9,562 matches
-
part... (Un banc de heringi îmi brăzdară capul.) Danda are cercei mici și roșii Danda are cercei mici și roșii și-un inel - un inel cu buburuză ordinea exterioară m-a exterminat cât poți rezista și cum scrie într-o groapă de câini noroc că Danda are cercei roșii are cercei roșii are cercei roșii... Și niște notițe recuperate de pe foi (în computerul vechi mai era câte ceva, dar computerul vechi e doar o cutie de plastic din care nu voi mai
O altă viață. In: Poveşti cu scriitoare şi copii by Simona Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1778]
-
Traficul se diminua. Jack găsi un loc cu vizibilitate bună asupra drumului, care urca În serpentine. Parcă și privi: mașinile Își continuară urcușul, apoi dispărură la o răspîntie. Le urmări traseul pînă la un camping cu mese de picnic și gropi pentru grătar. Două mașini În spatele unui șir de pini. Bracken și Hinton cărau cutii. O canistră de benzină se bălăngănea, agățată de degetul mic al musculosului. Jack Își piti mașina și se ascunse după niște pini pitici. Bracken și Hinton
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
de pini. Bracken și Hinton cărau cutii. O canistră de benzină se bălăngănea, agățată de degetul mic al musculosului. Jack Își piti mașina și se ascunse după niște pini pitici. Bracken și Hinton Își aruncară povara de hîrtie Într-o groapă mare cu mangal. Se Întoarseră cu spatele. Jack o luă la goană Într-acolo, aplecat din mijloc. Cei doi reveniră cu o altă Încărcătură: Bracken cu o brichetă la vedere, Hinton cu brațele pline. Jack se ridică și izbi năucitor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
figură. Hinton căzu la pămînt, scăpînd hîrtiile. Jack Îi frînse brațele: genunchii pe coate, apoi Îi smuci violent Încheieturile mîinilor. Hinton se albi. Abia acum resimțea șocul. Bracken avea În mîini canistra cu benzină și o brichetă. Jack stătea În fața gropii, cu pistolul armat. Blocaj. Din canistra cu capacul desfăcut ieșeau vapori de benzină. Lynn aprinse bricheta cu un declic. Jack coborî țeava direct spre figura ei. Din nou blocaj. Hinton Încercă să se tîrască. MÎna În care Jack ținea pistolul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
Pierce... Pur și simplu știu că nu el a tras. — Atunci cine? Nu știu. Serios! Nici eu și nici Pierce nu știm cine l-a omorît pe Hudgens. Am aflat prima dată de asta În ziarele de ieri. Dosarele din groapa cu mangal... — Astea-s mizeriile secrete ale lui Hudgens, așa-i? — Da. — „Da“, și... zi mai departe. Nu. Mai bine discutăm despre prețul tău. Lamar i-a spus lui Pierce despre tine, iar Pierce și-a dat seama că tu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
paralel cu marginea apei - este cunoscut drept iazul Cavendish. Nu e de fapt un iaz, pentru că e făcut de mâna omului. Cavendish Winshaw era stră-străunchiul meu și el a pus să se scoată pământul de aici și să se umple groapa cu apă, acum vreo sută douăzeci de ani. Cred că visa să se plimbe pe el fericit cu barca și să pescuiască păstrăvi. Privește cum arată! Ai muri de pneumonie dacă ai încerca să stai acolo mai mult de cinci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
că nu eram fata care lucra pentru ea de mai bine de un an? — Sunt Andrea, Miranda. Sunt noua ta asistentă. Tăcere. Tăcere atotcuprinzătoare, insuportabilă, nesfârșită, Înnebunitoare. Știam că n-ar fi trebui să vorbesc, știam că Îmi sap singură groapa, dar pur și simplu nu mă puteam stăpâni. — Ăă, Îmi pare rău pentru Încurcătură. O să pun hainele astea pe umerașe, cum mi-ai spus, și o să plec. Termină odată cu pălăvrăgeala! Femeia asta nu dă doi bani pe ce faci. Fă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
cheia În contact și mașina reveni cu zgomot la viață. Sunetul părea Înfiorător de strident În mijlocul tăcerii depline - așa cum tăcerea li se păruse nefirească și nelalocul ei cînd veniseră acolo. Întoarse mașina și o porni Încet spre poteca plină de gropi, și o luă pe drumul pe care veniseră; trecură pe lîngă căsuța de culoarea brînzei fără să Încetinească, apoi o luară pe drumul principal spre Londra. Acum traficul era mult mai aglomerat. Lumea se Întorcea, la fel ca ei, după
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
