6,525 matches
-
S-a născut în satul Ghindăoani, comuna Crăcăoani, județul Neamț, la 15 noiembrie 1845, fiind descendent al unei familii de preoți. Chestiunea originilor lui Conta, și dovada faptului că era român, a fost discutată cu lux de amănunte de istoricul ieșean Florin Cîntec, în "Memorie si uitare în cultura româna. Cazul ", Iași, Rd. Timpul, 2003. Urmează cursurile Școlii primare de la Tg. Neamț, unde îl are coleg pe Ion Creangă, iar mai apoi Academia Mihăileană sau Gimnaziul Central din Iași, unde a
Vasile Conta () [Corola-website/Science/298676_a_300005]
-
și „Viitorul României pregătit de domnul Brătianu și Kogălniceanu”. Toate trei, dar mai ales ultimul, au avut un mare ecou, fiind reproduse în toate ziarele. Traduce și adnotează legi, practică avocatura publică, începând din 1875. În 1875-1876, publică în revista ieșeană Convorbiri literare prima sa lucrare filosofică, "Teoria fatalismului", studiu ce apare, în 1877, și în limba franceză, la Bruxelles, apoi " Teoria ondulației universale" (1877), "Încercări de metafizică" (1878). Ultima lucrare a fost tradusă, în 1880, în limba franceză, la Bruxelles
Vasile Conta () [Corola-website/Science/298676_a_300005]
-
Ea se menține apoi o perioadă îndelungată prin funcțiunea atracțiilor și respingerilor care alcătuiesc caracteristica modului de a trăi și a se dezvolta. Vechea deviză franceză potrivit căreia " Intră cine vrea, rămâne cine poate" este și aceea pe care asociația ieșeana o adoptă pentru sine. Desigur, nu numai instinctul vieții menține unitatea „Junimii” în decursul existentei ei. Asociația dorește să-și dea o oarecare bază materială și o anumită ordine sistematică a lucrărilor, câștigă noi membri, se îngrijește de formarea noilor
Junimea () [Corola-website/Science/298722_a_300051]
-
a etapelor pe care le-a străbătut. Programul Junimii și cercetări istorice recente ne îndreptățesc să afirmăm că gruparea avea o importantă dimensiune masonică. În activitatea societății și a revistei se conturează distinct trei etape. Prima etapă, numită și "etapa ieșeană", se întinde de la întemeiere, în anul 1863, până în 1874, anul în care Titu Maiorescu, devenit ministru al Instrucțiunii publice, se mută la București. În această etapă predomină caracterul polemic. Este epoca în care se elaborează principiile sociale și estetice ale
Junimea () [Corola-website/Science/298722_a_300051]
-
Ioan Petrovici, C. și M. Antoniade, Mircea Djuvara, Mircea Florian. Figura literară cea mai importantă a epocii este Panait Cerna, a cărui colaborare începuse însă sub direcția anterioară. În latura îndrumării critice, nimic nu poate fi pus alături de marea epocă ieșeană și nici de dezvoltarea ei ulterioară prin contribuția lui P.P Negulescu și a lui Mihail Dragomirescu. Apariția lui Eugen Lovinescu este de scurtă durată, rostul criticului urmând să se precizeze mai târziu. "Convorbirile literare" au avut totuși controverse și
Junimea () [Corola-website/Science/298722_a_300051]
-
Ioan Roman, directorul liceului "Mihai Viteazul" din București, N. Droc-Barcianu, directorul și ctitorul liceului din Giurgiu, învățatul copist de cărți și manuscrise din secolul al XVIII, Sava Popovici-Barcianu cel bătrân, care își scria sub nume "ot Rășinari", profesorul și rectorul ieșean Traian Bratu, învățatul protopop Emilian Cioran, sufletul harnicului grup local, fără concursul căruia în munca de teren Victor Păcală nu și-ar fi putut realiza monografia, economistul Aurel Brote, învățatul popa Bratu de la sfârșitul secolului al al XV-lea, înscris
Rășinari, Sibiu () [Corola-website/Science/299539_a_300868]
-
înțelept”, publicată laolaltă cu „Visul” (variantă de mai târziu a aceluiași text) în volumul "Făt-Frumos când era mic" (1982). Comparând cele două texte, se poate remarca eliminarea conotațiilor propagandistice din varianta ulterioară. În tinerețe este puternic marcat de stilul poetului ieșean George Topîrceanu; alți scriitori care-i trezesc interesul sunt Mihail Sadoveanu și Otilia Cazimir. Autorul pentru copii Mircea Sântimbreanu încearcă o trecere în revistă a influențelor asupra stilului lui Pancu-Iași, așezându-le în perechi: „"verva marelui humuleștean cu senina bărbăție
