14,680 matches
-
întreprindere filantropică” de utilitate generală. Demersurile sale nu au ecou, motiv pentru care acceptă oferta unui boier scăpătat, Emanoil (Manolache) Bălăceanu, de a înființa pe moșia acestuia, Scăieni, mult dorita întreprindere. Faptele sunt cunoscute, nu vom relua aici istoria acestui experiment, în parte ratat datorită condițiilor economice nepotrivite. Moșia era ipotecată, experimentul a fost întrerupt din cauza scoaterii ei la mezat, dar figura lui Bălăceanu, atât de controversată, nu poate fi lăsată uitării, cu toate minusurile sale. În fond, care boier ar
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
pentru care acceptă oferta unui boier scăpătat, Emanoil (Manolache) Bălăceanu, de a înființa pe moșia acestuia, Scăieni, mult dorita întreprindere. Faptele sunt cunoscute, nu vom relua aici istoria acestui experiment, în parte ratat datorită condițiilor economice nepotrivite. Moșia era ipotecată, experimentul a fost întrerupt din cauza scoaterii ei la mezat, dar figura lui Bălăceanu, atât de controversată, nu poate fi lăsată uitării, cu toate minusurile sale. În fond, care boier ar mai fi acceptat, la 1835, să-și elibereze țiganii și să
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
1985, Doctrine economice contemporane, E.D.P., București. Zamfir, Elena, 1982, Cultura relațiilor interpersonale, Editura Politică, București. Zeletin, Ștefan M., 1925, Cooperație Română?, Editura revistei Pagini agrare și sociale. *** 1957, Saint Simon, Fourier, Owen, Editura Academiei, București. Universitatea Populară de la Ungureni - un experiment social-pedagogictc "Universitatea Populară de la Ungureni - un experiment social‑pedagogic" A funcționat între cele două războaie o instituție de educație a adulților cu un profil unic în țara noastră: Universitatea Populară de la Ungureni, județul Botoșani. O „școală” pentru săteni, la programul
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
Elena, 1982, Cultura relațiilor interpersonale, Editura Politică, București. Zeletin, Ștefan M., 1925, Cooperație Română?, Editura revistei Pagini agrare și sociale. *** 1957, Saint Simon, Fourier, Owen, Editura Academiei, București. Universitatea Populară de la Ungureni - un experiment social-pedagogictc "Universitatea Populară de la Ungureni - un experiment social‑pedagogic" A funcționat între cele două războaie o instituție de educație a adulților cu un profil unic în țara noastră: Universitatea Populară de la Ungureni, județul Botoșani. O „școală” pentru săteni, la programul căreia aceștia participau cu un deosebit interes
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
trei luni se desfășoară 32 de întruniri culturale (șezători, conferințe, spectacole cinematografice). Este perioada de avânt a mișcării de la Ungureni, timp în care s-au înființat case de sfat în cele 12 sate, etapă considerată „vulcanică” de inițiatorul acțiunii (Neculau, Experimentul..., p. 114). Această fază de dezvoltare a ținut până în 1936, ea fiind marcată de o preocupare dublă: atât pentru munca culturală, cât și pentru cea economică (în 1934 se înființează o cooperativă de aprovizionare, desfacere și consum, în 1936 - Banca
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
de sat, care trebuie să aibă sănătate deplină și vigoare fizică, o stare materială prosperă, un nivel superior de viață, iar sufletul înnobilat pe toate planurile culturale; un țăran superiorizat ca om, părinte, cetățean și gospodar - o personalitate rurală” (Neculau, Experimentul..., p. 114). În primii nouă ani, bilanțul e cu totul remarcabil: 2.000 de întruniri culturale (312 conferințe, 244 de audiții radio, 79 de producții școlare și sătești, 1.320 de șezători etc.), o bibliotecă centrală și câte una în
