior este doar un început în primele două paragrafe; în paragrafele 3 și 4, ea se va dezvolta sub forma următoarei structuri: FĂRĂ
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
revenire care introduce al doilea paragraf: "[acest aspect] este copacul care ascunde pădurea. Cu toate acestea, în pădure vom descoperi majoritatea clasicilor de mîine". Al doilea paragraf insistă asupra capacităților nevăzute ale cititorilor și ale editorilor (sau mai degrabă ale editorului J. Lindon) de a descoperi și de a afla. Mișcarea argumentativă descrisă anterior este doar un început în primele două paragrafe; în paragrafele 3 și 4, ea se va dezvolta sub forma următoarei structuri: FĂRĂ ÎNDOIALĂ Prop P, CU TOATE
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
lingvistice și comunicaționale au presupus conceperea ei? Pertinența argumentativă a campaniei reiese, în plan textual, din enunțarea și valoarea validității generale a celor treisprezece propoziții. De fapt, lipsa asumării enunțiative, apropiată de cea a proverbului sau a maximei, permite locutorului (= editorului) să prezinte fiecare enunț ca pe unul asertat, dincolo de persoana lui, prin doxa (opinie acceptată sau sens comun), element al unei formațiuni discursive în care un enunțător generic conferă propozițiilor o validitate generală; ele sînt "GENERAL-adevărate", ca să reluăm o expresie
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
și pentru a jongla cu legea tăcerii care lovește în anumite obiecte discursive: într-un context social determinat, multe lucruri nu se spun cel puțin, nu direct (1986, pp. 277-278). Implicitul reiese din prezentarea celor trei cărți, procedeu comod pentru editor, care nu își asumă prin cuvinte tema propusă (sau, cel puțin, indirect), dar care poate să facă dovada muncii sale: bineînțeles, subiectivitatea editorului intervine în alegerea cărților. Punctăm astfel unul dintre interesele majore ale adăugării de enunțuri propoziționale la această
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
cel puțin, nu direct (1986, pp. 277-278). Implicitul reiese din prezentarea celor trei cărți, procedeu comod pentru editor, care nu își asumă prin cuvinte tema propusă (sau, cel puțin, indirect), dar care poate să facă dovada muncii sale: bineînțeles, subiectivitatea editorului intervine în alegerea cărților. Punctăm astfel unul dintre interesele majore ale adăugării de enunțuri propoziționale la această campanie de prezentare a colecțiilor de la Gallimard. Ele permit editorului să dea întregii producții o nouă coerență (cea momentană, pe care o dorește
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
cel puțin, indirect), dar care poate să facă dovada muncii sale: bineînțeles, subiectivitatea editorului intervine în alegerea cărților. Punctăm astfel unul dintre interesele majore ale adăugării de enunțuri propoziționale la această campanie de prezentare a colecțiilor de la Gallimard. Ele permit editorului să dea întregii producții o nouă coerență (cea momentană, pe care o dorește). Regăsim acest procedeu în [P13] (primele sale elemente sînt asemănătoare cu cele din [P14]): (13) [P13] Mai devreme sau mai tîrziu, copilul trebuie neapărat să descopere [P13
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
să citească" inversează orientarea argumentativă a segmentului în care ea apare: este surprinzător (scandalos?) să vinzi cărți unor oameni care nu știu să citească. Folosirea repetată a negației din [P1'] anulează această inversare prealabilă restabilind orientarea argumentativă (ironică) propusă de editor: este vorba despre albume fără text pentru toți copiii. [P11] se deschide prin conectorul ÎN SFÎRȘIT care apare singur pe primul rînd. Îl considerăm drept o marcă a reformulării nonparafrastice care indică și o schimbare de perspectivă apărută dintr-un
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
concură la fixarea validității generale a propozițiilor vizate. Cele două propoziții funcționează în jurul modalității/ posibilității. Unica modalitate/a putea face/cu care sînt înzestrați subiecții este marcată negativ în ambele cazuri ("Nu toți băieții..."; Nu veți putea... la nesfîrșit"). Locutorul (editorul) se distanțează de enunțătorul E2 căruia îi atribuie un obiect de gîndire de tipul: "toți băieții pot să devină..." sau "Veți putea scăpa mereu", în timp ce se alătură enunțătorului E1 al actului de negare. După O. Ducrot (1980), "trebuie văzut în
