6,318 matches
-
căderi de material piroclastic, iar pe distanta de 20 km în orice direcție s-a depus un strat de cenușa de 1 m grosime. Datorită cutremurelor de mare amploare au fost evacuați și o mare parte din locuitorii din Kagoshima. Erupția vulcanica nu a făcut victime direct, doar 35 de persoane au murit datorită prăbușirii unei clădiri în urma unui cutremur. Pe 13 ianuarie un cutremur violent a marcat o altă mare erupție, iar lava a ieșit la suprafața pe ambele flancuri
Sakurajima () [Corola-website/Science/322505_a_323834]
-
evacuați și o mare parte din locuitorii din Kagoshima. Erupția vulcanica nu a făcut victime direct, doar 35 de persoane au murit datorită prăbușirii unei clădiri în urma unui cutremur. Pe 13 ianuarie un cutremur violent a marcat o altă mare erupție, iar lava a ieșit la suprafața pe ambele flancuri, scurgându-se așa timp de 20 de zile. După aceste zile scurgerea de lava a continuat sa curgă doar pe un singur flanc, pe cel vestic. Erupțiile sporadice au continuat pana
Sakurajima () [Corola-website/Science/322505_a_323834]
-
marcat o altă mare erupție, iar lava a ieșit la suprafața pe ambele flancuri, scurgându-se așa timp de 20 de zile. După aceste zile scurgerea de lava a continuat sa curgă doar pe un singur flanc, pe cel vestic. Erupțiile sporadice au continuat pana în 1915. Aceasta erupție a distrus 8 sate datorită curgerilor de lava și a îngropat alte câteva sate și ferme sub un strat gros de cenușa. În total aproximativ 2500 de clădiri au fost distruse. Monitorizarea
Sakurajima () [Corola-website/Science/322505_a_323834]
-
ieșit la suprafața pe ambele flancuri, scurgându-se așa timp de 20 de zile. După aceste zile scurgerea de lava a continuat sa curgă doar pe un singur flanc, pe cel vestic. Erupțiile sporadice au continuat pana în 1915. Aceasta erupție a distrus 8 sate datorită curgerilor de lava și a îngropat alte câteva sate și ferme sub un strat gros de cenușa. În total aproximativ 2500 de clădiri au fost distruse. Monitorizarea acestui vulcan este destul de importanta pentru că zona din jurul
Sakurajima () [Corola-website/Science/322505_a_323834]
-
pentru cultivarea "arborelui-vieții" necesari atâtor Protectori. În celelalte camere se află, printre altele, sistemul de apărare antimeteorică, care folosește o rețea de superconductori încastrată în fundația de scrith pentru a manipula câmpul magnetic al soarelui Lumii Inelare și a crea erupții solare; aceastea sunt folosite pentru a genera un efect laser puternic, capabil să distrugă totul în calea sa. În timpul misiunii de găsire centrului de control și de salvare a Lumii Inelare, membrii expediției află ce s-a întâmplat cu Teela
Inginerii Lumii Inelare () [Corola-website/Science/322538_a_323867]
-
1991, el a descoperit obiectul din apropierea Pământului 1991 VG, care are unele caracteristici neobișnuite. De asemenea el a recuperat mai mult de 75 de comete începând din 1985 (deoarece cometele sunt supuse la forțele negravitaționale care apar din cauza vântului solar, erupției de gaze de pe soare, este adesea o provocare pentru a prezice poziția lor exactă și sunt redescoperite de fiecare dată când fac o nouă abordare la periheliu). La 24 octombrie 1993, după mai bine de un secol de la prima observare
James V. Scotti () [Corola-website/Science/328940_a_330269]
-
în formațiuni sedimentare pliocene și vulcanice. Zona se încadrează sistemului depresionar subvulcanic intern, cu amprenta proprie de groapă tectonica provenită prin prăbușire. Evoluția s-a produs pe aripa vestică a cristalinului (Masivele Suhard, Giumalău și Bistriței) , căzut anterior fazelor de erupții vulcanice. Ulterior ridicarea craterului Călimanilor a “astupat” zona de sud și, râurile care se adunau în aria joasă de la Vatră Dornei au format un lac care a dăinuit multă vreme. Apele lacului s-au angajat spre est în aval la