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
Întreaga activitate a avut un caracter experimental, oferind, în final, modele de acțiune în munca educativă, adecvate unui anumit context social-economic și cultural - satul românesc interbelic. Să analizăm, pe secvențe, aceste microexperimente pentru a putea decupa apoi aspectele specifice. A. Experimentul biblioteconomic. Întreaga mișcare a debutat prin munca cu cartea, iar prima realizare notabilă a fost biblioteca, alcătuită din donații (în primul rând ale inițiaților). În primul număr al Buletinului Căminului Cultural, Eugen Neculau scrie: „Pentru ca să deschidem în adevăr sătenilor gustul
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
obiect de strictă necesitate, iar unii au devenit cititori pasionați. Cărțile aveau circulație vie, unii au învățat să le păstreze în bune condiții și să le înapoieze la timp. Bibliotecile aveau abonamente numeroase, satisfăcând toate gusturile și interesele. Caracterul de experiment social-pedagogic al muncii culturale prin intermediul cărții rezultă din următoarele două măsuri luate de adunarea generală: a) întocmirea unui regulament propriu pentru achiziția cărților (numai a celor recomandate de sfatul de conducere) și funcționarea bibliotecilor; b) întocmirea rezumatelor pe foile de
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
deosebit impact. Profesorul de psihologie de la Universitatea din Iași și academicianul de mai târziu Vasile Pavelcu observa, cu subtilitate: „Căminul Cultural de la Ungureni a făcut ca satul să creadă în puterea științei, iar știința să vorbească limba satului” (Pavelcu, 1937). Experimentul de la Ungureni a avut un glas unic, a fost poate singura instituție de acest gen la sate care a rezistat nu un sezon sau două, ci două decenii. Programul său, stabilit pe baza unei aprofundate cunoașteri a realității, a venit
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
ajutat - la început - cu donații în cărți și bani. Au scris cu căldură despre această inițiativă istoricul și literatul Tiberiu Crudu, sociologul Apostol Culea, pedagogul Ilie Popescu-Teiușan, ziariști ai timpului în Universul, Opinia și alte ziare locale. Începând cu 1966 experimentul de la Ungureni a fost analizat și popularizat de sociologul Ovidiu Bădina (Bădina, Neamțu, 1970), pedagogul Ermona Zaharian, psihologul acad. V. Pavelcu, istoricul Al. Zub (1971), filosoful Vasile Vetișanu (1973) și alții, în lucrări de specialitate și reviste. În toate aceste
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
caracterului participativ - prin implicarea subiecților în acțiuni - al acestei opere de propagandă culturală. Învățarea unor atitudini și modele comportamentale s-a desfășurat printr-un demers complex, cognitiv-acțional, model izvorât din realizarea satului și creat pentru acest tip de acțiune. Specificul experimentului de la Ungureni: „A fost tot timpul funcționării sale o școală de aplicație pentru învățăminte sociale, un seminar de pedagogie aplicată, în care s-au experimentat metode și procedee tot mai adecvate pentru cunoașterea sociologică și pentru acțiunea educativă la sate
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
