7,390 matches
-
liberalii epuizați de anii petrecuți la putere și îndepărtați în 1888 de o nouă generație care contestă monopolurile și clientelismele din partid. Odată cu întoarcerea conservatorilor și reglementarea crizei politice și agrare din acest an de tulburări, Carol găsește un nou fundament: el nu mai este candidatul "roșilor", el a devenit în întregime și dincolo de alianțe partizane, rege al României. El nu mai este aventurierul războinic din 1878, ci un rege-patriarh. Revoluția și apoi reforma înclină spre conservatorism. Regalitatea română merge pînă
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
una din temele centrale ale dezbaterilor politice din deceniul 1880. Radicalii, cu Rosetti în frunte, doresc votul universal, liberalii de la guvernare, o revizuire a Constituției care să limiteze puterea marilor proprietari. Conservatorii se opun acestei revizuiri. Proprietatea zic ei este fundamentul istoric al poporului și trebuie să-și păstreze locul care îi este atribuit. Constituția din 1866 a stabilit, așadar, un regim electoral cenzitar cu patru colegii după ierarhia veniturilor funciare. Primele două colegii grupează cetățenii cu venituri mari, al treilea
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
în ciuda criticilor foarte vii emise asupra acestei politici externe de către mediile intelectuale patriote în primăvara anului 1914. Regele, solicitat în 1913 de către contele Czernin, ambasadorul Austriei la București, să ratifice tratatul din 1883 în Parlament pentru a-i oferi un fundament mai puternic, nu poate să rezolve această problemă: el ia în considerare o opinie foarte puternică împotriva Budapestei și a atrocităților comise la adresa românilor din Transilvania, dar își menține angajamentele luate în 1883, reînnoite și completate în 1888, 1892, 1896
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
revistă colaborează poeții Vasile Voiculescu, Ion Pillat, filosoful, poetul și dramaturgul Blaga, criticii Pamfil Șeicaru și Tudor Vianu. Încă din 1930, orientarea antioccidentală este clar afirmată, atunci cînd Nichifor Crainic arată într-un articol intitulat " Pacifism" ceea ce trebuie să constituie fundamentele unei politici externe autentic românească: Pentru noi, pacea nu poate să-și afle realizarea decît în restaurarea raporturilor de prietenie spirituală cu vecinii noștri. Acești vecini aparțin în mare parte aceleiași religii ca și noi. Acești vecini sînt în majoritate
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
explică: "Umanitatea, adică diferitele popoare care o compun, nu poate să se regenereze decît plecînd de la izvoarele ființei sale care sînt izvoarele etnice. Etnicitatea nu este un concept pur biologic, ci specific antropologic". El reia, în 1938, aceeași referință la fundamentul etnic și spiritual într-un articol intitulat " Spiritul autohton". Filosoful declară: "Statul este expresia politică a conștiinței autohtone". Dușmanii denunțați sînt Roma unii colaboratori ai Gîndirii regretă formarea Bisericii uniate în Transilvania -, democrația și sistemul partidelor care distruge organicitatea națională
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
și ea, într-un fel patetic și artificial, "pierderea paradisului", adică intrarea noastră brutală în istorie". O CULTURĂ NAȚIONALĂ: AMBIVALENȚĂ ȘI MULTIPLICITĂȚI În această perioadă se configurează și se confruntă două curente majore, unul occidentalist, celălalt de reîntoarcere la un fundament național, ambele dînd tonul dezbaterilor politice și a luărilor de poziție în plan cultural. Ar fi simplu să trasăm o linie de demarcație între atracția spre Vest și seducția Estului. De fapt, curentele de gîndire care se inspiră din spiritualitatea
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
a întregii societăți. Principiul centralismului democratic, principiu fundamental al activității statului, asigură îmbunătățirea și concentrarea tuturor forțelor într-o singură direcție, în vederea unui singur scop, înflorirea continuă a economiei, științei și culturii, progresul vieții sociale". Secretarul partidului stabilește și restabilește fundamentul oricărei reflecții directoare: "Pentru a ridica neîncetat nivelul activității de stat se impune perfecționarea formelor și metodelor de organizare, conducerea și planificarea corespunzătoare a sarcinilor concrete ale dezvoltării societății." Ideea de plan și omniprezența referinței la acest plan sînt centrale
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
o nouă ordine internațională, care să facă posibilă o redesfășurare a puterii sovietice, nu își află echivalentul în România oficială. Radicalitatea autocriticii lui Gorbaciov îi este străină României, al cărei guvern respinge comportamentele deplasate și atacă erorile fără a atinge fundamentele sistemului. Gorbaciov recompune un model de legitimitate socialistă. Ceaușescu rămîne la un discurs politic înghețat într-un limbaj elaborat în 1948. Această continuitate deranjează în timp ce se vrea cuvîntul de dispreț, fidel spiritului unui Jdanov, de la începutul războiului rece: pentru tînăra
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
