6,255 matches
-
inscripțiunea următoare: Această biserică este făcută cu banii oilor.” În prezent, această pictură nu mai există. O contribuție importantă la realizarea bisericii a avut-o Ion Dafinescu, ginerele preotului Iordache, cel care a cumpărat terenul pentru biserică: „Ion Dafinescu (zis Grămadă) cumpără de la G.Monachu, Constantin cel Mare, Constantin cel Mic, Lazăr Titerlea, Gheorghe Titerlea și Vasile Ploscaru acest teren. Este vorba de o delniță de pământ, în locul numit „Fântâni”, lungime de 80 de stânjeni, în ogașul Bahahăului în sus, lățime
Biserica de lemn din Titerlești () [Corola-website/Science/320354_a_321683]
-
cărbunele. Bărcile încărcate cu cărbune provenit, în cea mai mare parte, din Marea Britanie, soseau pe fluviul Tajo și ancorau lângă Centrală; apoi cu ajutorul unor scânduri înguste, care făceau legătura între barcă și debarcader, muncitorii descărcau cărbunele punându-l în diverse grămezi în Piața Cărbunelui. Era aici locul de unde începea tot procesul de producție a electricității în Centrala Tejo. Transportul de cărbune pentru circuitul de alimentare a boilerelor, era realizat cu ajutorul unor vagonete manevrate manual de la grămezile de cărbune și până la sită
Centrala Tejo (funcționare) () [Corola-website/Science/321015_a_322344]
-
cărbunele punându-l în diverse grămezi în Piața Cărbunelui. Era aici locul de unde începea tot procesul de producție a electricității în Centrala Tejo. Transportul de cărbune pentru circuitul de alimentare a boilerelor, era realizat cu ajutorul unor vagonete manevrate manual de la grămezile de cărbune și până la sită și concasor. După aceea treceau prin ascensoarele pentru cărbune care îl ridicau până la buncărele malaxoare, care stocau diverse tipuri de cărbune oferind o combinație echilibrată pentru o bună ardere în cazan. Deja amestecat, cărbunele era
Centrala Tejo (funcționare) () [Corola-website/Science/321015_a_322344]
-
căzut de pe cal, care a fost rănit de coloniștii care trăgeau de pe Fiske Hill. Acum, ambii lideri ai expediției erau răniți și fără cal, și oamenii lor erau obosiți și însetați. Câțiva s-au predat; majoritatea rupseseră rândurile și alergau grămadă. Retragerea lor organizată se transformase într-o fugă. Câțiva ofițeri care nu fuseseră răniți s-au întors și și-au amenințat oamenii cu sabia să se reașeze în ordine. Un singur ofițer britanic din primele trei companii nu fusese rănit
Bătăliile de la Lexington și Concord () [Corola-website/Science/321262_a_322591]
-
viață. Altă operă, "The Man Who Came Early", prezintă un soldat din Armata de uscat a Statelor Unite ale Americii (conform, United States Army) din secolul al XX-lea, staționat în Islanda, care e transportat în secolul al X-lea. Deși are o grămadă de idei, lipsa aptitudinilor practice de implementare a lor și lipsa de familiaritate cu tehnologia și obiceiurile perioadei îl duc la pierzanie. Anderson a scris "Uncleftish Beholding", o introducere în teoria atomică, folosind doar cuvinte cu rădăcină germanică. Pentru a
Poul Anderson () [Corola-website/Science/320598_a_321927]
-
de case din nuiele cu lut. Au fost colectate fragmente de oale cu ornamente și picturi, topoare de piatră, vârfuri de săgeți făcute din silex etc. Ambele sate au fost incediate de cetele de normazi veniți după pradă, dovadă servind grămezile de lut ars. A treia vatră de sat se afla în cartierul Pământeni. Materialele colectate aici arată că așezarea datează din prima jumtate a sec. IV î. Hr. Cu circa 1300 de ani î.e.n. apar alte două așezări, fapt aprobat de
Istoria Bălțiului () [Corola-website/Science/321604_a_322933]
-