Trebuia s-o ia spre nord-vest ca să ajungă În Hugh Street, iar traseul era unul odios, casele mizere din inima zonei Pimlico cedînd locul, cu o regularitate deprimantă, unor petice de pămînt devastat, munților de moloz sau caselor Înșiruite devenite gropi. Tunurile antiaeriene continuau să lovească puternic, iar printre exploziile de flăcări, Kay auzi deprimanta vibrație a avioanelor, șuierul ocazional și vîjÎitul bombelor și rachetelor. Sunetele semănau cu acelea dintr-o seară obișnuită de Guy Fawkes de dinainte de război; mirosurile, totuși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
dubiței. Atentă la drumul din față, se Întoarse ușor și strigă: — În regulă? — Oarecum, răspunse Mickey. Bătrîna simte toate bușiturile. — O să fac tot ce pot, zise Kay. Se uită atent la suprafața drumului, Încercînd cu disperare să evite spărturile și gropile, pînă cînd ochii Începură s-o usture. CÎnd opri la accesul pentru tărgi al spitalului din Horseferry Road, asistenta de la recepție alergă s-o salute, aplecîndu-și capul de parcă ar fi plouat. Sora de gardă o urmă fără grabă, aparent indiferentă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
transformaseră Într-un strat protector, iar acesta avea o pojghiță de chiciură - arăta nesănătos, ca un morman de fructe putrezite. Mai tot locul fusese marcat de șrapnele sau distrus de anvelopele camioanelor, iar În est erau niște canioane imense și gropi, unde pămîntul fusese săpat În diverse locuri, pentru a umple saci cu nisip. Încercară să se țină departe de zonele cele mai afectate, mergînd mai mult sau mai puțin fără vreo țintă anume, dar luînd-o, oricum, pe alei mai retrase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
judecată nu o ajuta deloc. Neaerisită, plină de lambriuri de stejar și de siluete morbide cu peruci, Îmbrăcate În negru. Era ca și cum ai fi depus mărturie Într-un sicriu uriaș, supravegheată de cioclii care te așteptau să-ți sapi propria groapă. Și-l detesta pe judecător. Are cel puțin șaizeci și cinci de ani și e foarte tare de urechi. —Katharine Reddy, tună el, compăreți În fața Tribunalului Maternității În această seară sub acuzația că v-ați lăsat unul din copii bolnav la Londra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
a invitat. Sanger ridică mîinile Într-un gest de liniștire a celor prezenți, dar și de calmare a tînărului suedez. ZÎmbetul melancolic păru că i se desprinde de pe buze și plutește liber. Privind În jos, se Întoarse din nou cu spatele la groapă, dar Andersson n-avea de gînd să-l lase să plece. — Sanger! Profesor doctor... nu pleca..., spuse el, arătînd În batjocură spre mormînt. Dragă doctore, aici e Bibi. Ai venit să te-ntinzi lîngă ea? Pot să-ți aranjez un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
aproape amenințător, cu brațele Încrucișate pe piept. Îmi veni În Întîmpinare, pășind la cîțiva centimetri de o excavație nu foarte adîncă. Dintr-un ciot de lemn zbură În vînt o fîșie de panglică galbenă a poliției, care bănuiam că marcase groapa În care Își ascunsese criminalul recipientele cu combustibil În noaptea de dinaintea incendiului. Ca Într-un gest de respect, deltaplanul se retrase de pe creasta dealului, plesnind aerul cu aripa. Miguel se opri pe marginea gropii, fărîmițînd sub tălpi solul calcinat. În ciuda
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
a poliției, care bănuiam că marcase groapa În care Își ascunsese criminalul recipientele cu combustibil În noaptea de dinaintea incendiului. Ca Într-un gest de respect, deltaplanul se retrase de pe creasta dealului, plesnind aerul cu aripa. Miguel se opri pe marginea gropii, fărîmițînd sub tălpi solul calcinat. În ciuda atitudinii sale agresive, mă așteptă să vorbesc eu primul. Era oare de presupus că-l zărise, fie și fugar, pe incendiator...? — Miguel... (M-am apropiat de el, cu mîna ridicată În chip de salut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
am apropiat de el, cu mîna ridicată În chip de salut.) Am venit cu inspectorul Cabrera să văd casa. SÎnt fratele lui Frank Prentice. Voiam să stau de vorbă cu tine. Lăsă privirea În jos și se uită Îndelung la groapă, apoi se răsuci pe un călcîi și se Întoarse la poartă. O Închise În urma lui și coborî iute treptele de piatră, dispărînd apoi, adus de spate, În garaj. — Miguel...? Iritat de prezența continuă a deltaplanului, mi-am coborît privirea. Pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
din buza de sus prinseră o rază de soare, luminîndu-i pentru o clipă fața pămîntie. Obrajii lipsiți de culoare Îmi aminteau de dependenții de heroină pe care Îi văzusem În spitalul Închisorii din Canton; erau deja cu un picior În groapă și puțin le păsa lor de pedeapsa cu moartea care-i aștepta. Privind Însă la tînăra aceasta distrusă, simțeam că un fel de spiriduș capricios se lupta să iasă la suprafață din transa profundă indusă de Largactil(##notă - Sedativ și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