vreo clarificare cu privire la ce anume o face să fie "postmodernă", la ce anume constituie ruptura față de modernitate și care sînt trăsăturile noi care o definesc. Ba, mai mult, într-o lungă notă de subsol de la sfîrșitul acestei introduceri, editorii descriu fundamentul și traiectoria studiilor culturale ca un răspuns la modernism, modernitate și modernizare (ibid. 15-16)37. Și totuși, editorii scapă din vedere un paradox: care este relevanța studiilor culturale într-o epocă postmodernă dacă acestea sînt produsul și expresia epocii moderne
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
care reproduce, în ultimă instanță, politica partidelor marxiste de tip vechi. Prin contrast, programul neo-gramscian nu oferă nici garanții, nici teleologii, nici o epopee a emancipării, nici discursuri totalizatoare sau reductive, nici privilegierea unei clase sau unor grupuri sociale, nici vreun fundament de la care să pornească o luptă, dar încă mai împărtășește speranța că vor apărea noi atitudini de solidaritate, de luptă; el vede nevoia de a încuraja speranța de a promova radicalismul, de a susține posibilitatea unei schimbări mai radicale, de
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
asupra sistemului binar de opoziție care structurează discursurile de clasă sexiste, rasiste și alte discursuri ideologice. Toate aceste forme de teorie critică sînt așadar arme ale criticii aflată în luptă pentru o societate mai umană și consideră că ideologia oferă fundamente teoretice pentru sistemele de dominare 10. Ca urmare, variabile precum rasa, clasa, sexul, orientarea sexuală și ideologia sînt articulate în termenii organizării societății existente și a luptei pentru putere în cadrul societății. Pentru a ilustra o asemenea abordare multiculturală, dar și
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
vigilent, deschiderea și flexibilitatea, ca și angajarea continuă în procesul de revizuire și dezvoltare pot împiedica alunecarea în aceste forme de rigiditate și dogmatism. Menținerea unei perspective critice mai implică și dezvoltarea unei teorii critice despre societate pentru a pune fundamentul unor critici și analize culturale. Teoria socială critică realizează o critică a sistemelor de dominație existente și indică forțele de rezistență și posibilitățile de transformare socială și radicală. Acest gen de teorie realizează o interpretare a textelor culturii media în
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
Termenul de "orizont social" se referă la experiențele, practicile și trăsăturile reale ale domeniului social al textelor culturii media ce permit structurarea atît a universului culturii media, cît și cel al receptării. Orizontul social al anilor '60, care a oferit fundamentul unor filme ca Easy Rider și Woodstock, era reprezentat de apariția unei contraculturi care își avea propriul stil vestimentar și de comportament, propria muzică, propriul limbaj și cultură o cultură-contra care se definea tocmai ca opunîndu-se curentului principal al culturii
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
sau Ismaïl și Turnavitu, și au rolul de a se dizolva reciproc. Cu toate asemănările structurale dintre cele trei perechi (relația de asociere ascunde, în realitate, o relație dintre stăpân și sclav, torționar și victimă, bazată pe un sado-masochism elementar), fundamentul relației dintre Cotadi și Dragomir este unul firesc și uman, pe când între Algazy și Grummer sau Ismaïl și Turnavitu există coduri relaționale precise ce degenerează în final în agresiuni mortale. Descrierile fizice sunt esențiale în prezentarea personajelor, existența lor fiind
[Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
neputând interveni decât în cadrul formelor statutare. Nu se poate face abstracție de natură juridică deoarece ar însemna să se facă abstracție de voința asociaților, fără de a cărei manifestare nu ar exista societatea comercială. Totuși manifestarea de voință a asociaților constituie fundamentul societății comerciale și nu se poate face abstracției de acest aspect. c. Concepția mixtă. Potrivit acestei concepții, societatea comercială are o dublă natură juridică: contractuală și instituțională, voința asociaților având un rol important la constituirea societății. Ulterior dobândirii personalității juridice
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
rol important la constituirea societății. Ulterior dobândirii personalității juridice ea apare ca un grup organizat de persoane și acționând ca un subiect de drept distinct, dar cu respectarea normelor juridice imperative care impun o anumită conduită. Având în vedere că fundamentul constituirii societății comerciale este contractul putem reține că societatea comercială are o natură contractuală, dar că, odată cu dobândirea personalității juridice ea capătă și o natură juridică instituțională. Contractul de societate unit cu autorizarea judiciară instituționalizează o entitate colectivă 27. În
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
societății și durează până la încetarea persoanei juridice, adică până la radierea ei. De altminteri, în cazul persoanei juridice nu se poate opera o reală separare între capacitatea de folosință și cea de exercițiu, separare specifică persoanei fizice și care are ca fundament necesitatea ocrotirii persoanelor cu vârstă mică. Exercitarea drepturilor și asumarea obligațiilor societății comerciale se realizează prin organele sale. Ca urmare, actele juridice efectuate de organele persoanei juridice, în limitele puterilor ce le-au fost conferite sunt considerate ca acte ale