Ungureni: „A fost tot timpul funcționării sale o școală de aplicație pentru învățăminte sociale, un seminar de pedagogie aplicată, în care s-au experimentat metode și procedee tot mai adecvate pentru cunoașterea sociologică și pentru acțiunea educativă la sate” (Neculau, Experimentul..., p. 182). Iar înființarea în 1935 a Cercului de studii (având printre obiective: cunoașterea realității rurale, culegerea folclorului local și a pieselor pentru muzeu, cercetări demografice etc.), a întregit caracterul științific al experimentului. Dubla direcție - sociologică (cunoașterea mediului social) și
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
și pentru acțiunea educativă la sate” (Neculau, Experimentul..., p. 182). Iar înființarea în 1935 a Cercului de studii (având printre obiective: cunoașterea realității rurale, culegerea folclorului local și a pieselor pentru muzeu, cercetări demografice etc.), a întregit caracterul științific al experimentului. Dubla direcție - sociologică (cunoașterea mediului social) și pedagogică (educarea morală, estetică, intelectuală, socială, economică, corporală a adultului rural) a cercetărilor a conferit experimentului caracterul teoretic și aplicativ, el putând fi încadrat în categoria celor de cercetare-acțiune. Rezultatele observațiilor și anchetelor
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
rurale, culegerea folclorului local și a pieselor pentru muzeu, cercetări demografice etc.), a întregit caracterul științific al experimentului. Dubla direcție - sociologică (cunoașterea mediului social) și pedagogică (educarea morală, estetică, intelectuală, socială, economică, corporală a adultului rural) a cercetărilor a conferit experimentului caracterul teoretic și aplicativ, el putând fi încadrat în categoria celor de cercetare-acțiune. Rezultatele observațiilor și anchetelor erau validate prin contactul nemijlocit cu realizarea, prin calitatea de observatori-participanți a cercetătorilor 5. Prin cunoaștere-implicare se stabileau apoi etapele următoare ale demersului
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
Jijia de Sus, Institutul Român de Genealogie și Heraldică „Sever Zotta”, Iași, ediție îngrijită de Marcel Lutic. Moisiu, Alexandru, 1927, „O veste mai bună”, în Buletinul Căminului Cultural Ungureni, an I, nr. 2. Neculau, Adrian, 1988, „A Social and Pedagogical Experiment: The People’s University at Ungureni”, în Analele științifice ale Universității „Al.I. Cuza” din Iași, seria Filosofie, fasc. 1. Neculau, Eugen D., 1927, „Din experiență”, în Buletinul Căminului Cultural Ungureni, an I, nr. 1. Neculau, Eugen D., 1936, Problema
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
Eugen D., 1973, „Universitatea Populară de la Ungureni”, în Sociologia în acțiune, vol. II, Iași. Neculau, Eugen D., 2003, Sate pe Jijia de Sus, Institutul Român de Genealogie și Heraldică „Sever Zotta”, Iași, ediție îngrijită de Marcel Lutic. Neculau, Eugen D., Experimentul social-pedagogic de la Ungureni, manuscris. Pavelcu, Vasile, 1937, „O universitate populară”, în Vremea școlii, an X, nr. 6 (iunie). Pavelcu, Vasile, 1971, „Aniversare”, în Cronica, 9 ianuarie. Popescu, Tiberiu, 1974, Educația adulților, E.D.P., București. Sadoveanu, Mihail, 1967, Opere, vol. XX, Editura
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
București. Stoian, Stanciu, 1938, „Școala Superioară Țărănească”, în Cultura românească, București. Țopa, Leon, 1935, Universitatea țărănească. Teoria și practica ei, Cernăuți. Urbánczyk, Franciszek, 1975, Didactica pentru adulți, E.D.P., București. Vetișanu, Vasile, 1973, Elogiul eroismului, Editura Albatros, București. Zub, Alexandru, 1971, „Experimentul biblioteconomic din Ungureni”, în Revista bibliotecilor, iunie. *** Buletinul Căminului Cultural Ungureni, an II, nr. 1. *** Din activitatea Căminului Cultural „Ungureni”, an I, nr. 1.