Depresiunea Dornelor () [Corola-website/Science/325334_a_326663]
-
și frisoane, urmate de o migrenă și febră mare a doua zi. Medicul Hannes n-a sosit până pe 27 iulie. Imediat i-a luat sânge însă starea lui a continuat să se înrăutățească. A doua zi Gloucester a dezvoltat o erupție cutanată și a suferit o criză de diaree. Un al doilea medic, Gibbons, a sosit în dimineața zilei de 28, urmat de Radcliffe în seara aceleiași zile. Medicii nu au putut conveni asupra unui diagnostic. Radcliffe a crezut că avea
Prințul William, Duce de Gloucester () [Corola-website/Science/325914_a_327243]
-
unei persoane nu lucrează în mod corect, fiind un sistem imunitar slăbit. Odată ce virusul este dobândit, este nevoie de aproximativ patru-șase săptămâni pentru ca simptomele să apară. Copiii, de obicei, au simptome nespecifice sau sunt asimptomatice. Rareori, copiii mici pot avea erupții cutanate, sau simptome de pneumonie.Mulți dintre adolescenții și tineri adulți dezvoltă simptome de mononucleoză. Interesant, mononucleoza este mai frecventă în rândul albilor, decât în rândul populațiilor de afro-americani. Mononucleoza acută provoacă dureri în gât, febră și inflamarea ganglionilor limfatici
Virus Epstein-Barr () [Corola-website/Science/325918_a_327247]
-
simptomele se estompează în câteva zile sau săptămâni, unii pacienți se plâng de oboseală, care durează multe săptămâni de la infectare. Virusul este combătut, în cele din urmă, de sistemul imunitar și pacientul se recuperează.Aproximativ 5% din oameni au o erupție din cauza infecției. Cu toate acestea, o erupție cutanată se dezvoltă la oamenii cu mononucleoză, care se tratează cu Ampicilina sau Amoxicilina. Această reacție comună nu înseamnă neapărat că pacientul este alergic la penicilină sau e legată de antibiotice. Splina devine
Virus Epstein-Barr () [Corola-website/Science/325918_a_327247]
-
săptămâni, unii pacienți se plâng de oboseală, care durează multe săptămâni de la infectare. Virusul este combătut, în cele din urmă, de sistemul imunitar și pacientul se recuperează.Aproximativ 5% din oameni au o erupție din cauza infecției. Cu toate acestea, o erupție cutanată se dezvoltă la oamenii cu mononucleoză, care se tratează cu Ampicilina sau Amoxicilina. Această reacție comună nu înseamnă neapărat că pacientul este alergic la penicilină sau e legată de antibiotice. Splina devine mărită aproape la jumătate dintre oamenii care
Virus Epstein-Barr () [Corola-website/Science/325918_a_327247]
-
Aceste amenințări pot fi circumstanțe periculoase în timpul drumeției și / sau de accidente specifice sau boli. S-a constatat că diareea ar fi una dintre cele mai frecvente boli care afectează excursioniștii pe distanțe lungi în Statele Unite. Plantele toxice, care provoacă erupții cutanate, pot fi deosebit de neplăcute pentru excursioniști. Astfel de plante sunt otrava de stejar, otrava de iederă, otrava otetarului mirositor, lăptuca iepurească, și urzicile. Printre situațiile periculoase ale drumeției se numără pierderea drumului, vremea rea, terenul periculos, sau agravarea condițiilor
Drumeție () [Corola-website/Science/325978_a_327307]
-