cu afaceri importante, care l-au făcut faimos și iubit de rege; atunci Mazarin s-a stabilit la palat. Abil la masa de joc, Mazarin a câștigat într-o zi atât de mult încât toți curtenii au fugit să vadă grămada de aur dinaintea lui. Însăși regina a venit și ea să vadă. Mazarin a riscat tot și a câștigat. Apoi a declarat că norocul lui se datora prezenței reginei și, pentru a-i mulțumi, i-a oferit cincizeci de mii
Jules Mazarin () [Corola-website/Science/315475_a_316804]
-
după care i-a succedat preotul Ignatji Buczacki, care a administrat parohia timp de 36 de ani (1838-1874). În perioada păstoririi parohului Buczacki, s-a înființat filiala greco-catolica ruteana de la Gropeni, iar rutenii s-au organizat într-o comunitate etnică (Grămadă Rusească) al carei rol a crescut în viața politică a orașului. În anul 1869, conform recensământului organizat de autoritățile austro-ungare, ponderea rutenilor era de 16% din cei 6.484 locuitori ai Șiretului. În anul 1930, populația orașului Siret era de
Biserica Schimbarea la Față din Siret () [Corola-website/Science/317366_a_318695]
-
ei era mai mică deoarece nivelului mării era situat cu 70 de metri mai jos. Deși strâmtoarea nu au fost niciodată complet închisă, traversarea ei cu ajutorul unor simple plute ar fi putut fi favorizată de existența unor insule. Prezența unor grămezi de cochilii vechi de 125.000 ani găsite în Eritreea arată că alimentația primilor oameni includea animale marine culese pe malul mării. Având ca punct de plecare Orientul Apropiat, aceste populații s-au răspândit, în urmă cu 50.000 de
Originea africană recentă a oamenilor moderni () [Corola-website/Science/321837_a_323166]
-
Bustul eroului Ion Grămadă din Stroiești este un monument ridicat în anul 2007 în memoria scriitorului și publicistului bucovinean Ion Grămadă (1886-1917), voluntar în Armata Română, căzut pe front în lupta de la Cireșoaia. El se află pe o culme de lângă DN17 (E58), în dreptul satului
Bustul lui Ion Grămadă din Stroiești () [Corola-website/Science/321913_a_323242]
-
Bustul eroului Ion Grămadă din Stroiești este un monument ridicat în anul 2007 în memoria scriitorului și publicistului bucovinean Ion Grămadă (1886-1917), voluntar în Armata Română, căzut pe front în lupta de la Cireșoaia. El se află pe o culme de lângă DN17 (E58), în dreptul satului Stroiești din județul Suceava. După intrarea României în primul război mondial, scriitorul și publicistul bucovinean Ion Grămadă
Bustul lui Ion Grămadă din Stroiești () [Corola-website/Science/321913_a_323242]
-
Grămadă (1886-1917), voluntar în Armata Română, căzut pe front în lupta de la Cireșoaia. El se află pe o culme de lângă DN17 (E58), în dreptul satului Stroiești din județul Suceava. După intrarea României în primul război mondial, scriitorul și publicistul bucovinean Ion Grămadă (1886-1917), născut în satul Zaharești, a trecut granița în România, s-a înrolat voluntar în Armata Română și a cerut să fie trimis în linia întâi a frontului pentru a lua parte la eliberarea teritoriilor locuite de români. La 27
Bustul lui Ion Grămadă din Stroiești () [Corola-website/Science/321913_a_323242]
-
o poiană a locului. La 20 iunie 1926, rămășițele sale pământești au fost aduse la Suceava și îngropate cu onoruri în cimitirul orașului. În anul 1937, profesorul Dimitrie Marmeliuc, camarad de armată al eroului, scria următoarele: ""Un monument lui Ion Grămadă pe pământul Bucovinei, iată care este datoria noastră, a tuturora"". În anul 2004, scriitorul Ion Drăgușanul a deschis un cont pentru ridicarea unui monument al eroului Ion Grămadă, în care nu a depus nimeni timp de doi ani nici un leu
Bustul lui Ion Grămadă din Stroiești () [Corola-website/Science/321913_a_323242]
-
