7,174 matches
-
început să foreze cu entuziasmul cuiva care montează rafturi. Când am aflat ce era pe cale să-mi facă, m-am cutremurat de groază, ridicându-mi umerii până aproape de tâmple. Aveam să suport o durere feroce. Doctorul o să-mi facă o gaură până-n creier, m-am gândit în timp ce stomacul mi se strângea din cauza senzației de vomă. După puțin timp, nervii din toți ceilalți dinți au început să cânte și să țopăie. M-am forțat să aștept până când n-am mai putut să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
care vorbea mult și extrem de tare, lipind cuvintele unele de altele. Nu-mi puteam lua ochii de la ea. Părul blond, revărsat pe umeri, era negru la rădăcină pe o bucată de vreo cinci centimetri. între dinții din față avea o gaură prin care puteai să treci cu camionul. Pe față era dată cu un fond de ten ieftin, cu vreo câteva nuanțe prea închis pe care și-l întinsese cu stângăcie. Era mult prea grasă. Tivul fustei roșii și mult prea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
I-ai obligat să-ți întărească ura pentru propria ta persoană. Și tot asta era explicația pentru faptul că majoritatea bărbaților nu păreau să mă dorească. — Aveai prea multă nevoie de ei, mi-a zis Josephine. I-ai speriat cu gaura gigantică din sufletul tău. Ajunsesem să înțeleg foarte multe, minunându-mă de magia psihoterapiei. Aveam să-l uit pe Luke și să am o relație minunată cu un alt bărbat. Și acum să vorbim despre atitudinea ta nesănătoasă față de mâncare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
masă paharele de tequila și de Seven-Up și, cu jumătate de gură, îi îndemna „ Dați pe gât, dați pe gât“, în timp ce descreierații ăia trânteau la loc paharele goale. Abia puteam să mă uit la ea. Gelozia îmi făcuse parcă o gaură enormă în stomac. Cu toate că nu era vina lui Helen că se născuse frumoasă și sigură pe sine. Dar nu mă puteam abține să nu mi se pară o situație nedreaptă. Cu mine cum rămânea? Eu de ce nu primisem nimic? 63tc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
Can Can, că de azi, data cutare din calendarul creștin, mi-am pierdut orice încredere în clarviziunea guvernului român de a aduce bani la buget, prin neluarea în calcul a unei valoroase avuții naționale, ale căror venituri, se pierd în găurile negre ale economiei paralele, sau cum s-ar zice dom’ Mugur Isărescu, neimpozitate. Și se șoptește pe la colțuri, că veniturile în această ramură sunt foarte consistente, dar așa cum am spus, nu sunt luate în seamă pentru impozitare. Dar să
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
cu barosul în capătul barei metalice, atent ca aceasta să nu sară de la locul ei și să-l rănească. Așa era mult mai bine, crăpătura se mărea cu fiecare lovitură de baros. Din când în când mai împingea pârghia înăuntrul găurii făcute, după care relua asaltul asupra peretelui de piatră. Bucata se desprinse la un moment dat de la locul ei și îi căzu la picioare. Era destul de mare așa încât se apucă să o sfărâme cu ciocanul. Lângă el, se adunase o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
să spele minereul de deasupra pentru că, pe măsură ce trece timpul, aurul se îngroapă singur în pământ. Preț de câteva ceasuri nu făcuse nimic altceva decât să pună minereul în scoc și să-l spele cu apa adusă din pârâu. Făcuse o gaură semnificativă în grămada de minereu când se opri din lucru. Întrerupse apa și, privind atent în jgheabul lung de lemn, simți cum inima începe să-i bată cu putere. Câteva punctișoare galbene se vedeau strălucind în lumina după amiezei târzii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
dovedi o treabă atât de ușoară pe cât crezuse la început. Cel care închisese galeria făcuse o treabă bună. Reuși totuși, după eforturi destul de mari, să îndepărteze bolovanii și să elibereze linia de vagoneți. În sfârșit în fața sa se deschidea o gaură întunecată prin care abia încăpea aplecat. Știa că are încă de muncit dar nu se mai putea abține. Își aprinse lămpașul de pe cap și se strecură înăuntru. Intrase într-un culoar larg și întunecat, cu pereții brăzdați de muchii ascuțite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