Octav Pancu-Iași () [Corola-website/Science/299633_a_300962]
-
amestece în treaba armatei, indiferent de care ar fi ea. În raportul nr. 1.042 din 29 iunie 1941 către Mihai Antonescu, ministrul de interne și vicepreședintele consiliului de miniștri, colonelul Captaru, prefectul, raporta executarea ordinului de "evacuare" a evreilor ieșeni: Ca urmare a acestui raport considerat la București ca ostil, Captaru a fost destituit din funcția de prefect și trimis pe front. Autoritățile române (poliție, jandarmi, membri ai serviciului român de siguranță), cu concursul unei părți a locuitorilor orașului, au
Pogromul de la Iași () [Corola-website/Science/299747_a_301076]
-
la Iași, iar din 1934 la București. Până în 1950 a practicat avocatura în paralel cu activitatea literară. După 1950, a lucrat numai în domeniul literaturii și al publicisticii. A debutat în literatură în 1911, cu o poezie publicată în revista ieșeană "Arhiva". Din 1921, a aderat de cercul de la revista "Viața românească", care i-a publicat o mare parte a creației sale. Debutul editorial a avut loc in 1918, cu volumul de poezii "Munții", premiat de Academia Română. A publicat multă literatura
Demostene Botez () [Corola-website/Science/299767_a_301096]
-
de critică, eseistică, teorie literară etc. (nu și la proză) și le risipește în presa din toată țara. A publicat în „Familia”, „Viața românească”, în „Contemporanul”, la care a fost redactor de la distanță, de la Târgu Jiu, la „România literară”, în ieșenele „Convorbiri literare”. Unul dintre cei mai importanți critici români postbelici, autorul este, tipologic, un călinescian. Scenariul articolelor sale se repetă invariabil: parcurse calm, cărțile recenzate sunt citate sistematic, analiza constituindu-se din enunțuri critice descriptive, urmate întotdeauna de citatele exemplificatoare
Gheorghe Grigurcu () [Corola-website/Science/299159_a_300488]
-
fi fost amanta principelui Ferdinand, dar și a lui Nicolae Filipescu, sau a locotenentului Ion Antonescu, aghiotantul lui Prezan și foarte mult apreciat de acesta. La 28 mai 1897 locotenent-colonelul Prezan, adjutant al principelui moștenitor Ferdinand, a cumpărat de la avocatul ieșean Constantin Livaditi conacul și moșia Schinetea, la prețul de 335.500 lei. Cu o întindere de 1.065 ha și 3.522 mp și compusă din două trupuri, Schinetea cu Mălinești și Armășeni, proprietatea se afla în comuna Dumești din
Constantin Prezan () [Corola-website/Science/299807_a_301136]
-
au proiectat construcții similare din Viena, Praga, Odessa, Zürich. Inaugurată odată cu teatrul, uzina electrică a acestuia a marcat începutul iluminatului electric la Iași. În anul 1956, cu prilejul aniversării a 140 de ani de la primul spectacol în limba română, teatrul ieșean primește numele marelui poet, dramaturg și om de cultură Vasile Alecsandri (1821 - 1890). Clădirea Teatrului Național este o veritabilă bijuterie arhitectonică adăpostind adevărate monumente de artă: Cortina pictată în 1896 de meșterul vienez M. Lenz și terminată de unul din
Teatrul Național „Vasile Alecsandri” din Iași () [Corola-website/Science/299858_a_301187]
-
urmărind în aceeași măsură și promovarea noii dramaturgii românești. Astfel, echilibrul unui asemenea repertoriu relevă orientarea pluridirecțională a mesajului cultural care nu mai este apanajul exclusiv al unui cadru formal, ci creează modalități tot mai diverse de contact public. Naționalul ieșean tinde către un asemenea limbaj modern care să satisfacă exigențe din cele mai diverse. Directorul general al Teatrului Național din Iași este regizorul Cristian-Valeriu Hadji-Culea.