Marmeliuc, camarad de armată al eroului, scria următoarele: ""Un monument lui Ion Grămadă pe pământul Bucovinei, iată care este datoria noastră, a tuturora"". În anul 2004, scriitorul Ion Drăgușanul a deschis un cont pentru ridicarea unui monument al eroului Ion Grămadă, în care nu a depus nimeni timp de doi ani nici un leu. La sfârșitul lunii octombrie a anului 2006, el a lansat campania „Pentru memoria Bucovinei”, apelând la conducătorii județului Suceava pentru a aloca fonduri în scopul realizării monumentului. Printre
Bustul lui Ion Grămadă din Stroiești () [Corola-website/Science/321913_a_323242]
-
prefectul județului Suceava, Orest Onofrei (care a contribuit cu suma de 1000 RON), și primarul municipiului Câmpulung Moldovenesc, Constantin Gabriel Șerban. În noiembrie 2006, Asociația Culturală „Bucovina viitoare” a lansat un concurs de proiecte pentru un bust al lui Ion Grămadă, la care erau invitați toți sculptorii bucovineni. Propunerile erau așteptate a fi depuse până la data de 28 noiembrie (când se aniversau 88 ani de la data când Congresul General al Bucovinei a adoptat moțiunea privind unirea necondiționată a Bucovinei cu Regatul
Bustul lui Ion Grămadă din Stroiești () [Corola-website/Science/321913_a_323242]
-
Costurile de execuție s-au ridicat la suma de 25.000 lei, banii provenind din donații și din sumele obținute de scriitorul Ion Drăgușanul din vânzarea volumului „Mărturisitorii”, pe care l-a publicat în vara anului 2007. Bustul eroului Ion Grămadă a fost inaugurat la 26 august 2007, puțin după ora prânzului, pe un amplasament situat pe o culme de lângă DN17 (E58) care străbate comuna Stroiești, "„astfel ca toți călătorii să-l poată vedea pe Eroul Bucovinei pășind pe cer”". Cu
Bustul lui Ion Grămadă din Stroiești () [Corola-website/Science/321913_a_323242]
-
participat subprefectul Ștefan Alexandru Băișanu, sculptorul Cezar Popescu, scriitorul și publicistul Ion Drăgușanul, primarul și viceprimarul comunei Stroiești, Ștefan Crainiciuc și Ion Băițan, membri ai familiei scriitorului și numeroși localnici. Monumentul este alcătuit din bustul din beton al eroului Ion Grămadă, flancat de două postamente placate cu marmură albă, pe care sunt trecute numele unor eroi (Iustin Breabăn, Ion Grămadă, Lascăr Luția, Ambrozie Micuțariu, Silvestru Micuțariu, Dumitru Mihalaș, Vasile Popescu, Teodor Turturean, Aurel Tudor) și martiri (Traian Brăileanu, Dumitru Catană, Grigore
Bustul lui Ion Grămadă din Stroiești () [Corola-website/Science/321913_a_323242]
-
Crainiciuc și Ion Băițan, membri ai familiei scriitorului și numeroși localnici. Monumentul este alcătuit din bustul din beton al eroului Ion Grămadă, flancat de două postamente placate cu marmură albă, pe care sunt trecute numele unor eroi (Iustin Breabăn, Ion Grămadă, Lascăr Luția, Ambrozie Micuțariu, Silvestru Micuțariu, Dumitru Mihalaș, Vasile Popescu, Teodor Turturean, Aurel Tudor) și martiri (Traian Brăileanu, Dumitru Catană, Grigore Filimon, Em. Grigorovitza, Vladimir Macoviciuc, Gherasim Nicoară, Iancu Nistor) ai Bucovinei. Ion Grămadă este reprezentat în uniformă militară și
Bustul lui Ion Grămadă din Stroiești () [Corola-website/Science/321913_a_323242]
-
numele unor eroi (Iustin Breabăn, Ion Grămadă, Lascăr Luția, Ambrozie Micuțariu, Silvestru Micuțariu, Dumitru Mihalaș, Vasile Popescu, Teodor Turturean, Aurel Tudor) și martiri (Traian Brăileanu, Dumitru Catană, Grigore Filimon, Em. Grigorovitza, Vladimir Macoviciuc, Gherasim Nicoară, Iancu Nistor) ai Bucovinei. Ion Grămadă este reprezentat în uniformă militară și având pe cap un chipiu. La 27 august 2009, scriitorul Ion Drăgușanul, împreună cu reprezentanții Centrului Cultural Bucovina - Secția Centrul pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale (CCPCT) Suceava și cu primarul comunei Stroiești, Ion Băițan