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
desene de acest fel în raportul final. Folosirea imaginațieitc "Folosirea imaginației" Ocazional, moderatorii le cer participanților să își imagineze sau să viseze la felul în care lucrurile ar putea să fie diferite. Provocarea pentru moderator o reprezintă alegerea momentului acestui experiment astfel încât participanții să fie pregătiți pentru exercițiu. De exemplu, după ce participanții au vorbit despre avantajele și dezavantajele unei anumite opțiuni, moderatorul ar putea să le spună că există o baghetă magică, o pălărie sau un dispozitiv capabil să le îndeplinească
Metoda focus grup. Ghid practic pentru cercetarea aplicată by RICHARD A. KRUEGER, MARY ANNE CASEY [Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
pe un tărâm îndepărtat. Pe drum, găsesc o cutie specială ce conține răspunsurile la marile probleme și dificultăți pe care le au oamenii. Când deschizi cutia, găsești răspunsul la problema pe care o ai. Ce este în cutie? Moderatorul inițiază experimentul, schimbând ritmul discuției de grup. Până la momentul respectiv, participanții răspundeau la întrebări și discutau între ei. Acum, moderatorul schimbă atmosfera conversației, cerând poate un moment de liniște, folosind muzică pentru a crea o perioadă de relaxare sau cu ajutorul tehnicii imaginației
Metoda focus grup. Ghid practic pentru cercetarea aplicată by RICHARD A. KRUEGER, MARY ANNE CASEY [Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
idei de cadouri. În cele din urmă, unul dintre membrii echipei a avut o idee inspirată. „La Școala de Silvicultură avem un butoi plin cu semințe de arbori. Dar nu sunt orice fel de semințe. Acum câțiva ani, se făceau experimente cu molizi hibrizi. Am combinat molidul roșu cu cel alb și cu cel albastru și rezultatul a fost numit molidul american. Noul arbore nu avea caracteristicile pe care le căutam noi, așa că nu l-am putut comercializa. Ne-au rămas
Metoda focus grup. Ghid practic pentru cercetarea aplicată by RICHARD A. KRUEGER, MARY ANNE CASEY [Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
fenomene de cauză și efect, de a descoperi relații, de a găsi aspectele previzibile și de a afla care sunt legile naturii. În aceste forme de cercetare științifică, elemente cum ar fi controlul, repetarea și dovezile obținute prin repetarea unui experiment sunt de importanță crucială. Există câteva presupuneri implicite. Una este aceea că cercetătorul deține controlul asupra mediului. De exemplu, cercetătorul poate face ca mediul să aibă mai multă umiditate sau lumină și să înregistreze consecințele acestor fapte asupra plantelor. O
Metoda focus grup. Ghid practic pentru cercetarea aplicată by RICHARD A. KRUEGER, MARY ANNE CASEY [Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
cercetare calitativă. Reflecțiitc "Reflecții" Această întrebare este adresată, de obicei, de o persoană căreia i s-a spus că există un singur mod de a coordona corect o cercetare științifică, și anume o metodă pozitivistă, în care stabilim ipoteze, controlăm experimentul și apoi proiectăm rezultatele asupra unei categorii de populație. Datorăm multe lucruri tradițiilor metodelor științifice logice pozitiviste. Acestui stil de cercetare și de cunoaștere îi putem atribui descoperiri majore. De fapt, acest mod de gândire este atât de tradițional și
Metoda focus grup. Ghid practic pentru cercetarea aplicată by RICHARD A. KRUEGER, MARY ANNE CASEY [Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
eșecurile și să ne debarasăm cumva de materializarea acestora. Dacă nu ați fost asistate de o gospodină autentică și ceea ce ați gătit nu pare comestibil, vă prezint o listă de acțiuni standard, prin care puteți scăpa de roadele nefericite ale experimentului culinar. Rețineți-le pe acestea și adaptați-le la realitatea existentă în bucătăria voastră: - ciorba atât de rea la gust încât nici măcar n-o puteți gusta fără să vi se facă rău* trebuie aruncată în vasul de WC sau în
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
raportul; când eram sătulă de seri petrecute singură cu televizorul, îl căutam și-i ofeream câte un job de o noapte. Din toată povestea asta cu pastiluța eu nu pot spune că am ieșit rău, dar nici n-aș repeta experimentul, mai cu seamă cu un extraterestru foarte tânăr... - supa care nu v-a ieșit se aruncă în aceleași condiții ca ciorba (atenție la polonic, la oase și la găluște); - tocana cu gust neplăcut poate fi aruncată în coșul de gunoi
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
vor fi inițiate de cititoare la ele acasă ori la domiciliul altor persoane fără o pregătire teoretică prealabilă, avizele cerute de lege și asistență de specialitate. Autorul nu își asumă nicio responsabilitate pentru eventualele incidente survenite în bucătărie în urma unor experimente culinare inspirate de acest volum. Animalele vii folosite la realizarea lucrării (peștii exotici, canarii, cățeaua cu șase pui abia înțărcați, găina ș.a.) au fost tratate cu blândețe și nu au avut absolut nimic de suferit. Autorul le-a respectat drepturile
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]