9,219 matches
-
se raportează totuși decît la o mică parte a economiei, rămasă în majoritate tradițională. Țările de Jos austriece cunosc și ele, datorită inițiativelor britanice, un început de revoluție industrială comparabilă cu cea din Franța. Restul Europei însă, fără să ignore inovațiile venite din Anglia, nu suportă decît consecințe limitate ale acestora. Europa meridională rămîne în continuare fidelă producției manufacturiere. Cît despre Europa de nord, aceasta își păstrează mai ales caracterul agricol, cu o activitate manufacturieră tradițională, care furnizează produse de lux
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
să repună în discuție suveranitatea națiunii, Bonaparte și-a însușit-o în favoarea lui. Aceeași dorință de a păstra principiile, dar de a le devia aplicarea în practică spre o semnificație autoritară, se întîlnește și în reorganizarea administrației franceze. Plecînd de la inovațiile aprobate de Revoluție, Bonaparte impune centralizarea la toate nivelurile: prefecții în departamente, subprefecții în arondismente și primarii în orașe reprezintă nu pe cei administrați, ci statul. În domeniul judiciar, alegerea dispare și aici (excep-tînd judecătorii de pace), magistrații fiind numiți
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
ia sfirșit odată cu abandonarea cuceririi sale esențiale: libertatea politică. În sfirșit, Consulatul reprezintă un început de sinteză între principiile noi, proclamate în 1789, și vechile principii monarhice, bazate pe autoritate și centralizare. Or, Europa va cunoaște, cu ocazia războaielor imperiale, inovațiile Franței revoluționare tocmai sub această formă a sintezei napoleoniene. Napoleon modifică relația dintre Franța și Europa. Nu mai este vorba de înfruntarea dintre două concepții ale societății europene, ci de un imperialism care se lovește de o Europă monarhică. Armatele
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
între putere și supuși și să-și impună autoritatea printr-un suveran atotputernic, dominînd asupra unor supuși egali între ei. Ceea ce îl face să implanteze aceste principii în majoritatea țărilor europene este mai mult grija pentru eficacitate decît atașamentul față de inovațiile Revoluției franceze. El își realizează scopul spijinindu-și propria putere și pe cea a vasalilor săi pe clasele sociale care se afirmă în noua societate de la sfîrșitul secolului al XVIII-lea: burghezia și țărănimea. Prima, care profită deja de modernizarea economică
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
limbii române și întrebuințat chiar de la început în documentele de cancelarie odată cu teoria vamală cu bazarul, tariful și țara și aplicarea taxelor pe capete de vită ieșite în comerț și pe poveri, tarhat. Scutirea clerului de către Mangu-Timur nu era o inovație a recensământului organizat de el, în anii 1271-l277. Un document rusesc precizează că acest obicei a fost inițiat de către însuși Ginghis-Khan. „Ginghis împărat a miluit pe mitropoliții ruși și pe oamenii bisericii...” scrie în acest act, „pentru ca și împărații care
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
la cea a politicilor de învățământ. Ofensiva pentru digitalizarea rețelelor telefonice și a centralelor de comunicații naționale generează revoluționarea tehnicii și tehnologiei pentru a oferi soluții cât mai complexe la prețuri cât mai atractive. În aceste condiții, care este impactul inovațiilor culturale asupra modelelor de muncă, de organizare economică și a modurilor de producție? Care sunt modalitățile de distribuire a diverselor legături și relații în lanțurile de producție și cum relaționează acestea cu formele instituționale fundamentale ale societății (ex. familia, educația
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
multiple avansate de analiștii disciplinelor filozofice, economice, sociologice, etice, manageriale etc. despre acest subiect, am putea identifica trei mari curente, sintetizate sub denumirea: teoria cerere-oferă, teoria proceselor evoluționiste, teoria social-constructivistă. Teoreticienii cerere-ofertă apreciază că există o relație de intercondiționare între inovația tehnologică, care "împinge", și piață, care "trage". Cu cât piața achiziționează mai mult și mai repede, cu atât "împinge" cercetarea mai sus și mai în adîncime pentru a inova alternative la cerere. Teoriile proceselor evoluționiste (deterministe, social fenomenologice, instrumentariste) adaugă