Teatrul Național „Vasile Alecsandri” din Iași () [Corola-website/Science/299858_a_301187]
-
muncitori și studenți, alcătuindu-se, cu ocazia unui meci amical, o formație cuprinzând pe cei mai valoroși jucători de atunci, din orașul Iași. În 1950 C.S.U. se transformă în "Știința Iași". Sub noua denumire echipa de fotbal a studenților ieșeni activează numai în Divizia B, ocupând succesiv următoarele locuri în clasamentul final al seriei respective: 6 în 1951; 5 în 1952; 9 în 1953 și 1954; 6 în 1955; 4 în 1957-1958. La 1 august 1958, fuziunea dintre Știința și
FC Politehnica Iași () [Corola-website/Science/298881_a_300210]
-
1954; 6 în 1955; 4 în 1957-1958. La 1 august 1958, fuziunea dintre Știința și C.F.R. - nerealizată în urmă cu aproape un deceniu - se realizează, constituindu-se astfel "Clubul Sportiv Muncitoresc Studentesc" (C.S.M.S.), având în componență cei mai buni fotbaliști ieșeni, și Unirea Iași, formație alcătuită din restul jucatorilor de la Știinta și C.F.R. În noua formulă de participare în campionatul divizionar B, Unirea - de fapt garnitura a doua a fotbalului ieșean - ocupa, în mod surprinzător, un loc mai bun în clasamentul
FC Politehnica Iași () [Corola-website/Science/298881_a_300210]
-
Muncitoresc Studentesc" (C.S.M.S.), având în componență cei mai buni fotbaliști ieșeni, și Unirea Iași, formație alcătuită din restul jucatorilor de la Știinta și C.F.R. În noua formulă de participare în campionatul divizionar B, Unirea - de fapt garnitura a doua a fotbalului ieșean - ocupa, în mod surprinzător, un loc mai bun în clasamentul ediției 1958-1959 (locul 5) față de C.S.M.S. (locul 8). În anul următor, însă, echipa Clubului Sportiv Muncitoresc Studentesc câștigă seria și promovează în primul eșalon fotbalistic. Meritul promovării revine antrenorilor I.
FC Politehnica Iași () [Corola-website/Science/298881_a_300210]
-
Dănilă și Leonida Nedelcu în sezonul 1999-2000, și pe Liță Dumitru în sezonul 2000-2001, actualul antrenor al echipei naționale a României under 18. În sezonul 2000-2001 Poli retrogradează, pentru prima dată, în Divizia C. Aici fuzionează cu o altă echipă ieșeană din al treilea eșalon, Unirea 2000. Poli începe sezonul 2001-2002 sub denumirea de C.S. Poli Unirea Iasi. Retrogradarea în al treilea eșalon al țării, pentru prima dată în istorie, a reprezentat momentul de trezire al echipei și startul într-o
FC Politehnica Iași () [Corola-website/Science/298881_a_300210]
-
a lui Heliade Rădulescu, care îi menea un strălucit viitor literar: „geniul său cel poetic făgăduiește mult pentru limba românească, cea atât de frumoasă subt pana lui.” 1828 - Scrie poezia „Rugăciune”, publicată postum (1839) de Heliade. 30 mai 1830 - Revista ieșeană "Albina românească" reproduce poezia „Ruinurile Târgoviștei”. Scrie poezia „Înserarea”, publicată în "Curierul Românesc", la 29 iunie. 1830 - Ia ființă miliția națională, nucleu al oștirii române moderne. 6 iulie 1830 - E al treizecișitreilea dintre voluntarii angajați în miliția națională, unde va
Vasile Cârlova () [Corola-website/Science/297751_a_299080]
-
alții susțin că bătălia înseamnă doar respingerea unui raid și nu a fost un eveniment marcant de altfel capitala este centrul religios al țării precum și un centru important al întregului cult budist produsele rezultate din agricultură sunt comercializate în piețele ieșene totuși propoziția a fost înlocuită mai târziu ca urmare a reacției utilizatorilor apariția ei este fiziologică dacă survine după un efort fizic digestiv sau după emoții plaja fiind un mediu mereu schimbător expune plantele și animalele care viețuiesc aici aici