Bustul lui Ion Grămadă din Stroiești () [Corola-website/Science/321913_a_323242]
-
câteva perechi antinomice: Negația independentă se realizează în registrul de limbă familiar și prin unele enunțuri cu încărcătură afectivă relativ mare, precum "ași", "nț", "da de unde", "aiurea", "nici poveste", "nici în ruptul capului", "Doamne ferește", "pe dracul", "mai mult de-o grămadă", "mai mult de-o groază". În dialog: Negația "nu" este cea mai frecventă, putând fi de orice fel, în afară de auxiliară. Conjuncția și adverbul "nici" poate fi numai negație auxiliară. Celelalte cuvinte de negație sunt de obicei auxiliare, dar pot fi
Negație (gramatică) () [Corola-website/Science/316336_a_317665]
-
și-au unit ideile și luat naștere skateboardul. Invenția este proclamata de mai mulți oameni, dar nimic nu poate fi dovedit clar. Primii skateri au început cu bucăți de lemn, având atașate roți de role sub. După cum vă imaginați o grămadă de oameni s-au accidentat în primii ani ai skatebordingului! Era un sport care abia se născuse și începea să fie descoperit. Acele lemne s-au transformat în scânduri și în cele din urmă companiile au început să producă plăci
Skateboard () [Corola-website/Science/316349_a_317678]
-
inginerul Banhölzel și șeful comunal Wetterching. Potrivit acesteia: "„Vechea, așa-numita biserică mitropolitană Mirăuți, părăsită de peste 300 de ani, în care timp s-a clădit actuala biserică mitropolitană, unde s-a transferat serviciul divin, este o ruină totală, o simplă grămadă de piatră și cărămidă; toate ușile, ferestrele, chiar lemnăria acoperișului, și alte părți de vremelnică reparație ale acesteia au fost furate; turnul susținător al bolții precum și partea cea mai mare a păreților prăbușite; toate bolțiturile principale ca și cele ale
Biserica Mirăuți () [Corola-website/Science/316888_a_318217]
-
centrul municipiului Suceava, lângă Palatul Administrativ. Parcul Profesor Ioan Nemeș constituie un spațiu verde de formă dreptunghiulară, cuprins între următoarele artere rutiere: Strada Ștefan cel Mare (la vest), Strada Mitropoliei (la sud), Bulevardul Ana Ipătescu (la est) și Aleea Ion Grămadă (la nord). Parcul ocupă o suprafață de aproximativ 2,5 hectare, fiind din punct de vedere al întinderii al doilea parc al orașului Suceava, după Parcul Șipote-Cetate. Parcul Central este localizat în imediata apropiere a Palatului Administrativ, fiind despărțit de
Parcul Profesor Ioan Nemeș din Suceava () [Corola-website/Science/316928_a_318257]
-
în timpul păstoririi preotului-paroh Viorel Vârlan, cimitirul parohiei a fost împrejmuit cu un gard din piatră. În decursul timpului, biserica a fost cercetată de mari personalități culturale din România: Nicolae Iorga, Simion Florea Marian, Petru Comarnescu, Virgil Vătășianu, Vasile Drăguț, Nicolae Grămadă, Leca Morariu ș.a., care au apreciat valoarea acestui monument. Academicianul Virgil Vătășianu spunea că biserica din Părhăuți "„are ceva din măreția piramidelor din Egipt”". La 22 iunie 1997, a avut loc aniversarea a 475 de ani de la zidirea bisericii din
Biserica Duminica Tuturor Sfinților din Părhăuți () [Corola-website/Science/316972_a_318301]
-
vara anului 1977 al revistei "Isaac Asimov's Science Fiction Magazine". Jim Postul pariază că roka sa care se hrănește cu zahăr pudră poate învinge într-un concurs un elivierme care folosește fotosinteza. Pariul pus de el îi aduce o grămadă de bani, confirmând dictonul "Prost să fii, noroc să ai". În februarie 1976, revista "Seventeen" i-a solicitat lui Asimov să scrie o povestire science fiction polițistă pe tema bicentenarului Statelor Unite. Textul scris de Asimov a fost respins și acesta
Vântul schimbării () [Corola-website/Science/325373_a_326702]