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
început, unul este consacrat teatrului, al doilea muzicii și al treilea, în mai, colecției de cărți de buzunar care va fi lansată sub titlul Babel. Aceste noi modificări au la bază ideea unei comunicări din ce în ce mai importante în relația dintre noi, editorii, și librarii, bibliotecarii, ziariștii și cititorii. Noi am dori ca astfel ei să aibă acces la fondul nostru editorial și să afle cu precizie care sînt cărțile și autorii, traducătorii, prefațatorii și comentatorii lor. Dar acest demers subliniază și importanța
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
măsură, o datorie de onoare din a persevera cu încredere în alegerile noastre editoriale. Pentru ca toți ce care sînt interesați de acest fond de carte și de noutățile care apar lunar să poată găsi aici mărturia recunoștinței noastre. HUBERT NYSSEN, EDITOR 2. Iată textele și referințele din cele zece extrase publicitare ale editurii Presses Universitaires de France apărute în cîteva ziare și magazine în 1988. Examinați logica acestei campanii publicitare. (1) "De la Patrick Abada la Gilles Zok. Această carte unică oferă
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
dar cititorul nu trebuie să se neliniștească, gazeta va apărea tot bilunar). Încercarea de a teoretiza intuițiile interpretative întînește numeroase probleme. O simplă informație (trecerea la o apariție semestrială) este miza operațiunilor enunțiative care funcționează pe baza reprezentării pe care editorul o are asupra publicului și a informațiilor pe care le împărtășește. Un ultim exemplu împrumutat din primele rînduri din text ilustrează acest lucru; este vorba despre progresia tematică a primelor două fraze: (3) [P1] Începînd cu cea de-a unsprezecea
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
de-al doilea paragraf se realizează prin reluare demonstrativă, privilegiul unui substitut care anunță o concluzie. O primă concluzie: importanța crescîndă a comunicării. (10) [P8] Aceste noi modificări au la bază ideea unei comunicări din ce în ce mai importante în relația dintre noi, editorii, și librarii, bibliotecarii, ziariștii și cititorii. [P9] Noi am dori ca astfel ei să aibă acces la fondul nostru editorial și să afle cu precizie care sînt cărțile și autorii, traducătorii, prefațatorii și comentatorii lor. În [P9], valoarea consecutivă a
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
voci antagoniste să se exprime simultan (E1vs E2); poate fi considerat ca o enunțare conținînd atît aserțiunea, cît și respingerea ei. Fără îndoială, simpla aserțiune este caracterizată printr-o forță argumentativă superioară. Notăm că negația este adusă de un NOI (editor) care nu apăruse în cuvîntul înainte, ci numai în concluzia indusă în al doilea paragraf [P9]. Faptul că este omniprezent în al treilea paragraf arată că este asigurată o noutate asumată enunțiativ pentru a conduce la o altă concluzie, complementară
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
dintre ipotezele de bază ale pragmaticii lingvistice și textuale: activitatea de limbaj este o interlocuțiune și poartă urmele acestei interlocuțiuni. Nu din întîmplare această frază încheie al treilea paragraf. De fapt, ea împacă modalitatea realizată prin a vrea (vocația unui editor este de a descoperi) și cea cu a trebui (sarcina unui editor este de a menține o politică editorială coerentă). Finalul paragrafului este marcat prin prezența frecventă a termenilor care semnalează relativa saturație a temei dezvoltate, din care rezultă fraza-sinteză
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
este o interlocuțiune și poartă urmele acestei interlocuțiuni. Nu din întîmplare această frază încheie al treilea paragraf. De fapt, ea împacă modalitatea realizată prin a vrea (vocația unui editor este de a descoperi) și cea cu a trebui (sarcina unui editor este de a menține o politică editorială coerentă). Finalul paragrafului este marcat prin prezența frecventă a termenilor care semnalează relativa saturație a temei dezvoltate, din care rezultă fraza-sinteză pregătită în paragraf. Propunînd elemente "pentru o lingvistică textuală a paragrafului", H.