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
și societate, precum și a modului lor de intercondiționare depinde soluționarea problemelor legate de sistemele de producție și consum care, în ultimă instanță, sunt responsabile pentru sustenabilitatea lumii. 5.2.1. Sustenabilitatea cunoașterii și artefactelor Companiile din SUA sunt lideri în inovație, parțial deoarece noi avem o societate deschisă, cu imigranți cu idei noi, care vin de peste tot. Cu cât se închid granițele cu atât se închid și sursele 68. După democratizarea informației (facilitată nediscriminatoriu de noile medii) următorul pas logic, deocamdată
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
curente de gândire: Teoria economică neo-schumpeteriană, în care firma este definită ca entitate care regrupează continuu și într-o manieră coerentă activități (S. Winter, 1991); firma este un repertoar de cunoștințe productive, un sistem interpretativ, sprijinit pe concurența generată de inovație. Interpretările date organizației evidențiază importanța cunoștințelor achiziționate prin procesele de învățare și stocate apoi în rutine productive. Teoriile strategiei, cu punctul de pornire în "teoria creșterii firmei" a lui Penrose (1959), fundamentează firma pe două dimensiuni: resurse și competențe. Firma
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
25 000 respondenți din 23 de țări). Și în ultimul rând, dar nu cel din urmă, cu cât țările sunt mai dezvoltate, cu atât indivizii au mai multă putere, mai multă influență asupra statului și asupra afacerilor. Facilitățile oferite de inovațiile tehnologice consolidează democrația, iar democrația împuternicește individul în relația cu ceilalți actori sociali. Jody Williams, cu prilejul conferirii Premiului Nobel pentru Pace (pentru contribuția la interzicerea folosirii minelor de câmp), a fost întrebată de ziariști cum a putut organiza peste
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
de care să se prindă. Și vrea să se transforme. Saussure e de părere că toate instituțiile „sunt fondate într-o măsură diferită pe niște raporturi naturale, pe un raport între lucruri ca principiu ultim” și că „toate schimbările, toate inovațiile continuă să depindă de primul principiu care acționează în această sferă și care nu este situat în altă parte decât în străfundul sufletului omenesc”. Jacques Salomé, pornind de la propria experiență, de persoană care vreme îndelungată s-a lăsat definită de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
statului de la administrația centrală către administrațiile locale, prin transferul deciziilor financiare, resurselor și autorității de la nivelul central la cel regional și local. O astfel de abordare a permis restructurarea sistemelor de organizare, funcționare și administrare a asistenței din partea statului. Aceste inovații organizaționale au generat dezvoltarea diverselor forme de parteneriat între sectorul public și cel privat în furnizarea de servicii publice. Parteneriatul public privat introduce o nouă paradigmă în asigurarea bunăstării sociale și este un mijloc pentru atingerea unor scopuri multiple: administrarea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
de solidaritate. Comunitatea poate să elaboreze propriile mecanisme de formare și consolidare a unei solidarități colective. e. Resurse de capacități. În orice comunitate există capacități profesionale în diferite domenii care pot fi utilizate în programe de interes comunitar. Inițiativa și inovația individuală trebuie utilizate în cadrul acțiunilor comunitare. Dat fiind că societatea actuală prezintă un deficit sever în sfera mecanismelor de organizare a programelor de interes colectiv cu participare colectivă, termenul de dezvoltare comunitară se referă în principal la reabilitarea condițiilor comunitare
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