fiind stimulată de iubirea lui Nicolae. Expoziția ei îi uluiește pe critici, dar lumea remarcă aspectul schimbat al Siminei, lipsa ei de culoare de obraji. Observând că ea are temperatură, Nicolae o duce la medicul Costinescu care îi diagnostichează cu erupție pulmonară, un TBC de o violență extremă survenit pe fond de epuizare. Simina este internată într-un sanatoriu, dar starea ei de sănătate se înrăutățește și ea moare. Înainte de a muri, Simina îi cere să nu-și caute o altă
Marele singuratic (film) () [Corola-website/Science/325973_a_327302]
-
Grigore (Gore) Ionescu (n. 3 ianuarie 1926, București - d. 14 octombrie 1978) a fost un operator și director de imagine de film român. A semnat imaginea pentru filme de referință ale cinematografiei românești precum "Erupția" (1957), "Valurile Dunării" (1960), "De-aș fi... Harap Alb" (1965), "Serbările galante" (1966), "Faust XX" (1966), "Comedie fantastică" (1975) și "Povestea dragostei" (1977). El a colaborat în principal cu regizorul Ion Popescu-Gopo. S-a născut la 3 ianuarie 1926, în
Grigore Ionescu (operator de film) () [Corola-website/Science/327420_a_328749]
-
București. Lucrează ca operator secund, alături de Ovidiu Gologan, la filmul în două serii "Nepoții gornistului" (1953-1954) și la scurtmetrajele "Cu Marincea e ceva" și "Gelozia bat-o vina". Începând din anul 1958 a lucrat ca operator-șef, debutând la filmul "Erupția" (1957) al lui Liviu Ciulei. În paralel a lucrat la filme documentare și jurnale de actualități. Grigore Ionescu a realizat, singur sau în colaborare, imaginea mai multor filme regizate de Ion Popescu-Gopo, devenind unul dintre operatorii predilecți ai acestuia: "De-
Grigore Ionescu (operator de film) () [Corola-website/Science/327420_a_328749]
-
care era nevoit să lucreze. Criticul de film Călin Căliman, care i-a dedicat un capitol în volumul "„Cinci artiști ai imaginii cinematografice”" (Ed. Reu Studio, București, 2009), îl considera "„pictorul peisajelor sufletești”" , a cărui creație a fost caracterizată de "„erupții și valuri de culoare, de ritm, de mișcare, pregnanțe vizuale, impuse cu același simț al echilibrului”".
Grigore Ionescu (operator de film) () [Corola-website/Science/327420_a_328749]
-
-78.5°C (-109.3°F). Această temperatură foarte scăzută face ca lucrurile solidificate să fie extrem de greu de utilizat fără folosirea unei protecții adecvate, datorită arsurilor cauzate de înghețarea țesuturilor vii (degerături). Deși în general nu sunt foarte toxice, erupțiile de gaze pot cauza hipercapnie datorită acumulării acestora în spații restrânse, limitate. Gheața carbonică este dioxid de carbon solid (având formula chimică - CO2 ) și cuprinde doi atomi de oxigen legați de un singur atom de carbon. Acesta este lipsit de
Gheață carbonică () [Corola-website/Science/327487_a_328816]
-
științelor respective și având un impact semnificativ asupra cititorilor din acea perioadă. Romanul avea să fie publicat în numerele 174-179/1962 ale CPSF, fiecare număr având un subtitlu. Chiar înainte de apariție, coperta primului număr a provocat vâlvă, cenzura crezând că erupția vulcanică din imagine ar putea reprezenta o referire la bomba atomică. Acțiunea romanului se petrece în anul 2253 (primul capitol, relatând expediția în care își găsește sfârșitul seismologul Atan Along, se desfășoară cu 58 de ani mai devreme, iar epilogul
Constelația din ape () [Corola-website/Science/326955_a_328284]
-
arhipelag ("Insulele Westman") în partea de sud a Islandei. Insula cea mai mare Heimaey are o populație de 4.142 locuitori. Celelalte insule sunt nepopulate, deși au șase cabine individuale de vânătoare. a intrat în atenția internațională în 1973, odată cu erupția vulcanului Eldfell, care a distrus multe locuințe, și a forțat o evacuarea întregii populații pe partea principală a țării. Data exactă a descoperirii insulelor este necunoscută, dar se presupune că arhipelagul a fost descoperit de către vikingi, odată cu descoperirea Islandei. Insulele