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
textului Am indicat că una dintre funcțiile esențiale ale unui cuvînt înainte la un catalog este de a informa în linii mari cititorul despre politica editorială. Apariția anuală a catalogului (chiar semestrială, în cazul de față) este un prilej, pentru editor, de a prezenta publicului fondurile de care dispune. Oare prezentarea este neutră? Cu siguranță nu, după cum am văzut, limba nu este niciodată doar informativă. B. Combettes și R. Tomassone observă că, în textul informativ, sînt frecvente alunecările spre argumentare: Bineînțeles
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
pentru a vedea în ce fel jocul subtil al formelor de echilibrare se dezvoltă în textul nostru privind cuvîntul înainte. Pentru aceasta, vom ține seama de asumarea enunțiativă a enunțurilor și de orientarea argumentativă globală a textului. Dacă locutorul (L = editorul = H. Nyssen) se poate angaja sau desprinde, asumîndu-și sau nu propoziția enunțată, atunci un enunțător (E) se află mereu la originea propoziției pe care locutorul o poate prezenta ca validă sau nu în spațiul realității sale. Vom relua cele trei
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
de la Actes Sud. Cuvîntul înainte subliniază faptul că pertinența argumentativă constă în enunțarea și în valoarea locutorului-enunțător (EU-VALID) și implicit în co-enunțători (NOI-VALID); acest ultim aspect este sensibil la punerea în lumină a unei validități a propozițiilor așteptată de "partenerii" editorului (librari, bibliotecari, ziariști, cititori: "ei să aibă acces..." [s. n.]) și manifestată explicit în apelul final către public [P14]. O macrostructură semantică, rezumat al cuvîntului înainte, poate fi construită pe baza ultimei propoziții (catalogul ca mărturie a recunoștinței editorului față de public
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
de "partenerii" editorului (librari, bibliotecari, ziariști, cititori: "ei să aibă acces..." [s. n.]) și manifestată explicit în apelul final către public [P14]. O macrostructură semantică, rezumat al cuvîntului înainte, poate fi construită pe baza ultimei propoziții (catalogul ca mărturie a recunoștinței editorului față de public), consecință a unei serii de propoziții. Implicit, va rezulta valoarea ilocuționară a mărturiei: îndemn final care asigură unificarea unei succesiuni de propoziții prin crearea unui întreg semnificativ. EXERCIȚIUL 2 J.-M. Floch, directorul de la Ipsos Sémiotique, definește originalitatea
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
de campania publicitară generală de la PUF: "Cărțile de la PUF pun întrebări lumii". Există probleme, întrebări care se adresează tuturor și cărțile de la PUF încearcă să le ofere și elemente de răspuns. Este și scopul comunicării, după cum apare ea definită de editor în prefața cărții lui J.-M. Floch: Această filosofie a întrebării este firul nostru călăuzitor: ea ilustrează finalitatea statutului nostru, noblețea tradiției universitare, năzuința noastră spre universalitate (1989, p. 8). După cum observăm, în prezentarea cărților de la PUF sînt folosite două
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
un mod de receptare deosebit de care trebuie să ținem seama. În acest sens, periferia textului, uneori ignorată, alteori devalorizată, nu este un supliment sufletesc pentru o plăcere iluzorie, ci o informație importantă care pune în joc responsabilitatea autorului și voința editorului. Nu ne-am propus să înlocuim puterea textului printr-un nou fetiș care ar fi paratextul. După cum textul nu poate exista fără context, nici paratextul nu are sens decît în relație cu textul. Pentru a ilustra acest fapt, cea mai
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
epigrafului / 60 2.2. Pentru o pragmatică a epigrafului / 69 3. Prefețe și dedicații: exemplul Fabulelor lui La Fontaine / 72 3.1. (Para)textele / 72 3.2.Valorificarea fabulelor / 73 3.3. Lectura fabulelor / 78 Exerciții / 81 Capitolul 3: Paratextul editorului / 83 1. Perspective teoretice: exemplul catalogului / 83 1.1. Descrierea, modul dominant al textualității / 83 1.2. Prezentarea colecției "Bouquins", Robert Laffont / 88 1.3. Cuvîntul înainte la catalogul de la Éditions Minuit / 93 1.4. Notele de catalog / 98 2
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
venait à aimer la lecture" (n. r.). * Titlurile din paranteze reprezintă cărțile apărute în limba română (n. t.). * Umberto Eco, 1991, Lector in fabula, op. cit. p. 92 (n. t.). ----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------6 1 PERIFERIA TEXTULUI Cuvînt înainte Introducere Definiția paratextului Paratextul autorului Paratextul editorului Cheia exercițiilor Index de noțiuni Index de autori Bibliografie Cuprins
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
măsură cu capacitatea conceptualizării teoretice și cu aceea de abordare pluridisciplinară a textului literar este autorul volumului de sinteze Geneza romanului românesc (1985). Istoric și critic literar, Anton Cosma, a debutat editorial, dintr-o "întâmplare" cum ar spune Slavici ca editor și prefațator al volumului Ioan Slavici. Romanele vieții (1977). În cartea care l-a consacrat el a dedicat un capitol scriitorului șirian intitulat sugestiv Ioan Slavici sau nașterea romancierului. Cadrul teoretic e asigurat de sociologia literaturii și filosofia mentalităților, pentru
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
Localizarea contribuie însă, la Rebreanu, la conturarea unui ținut al textului pe care îl schițează topografic din primele rânduri ale operei. Grație excelentei ediții critice a romanului Ion, alcătuită de Nicolae Gheran, se poate pătrunde în "laboratorul" lui Liviu Rebreanu. Editorul a încercat să reconstituie caietul de creație al scriitorului și să stabilească succesiunea filelor redactate, având drept repere particularitățile scrisului și caracteristicile hârtiei. Nu lipsită de importanță pentru această operație este onomastica literară, căci caietul cuprinde liste de nume de
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]