colectie de fraze din wikipedia in limba romana [Corola-website/Science/92305_a_92800]
-
al furnizorului acest lucru a fost descoperit de dr a devenit un jucător cheie al naționalei jucând ca mijlocaș central sau stânga în decursul anilor ce urmează după încheierea ciclului medelenist vitrinele librăriilor vor beneficia de prezența permanentă a scriitorului ieșean crește pe coastele erodate râpoase pe malul apelor prin locuri umede câmpul electric în zona vârfurilor când valurile vin din direcții înclinate față de axa longitudinală nava este supusă concomitent mișcărilor de tangaj și de ruliu filmul începe cu prezentarea unor
colectie de fraze din wikipedia in limba romana [Corola-website/Science/92305_a_92800]
-
Psihologie, Logică și Teoria Cunoașterii de sub conducerea lui C. Rădulescu-Motru. În 1940 a devenit membru corespondent al Academiei de Științe Morale și Politice. A fost membru corespondent al Academiei de Științe din România începând cu 6 iunie 1939. La universitatea ieșeană devine profesor titular la catedra de Filosofie Generală (Epistemologie și Metafizică), Istoria Filosofiei Moderne și Contemporane (1942 - 1949). În 1943 devine membru corespondent al Academiei Române, titlu care i s-a ridicat (și nu numai lui) de către regimul comunist, în 1948
Nicolae Bagdasar () [Corola-website/Science/307082_a_308411]
-
secție la Centrul de Logică al Academiei. În studiile sale Dan Bădărău a abordat teme vaste și diferite ale filosofiei între care logica, gnoseologia și istoria filosofiei. A publicat: În paralel cu activitatea publicistică de specialitate, a colaborat la ziarul ieșean "Opinia" cu diferite studii, articole și recenzii. A fost interesat de istoria Iașului și a scris, împreună cu Ioan Caproșu, cartea "Iașul vechilor zidiri". Dan Bădărău a executat serviciul militar între anii 1912-1913 la Școala de artilerie și geniu. A participat
Dan Bădărău () [Corola-website/Science/307097_a_308426]
-
Lovitura de stat de la 23 august 1944 ar fi început să modeleze "Monumentul ostașului sovietic eliberator", care apoi a fost dezvelit în Piața Victoriei în anul 1946, în prezența regelui Mihai al României. Pentru a cinsti memoria unor ilustre personalități ieșene, Senatul universității din Iași, întrunit la 23 octombrie 1934, a înființat o comisie care avea nobila misiune de a acționa ""pentru grabnica înfăptuire a statuilor lui Vasile Conta, Titu Maiorescu și Alexandru D. Xenopol"". Executarea lor i-a fost încredințată
Constantin Baraschi () [Corola-website/Science/307088_a_308417]
-
activitatea la Universitatea din Iași, fiind cel care a înfiintat și condus, din 1913, prima catedră de chimie fizică din țară. Decan al Facultății de Științe în 1925, între anii 1926 - 1940 a fost, alternativ, rector și prorector al Universității ieșene, în timpul rectoratului său construindu-se, printre altele, aripa nouă a Universității. Între 1941 și 1944 a fost directorul Fundației Regale „Ferdinand I”. Ca o recunoaștere a activității sale științifice, Universitatea din Nancy (Franța) i-a acordat în 1924 titlul de
Petru Bogdan () [Corola-website/Science/307117_a_308446]
-
profesorul Popa a abordat și probleme de biochimie și hormonologie. Profesorul Popa l-a sfătuit pe George Emil Palade să-și continue studiile în Anglia sau America. În 1936, împreuna cu Mihail Sadoveanu și George Topârceanu, a fondat revista "Însemnări ieșene", publicație de prestigiu în cultura românească. Universitatea Grigore T. Popa de Medicină și Farmacie din Iași îi poartă numele.
Grigore T. Popa () [Corola-website/Science/307137_a_308466]