Vestmannaeyjar () [Corola-website/Science/326532_a_327861]
-
sute de oameni în sclavie. Arhipelagul este deasemenea cunoscut pentru faptul că în anii 1960, în sud-vestul argipelagului s-a format o nouă insulă, Surtsey. Activitatea vulcanică, ca și în cea mai mare parte a Islandei, este foarte activă. O erupție majoră a vulcanului Eldfell în 1973 a forțat evacuarea locuitorilor de pe Heimaey. Până la sfârșitul anului în urma erupției sa format o munte cu o înălțime de 200 de metri. Traducere din islandeză a arhipelagului înseamnă "insula oamenilor de Vest", care se
Vestmannaeyjar () [Corola-website/Science/326532_a_327861]
-
argipelagului s-a format o nouă insulă, Surtsey. Activitatea vulcanică, ca și în cea mai mare parte a Islandei, este foarte activă. O erupție majoră a vulcanului Eldfell în 1973 a forțat evacuarea locuitorilor de pe Heimaey. Până la sfârșitul anului în urma erupției sa format o munte cu o înălțime de 200 de metri. Traducere din islandeză a arhipelagului înseamnă "insula oamenilor de Vest", care se referă la primii coloniști ale acestor locuri - irlandezii (pe care vikingii îi numieau "oamenii de Vest"), aceștia
Vestmannaeyjar () [Corola-website/Science/326532_a_327861]
-
orașul ca fiind format din kilometri întregi de vile de lux construite pe marginea stâncilor, toate cu vedere panoramică spre golf. Conform relatării nepotului său, Plinius cel Bătrân se afla pe cealaltă parte a golfului, la Misenum, când a început erupția. El a călătorit cu galera peste golf, în parte pentru a observa erupția mai de aproape, și în parte pentru a salva oameni de pe coasta de lângă vulcan. Plinius a murit la Stabiae a doua zi, probabil când a sosit al
Stabiae () [Corola-website/Science/323533_a_324862]
-
marginea stâncilor, toate cu vedere panoramică spre golf. Conform relatării nepotului său, Plinius cel Bătrân se afla pe cealaltă parte a golfului, la Misenum, când a început erupția. El a călătorit cu galera peste golf, în parte pentru a observa erupția mai de aproape, și în parte pentru a salva oameni de pe coasta de lângă vulcan. Plinius a murit la Stabiae a doua zi, probabil când a sosit al șaselea și cel mai mare val piroclastic al erupției, determinat de prăbușirea coloanei
Stabiae () [Corola-website/Science/323533_a_324862]
-
parte pentru a observa erupția mai de aproape, și în parte pentru a salva oameni de pe coasta de lângă vulcan. Plinius a murit la Stabiae a doua zi, probabil când a sosit al șaselea și cel mai mare val piroclastic al erupției, determinat de prăbușirea coloanei eruptive. Rămășițele arheologice ale orașului Stabiae au fost descoperite în 1749 de către Cavaliere Rocco de Alcubierre, un inginer care lucra pentru regele Carol al VII-lea al Neapolelui. Aceste ruine au fost parțial dezgropate de către Alcubierre
Stabiae () [Corola-website/Science/323533_a_324862]
-
ruine au fost redezgropate. Au fost descoperite și resturile unei așezări oscane (oppidum) și orașul roman ulterior. Cel mai celebru dintre obiectele găsite la Stabiae sunt vilele care provin din perioada dintre distrugerea orașului de către Sulla în 89 î.e.n. și erupția Vezuviului în 79 e.n. Stabiae a devenit o stațiune în această perioadă și era căutată pentru priveliștea către Golful Napoli și către munții din jur. Stabiae a devenit celebru și pentru calitatea apei sale de izvor, despre care se credea
Stabiae () [Corola-website/Science/323533_a_324862]