he, he! Însă, cam cincizeci la sută dintre găzarii-oaspeți râdeau cu glasuri groase: Ho,ho,ho,ho!... Și din gâtlejuri, le ieșeau valuri de aburi grei. Ca să nu petreacă și el asemenea cazne, de a ședea ascuns în miasmele din groapa ritiratei strămoșești sau de a se pitula pe sub șură, în podul casei, în cotețul porcilor, cu miros la fel de asfixiant , ori dârlăind fugar prin râpele pline de omăt ale Baisei, Nicanor acceptă o altă cale, spre a fenta supliciul hărțuielii, exercitat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
intrigat de lipsa ei de perspicacitate: Îți imaginezi că numai și numai al meu, al meu, al meu s-a pătat? Nu, ma biche! S-au stropit de cafea și pantalonii noștri, pe care abia-i călcaseși... Cufundându-se în groapa meditațiilor sale, Profesorul nu-și mai auzi consoarta. Simți că depărtarea capătă formă în aducerea-i aminte, sunând asemenea veșniciei. Desfăcându-și încet de tot palma cu un gest furiș, precum cel al unui elev ce maschează copiuțele la examenele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
pe culoarele spitalului, Pârvu dând telefoane ca să aranjeze un simplu infarct. Nouă nu ni se va Întâmpla nimic, Îmi spune Leac la telefon. Pârvu, În schimbul casetei, va mușamaliza totul. Urmează să ne Întâlnim la Înmormântarea Andreei: de Îndată ce groparii vor astupa groapa, Pârvu o să-și capete caseta. - Ai grijă ce faci cu ea, pune-o bine! Te sun mai Încolo. Eu mă duc după Andreea. Leac trebuie s-o ridice pe prietena noastră de la morgă, s-o ducă acasă. După ce rezolvă asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
nepăsători la alte subiecte. Cât despre tinicheaua oferită de armată, asta nu l-a făcut să uite moartea lui Valentin Papadopol, ultimul dintre prietenii care formaseră grupul său din viața civilă. Îl găsise agonizând după un atac aerian într-o groapă de proiectil, cu buzele vinete și intestinele revărsate printre degetele chircite pe abdomenul transformat într-o rană uriașă. Murise într-o dimineață cu cer senin și parcă la fel de înghețat ca și zăpada din jur. Pe un teren ceva mai înalt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
cu buzele vinete și intestinele revărsate printre degetele chircite pe abdomenul transformat într-o rană uriașă. Murise într-o dimineață cu cer senin și parcă la fel de înghețat ca și zăpada din jur. Pe un teren ceva mai înalt săpase o groapă, iar din două scânduri improvizase o cruce. Dezlănțuirea bruscă a unui intens foc de artilerie tulburase scurta rugăciune a preotului pentru odihna sufletului celui răposat. Asistase la ritualul funerar cu gândul că totuși față de alți camarazi ce putrezeau prin anonime
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
iar din două scânduri improvizase o cruce. Dezlănțuirea bruscă a unui intens foc de artilerie tulburase scurta rugăciune a preotului pentru odihna sufletului celui răposat. Asistase la ritualul funerar cu gândul că totuși față de alți camarazi ce putrezeau prin anonime gropi comune săpate la repezeală în nesfârșitele stepe rusești, Vali își dormea somnul de veci într-un mormânt vegheat de lumina creștină a unei lumânări. Palidă consolare pentru părinții unui tânăr care avea tot viitorul în față. Aproape de sfârșitul lunii martie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
întorc neapărat pe front. Sunt sătul până peste cap. Dar ca soldat am o datorie. Mai ales acum când este nevoie de fiecare dintre noi. Nu mă pot retrage într-un birou, privind cu detașare cum alții crapă prin cine știe ce gropi. Și dacă mori? Războiul a umplut țara cu văduve și femei singure. Nu vreau să fiu una dintre ele. Îmi doresc să te am lângă mine viu, nu o fotografie pe care să o contemplu gândindu-mă la ce ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
de pe suprafața pământului. Sunt morți cu miile. Mașina înaintează cu greu. Prin fața lor trece cu viteză nebună o mașină a salvării. Înjurând cu năduf, șoferul camionului o evită în ultimul moment, apoi pornește din nou, hurducăindu-se puternic, atent la gropile bombelor sau mormanele de cărămizi din mijlocul străzii înguste. Pe parbriz se depune un praf cenușiu, grăunțos pe care ștergătoarele încearcă cu greu să-l îndepărteze. Ca în lumina unui flash fotografic, Marius vede chipul însângerat, cu ochii holbați și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]