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
statutul constituie acte distincte, acesta din urmă va cuprinde datele de identificare a asociaților și clauze reglementând organizarea, funcționarea și desfășurarea activității societății. 2. Procedura constituirii societăților comerciale Societatea comercială este în esență un contract și totodată o persoană juridică. Fundamentul societății comerciale îl reprezintă actul constitutiv. Odată întocmit actul constitutiv al societății contractul de societate și/sau statutul, în forma cerută de lege a înscrisului sub semnătură privată sau în formă autentică, atunci când este cazul, societatea comercială nu este constituită
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
una din aceste cauze și pe cale de consecință desființarea societății oricât timp ar fi trecut de la constituirea societății. Cea de-a treia particularitate semnificativă a nulității societății comerciale în raport cu nulitatea de drept comun este aceea a lipsei caracterului ei retroactiv. Fundamentul unei asemenea derogări îl constituie aceeași idee a siguranței raporturilor juridice și a protejării terților. Declararea nulității societății nu aduce atingere actelor încheiate în numele său, așa cum prevede și art. 59 din L.S.C. De vreme ce nulitatea nu produce efecte retroactive actele încheiate
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
I.1. Aspecte generale privind adunările generale ale asociaților Adunarea generală reprezintă instituția în care se manifestă și se dezvoltă voința individuală a asociaților societății comerciale în vederea realizării unui obiectiv comun. Piramida structurii organizatorice a unei societăți comerciale are ca fundament adunarea generală a asociaților. Rolul juridic al adunării generale este evidențiat prin intermediul formării și exprimării voinței sociale prin exercitarea dreptului de vot. Adunarea generală este organul suprem de conducere a societății fiind depozitara voinței sociale, este organul de deliberare și
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
societății provoacă răspunderea patrimonială sau penală a administratorului mai ales în cazul în care societatea este în insolvență. Pentru incidența acestui articol este necesar ca interesul administratorului să fie contrar interesului social. Dacă nu există conflict de interese nu există fundament pentru incidența lui. În scopul protejării intereselor societății, tocmai pentru că administratorul poate, în interes propriu sau a altora, să dispună efectuarea unor operațiuni comerciale prejudiciabile pentru societate L.S.C. interzice administratorului efectuarea anumitor operațiuni. De exemplu, este interzisă creditarea de către societate
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
la divizare vor întocmi un raport detaliat asupra fuziunii și divizării. Administratorii societăților care participă la fuziune sau la divizare trebuie să întocmească un raport scris, detaliat, în care să explice proiectul de fuziune sau de divizare și să precizeze fundamentul său juridic și economic, în special cu privire la rata de schimb a acțiunilor. În cazul divizării, raportul va include, de asemenea, criteriul de repartizare a acțiunilor. Administratorii societății divizate trebuie să informeze adunarea generală a societății divizate, precum și pe administratorii societăților
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
lua parte, ca asociați cu răspundere nelimitată, în alte societăți concurente sau având același obiect de activitate, nici să facă operațiuni în contul lor sau al altora, în același fel de comerț sau într-unul asemănător, fără consimțământul celorlalți asociați. Fundamentul unei asemenea reguli se explică prin aceea că asociații cunosc toate secretele și operațiunile societății și ar fi dăunător ca ei să folosească aceste informații ca asociați cu răspundere nelimitată în alte scietăți concurente sau în cont propriu ori pentru
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
societății provoacă răspunderea patrimonială sau penală a administratorului mai ales în cazul în care societatea este în insolvență. Pentru incidența acestui articol este necesar ca interesul administratorului să fie contrar interesului social. Dacă nu există conflict de interese nu există fundament pentru incidența lui. În scopul protejării intereselor societății, tocmai pentru că administratorul poate, în interes propriu sau a altora, să dispună efectuarea unor operațiuni comerciale prejudiciabile pentru societate L.S.C. interzice administratorului efectuarea anumitor operațiuni 381. Potrivit art. 128 din L.S.C., dreptul
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
criticat. Resorturile reglementării comerciale țin de necesitatea protejării terților care contractează cu bună-credință cu societatea comercială, de necesitatea salvgardării ființei societății comerciale, de securitatea circuitului comercial orientat spre exploatarea oportunităților economice. Dreptul comun nu înglobează o mare parte din asemenea fundamente. Dimpotrivă se carcterizează prin lipsa dinamicității, prin rigurozitate. Poate consacrarea nulități numai pentru anumite tipuri de persoane juridice ar fi fost o soluție mai potrivită. A se vedea și M. Dumitru, Nulitatea de drept societarun model potrivit pentru Noul Cod
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]