semn că acolo nu lucrase mâna omului. Se afla într-o peșteră săpată de ape, cu o formă aproape circulară. De undeva din stânga lui, din perete, țâșnea un șuvoi de apă ce străbătea toată peștera și apoi dispărea printr-o gaură în partea cealaltă. Șinele coborau ușor în față, urmărind panta pardoselii cavernei, iar ca să poată trece dincolo de albie, cineva încropise un podeț rudimentar, îngust, numai cît să poată trece șinele peste el. Dincolo de acesta calea ferată continua spre peretele opus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
crescuse un fag uriaș, în trunchiul căruia se deschidea o scorbură. Între copac și steiul de piatră era un loc îngust, numai cât să-ți încapă mâna. Acolo scormoni el cu o săpă ligă, intrând sub rădăcina groasă. Făcuse o gaură destul de adâncă în care își așeză mica lui comoară. Acoperi cu grijă locul, mai întâi cu pietre și pe urmă cu pământ, după care presără deasupra frunze uscate, pe care le împrăștie apoi, ca să nu rămână nici o urmă. Era totuși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
cu ochii. Aruncase în vagonet ultimii bolovani ce ascundeau capătul galeriei. Se afla în fața unui perete neregulat, aproape vertical. Urme adânci rămase de la sculele de forat se vedeau pe suprafața acestuia. La partea de sus, imediat sub tavan, era o gaură strâmtă, aproape circulară, ce părea să ducă spre inima muntelui. Crișan plimbă repede lumina lanternei de o parte și de alta pe pereți și tavanul galeriei. Nici o urmă de filon nu se vedea acolo. Se scărpină în cap dezamăgit, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
slab de aer care circula dinspre el spre adâncuri. Asta însemna că acolo, dincolo de peretele pe care se străduia el să-l sfărâme mai era o cavitate, poate tot o peșteră. Se urcase pe vagonet și încercase să privească în interiorul găurii de acolo. Nu vedea nimic, după câțiva metri, raza lanternei se pierdea în întuneric. Nemulțumit se întoarse din nou la lucru. Nu făcea nimic decât să lovească fără încetare în peretele de piatră din fața sa, sfărâmând bucăți de mici dimensiuni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
regulă, nimic neobișnuit nu se întâmplase. Lanterna pierdută zăcea pe jos, încă aprinsă. O ridică și o băgă în buzunar. Așeză lada jos, chiar la baza peretelui pe care îl spărgea. Se urcă pe ea și privi din nou prin gaura de sub tavan. Simțea pe ceafa transpirată curentul de aer. Raza de lumină tot nu străbătea prea departe. Nu pricepea de ce se întâmplă lucrul acesta, dar și acolo totul părea în ordine. Pereții, atât cât putea să vadă, erau în regulă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
părea că zidul de întuneric se apropie de el. Acum, dacă întindea mâna, ar fi putut să-l atingă. Se scutură cu putere și sări de pe ladă. Se dădu încet înapoi, mergând cu spatele spre ieșire. Privea mai departe spre gaura de deasupra, aproape paralizat de frică. Gura neagră a acestuia părea că se lărgește văzând cu ochii. Apoi întunericul de acolo începu să capete formă. Vălătuci negri ce dădeau impresia că absorb fiece rază de lumină se scurgeau dinăuntru, coborând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
care trecuseră de atâtea ori pe acolo. După scurt timp ajunseseră în tabăra părăsită. Focul nu mai ardea în vatra improvizată, dar mirosul de lemn ars încă stăruia în aer. Se vedea vegetația pălită în locul unde fuseseră ridicate corturile și găurile în malul apei unde se ridica șteampul pentru spălat nisipul aurifer. Bețele care susținuseră pânza corturilor încă erau în picioare, înfipte în pământ. O grămadă de bușteni tăiați rămăsese în apropierea vetrei. Mai departe, dincolo de locul unde fuseseră corturile, era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
întunecoasă a minei. Peste o grămadă de bolovani îngrămădiți într-o parte a intrării, zăceau aruncate crengi și rugi de mure uscați. Se vedea că cineva le dăduse în lături ca să poată elibera intrarea. No, aici e, arătă Calistrat spre gaura întunecoasă care se căsca în munte, acesta este bârlogul vâlvei. Ce facem? întrebă Toma. Intrăm? Încă nu, băiete, încă nu. Paznicul intră în bârlogul bestiei numai atunci când e pregătit să o ferece înăuntru. Haide acum să ne găsim un loc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
regulă, seismul era prea lung. Nu, sigur nu era vorba de un cutremur, mai simțise asta într-o uzină unde utilajele grele făceau pardoseala să vibreze. De unde utilaje grele aici, în creierul munților? Și norul acela de ceață adunat în fața găurii din peretele de stâncă. Nu mai văzuse așa ceva până atunci. Ți-ai revenit? îl prinse Calistrat de braț. Te simți în apele tale acum? Îhî! Ce altceva să-i răspundă bătrânului? Își revenise, pe dracu'! Din ce să-și revină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
pod suspendat. Simțea pe față răceala aceea de mormânt iar pe brațe i se făcuse pielea de găină. O amorțeală stranie îi cuprindea mădularele în timp ce în urechi îi pătrundea o chemare îndepărtată. Era vocea Ilenei care îl striga din mijlocul găurii întunecate. Era singură și se afla în primejdie, plângând. Trebuia neapărat să alerge la ea să îi dea o mână de ajutor. Dintre fuioarele ce se încolăceau înăuntru îi vedea chipul descom pus de spaimă și lacrimile curgându-i pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
din casă. Ia, spune, întrebă moșul oprindu-se în loc, ai văzut vreodată o găină despărțită de un gard de plasă de grămada de grăunțe? Se va izbi în gard până ce se va umple de sânge, și nu va vedea niciodată gaura prin care ar putea trece dincolo, care se află la numai doi metri de ea. Ei bine, așa e și cu bestia noastră și bine că este așa! Nu vrea decât să ucidă, iar dacă prada este un paznic, atunci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
Căuta un loc potrivit în care să așeze încărcătura explozivă. Nu putea lăsa pur și simplu dinamita oriunde. Roca părea destul de compactă și, din păcate nu vedea nici o posibilitate. Ar fi fost bine dacă ar fi putut da câte o gaură de o parte și de cealaltă a intrării în care să introducă batoanele de dinamită. Era absolut imposibil să facă așa ceva deci căută altă soluție. Se dădu câțiva pași mai în spate și privi deasupra bolții de la intrare. Acolo era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
de fitil și un pumn de capse. Câte batoane spuneai că ai nevoie? întrebă el. Mă gândisem la vreo cinci bucăți, dar acum cred că s-ar putea să nu ajungă. Stânca e foarte compactă și nici nu putem da găuri de mină în pereți. No, eu ți-am adus zece. Sper să-ți fie de ajuns. Hai, spuse Ileana nerăbdătoare, să trecem la treabă! Vezi? șopti Calistrat, ca să nu-l audă ea. N-ai vrut să o lași acasă. Acum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
diferită. O mulțime de crăpături șerpuiau în toate direcțiile alcătuind o rețea. Dacă reușea să ajungă acolo, s-ar fi putut strecura mai departe până deasupra intrării. Poate că ar fi reușit chiar să folo sească una dintre ele drept gaură de mină. Numai că pentru asta trebuia să ajungă acolo și lucrul acesta era destul de dificil. Își aruncă ochii în jur căutând ceva de care s-ar fi putut ajuta ca să urce până la zona alterată a stâncii. O scară ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
întâmpla acest lucru, în cel mai bun caz ar fi rămas fără nici un dinte în gură. În câteva minute avea fitilurile pregătite. Știa că nu așa se procedează, această operațiune trebuia să o facă acolo sus, după ce introducea dinamita în gaura de mină. Asta în situații normale, însă, acum, numai o situație normală nu era. De obicei, nerespectarea procedurilor duce la rezultate nedorite, iar în cazul lucrului cu explozivi, chiar catastrofale. Își amintea de instructorul lui care, de fiecare dată, le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
intrării. Inspectorul examină din nou locul. Încă de data trecută își fixase o schemă de amplasare a încărcăturilor de dinamită. Acum căuta să stabilească locul în care să pună piciorul și pe unde să se deplaseze în siguranță de la o gaură de mină la alta. După ce se declară mulțumit de ceea ce vedea și se asigură că stă bine pe picioare, îi făcu semn moșneagului să plece de acolo. Te chem eu după termin treaba aici, ca să mă ajuți să cobor. Ia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
dacă te țin de mână te-aș încurca. Inspectorul extrase din traistă un baton pe care îl introduse apoi în crăpătura din fața lui. Deasupra mai introduse unul cu capsa înfiptă în el și lăsă să cadă în jos fitilul. Umplu gaura cu pietre mici până la suprafața stâncii. Ar fi fost bine dacă ar fi îndesat pietrele mai bine acolo, ca să asigure o burare corespunzătoare dar, gândin du-se la nitroglicerina care condensase, nu îndrăzni. Trecu apoi la următoarea gaură și tot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]