obiectivelor propuse. Managerii vor fi apreciați în funcție de performanța rezultatelor și nu în funcție de respectarea regulamentelor și procedurilor. Deciziile se deleagă la nivelul cel mai relevant din organizație, iar angajații sunt încurajați să ia decizii în domeniul de expertiză. Politicile organizaționale stimulează inovațiile, creativitatea, acceptarea schimbărilor, experimentarea și flexibilitatea. Implementarea NMP a necesitat noi căi de lucru prin intermediul formelor cooperante de guvernare și a impus schimbări în administrațiile publice: investiții în tehnologii de vârf; redefinirea relațiilor cu clienții; reorganizarea muncii; utilizarea managementului calității
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
politicii. De multe ori, pot fi înregistrate procese consultative limitate cu actorii de bază, datorită, în mare parte, faptului că organizațiile publice neflexibile nu sunt în stare să activeze într-un proces cooperant. Cultura organizațională poate minimaliza gândirea creativă și inovațiile. Accentul pus mai degrabă pe rezultate de scurtă durată decât pe cele de lungă durată poate genera eșecul de evaluare a politicilor într-un mod sistematic și de învățare din experiențe. Noua Guvernare deschide o perspectivă absolut deosebită spre eficientizare
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
creșterii responsabilității și eficienței; mecanisme de răspuns la plângerile și sesizările cetățenilor; adecvarea alocărilor bugetare la necesarul impus de furnizarea serviciilor sociale. Eficacitate și eficiență: utilizarea tehnicilor și instrumentelor manageriale moderne în administrarea organizației; gradul de reforme administrative și procedurale; inovații privind managementul financiar; atenția acordată cercetării și dezvoltării; accesul universal la educația de bază; calitatea serviciilor de asistență medicală primară; privatizarea serviciilor locale. Furnizarea serviciilor publice alternative Pentru a putea defini într-o formulă cât mai clară parteneriatul public-privat, care
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
partenerilor privați; există oportunități de concurență printre potențialii parteneri privați; nu există restricții legislative cu privire la implicarea partenerului privat în prestarea serviciilor sau a proiectului; rezultatul prestării serviciului poate fi măsurat și estimat destul de ușor; proiectul sau serviciul oferă oportunități pentru inovații, există oportunități de a spori dezvoltarea economică. Toate aceste circumstanțe coroborate caracterizează cadrul de politici necesare în vederea implementării parteneriatului public-privat, ceea ce solicită autorității publice să stabilească un cadru instituțional adecvat, să elaboreze reglementări juridice clare și aplicabile, standarde și proceduri
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
poate avea beneficii importante atunci când parteneriatul public-privat este utilizat într-un context adecvat. Datorită parteneriatului public-privat, guvernul local poate fi în stare să realizeze economii legate de elaborarea proiectelor, precum și de administrarea și menținerea serviciilor publice. Parteneriatul public-privat poate introduce inovații cu privire la modul în care prestarea este organizată sau realizată, asigurând îmbunătățirea calității și eficienței. Parteneriatul public-privat se asociază atât cu potențialele beneficii, cât și cu potențialele riscuri, precum riscurile referitoare la pierderea controlului de către autoritatea publică. Problema controlului trebuie să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
puterea locală are autoritatea și responsabilitatea de a stabili standarde pentru servicii și de a asigura protecția interesului public. Incapacitatea autorității locale de a beneficia de concurență este un alt risc, care ar limita capacitatea autorității locale de a genera inovații, eficiență și prețuri reduse. Astfel, concurența între partenerii privați pentru a-și asigura dreptul de a intra într-un parteneriat public-privat este un beneficiu important pentru autoritatea locală. Autoritățile locale ar putea să nu fie capabile să beneficieze de parteneriatul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
administrația publică intră în parteneriat public-privat este acela de a evita datoriile. Din contră, motivul central al administrației locale de a se implica într-un parteneriat public-privat este de a beneficia de o eficiență sporită, durată mai scurtă de implementare, inovații mai mari și o valoare mai mare în prestarea serviciilor, generată de o concurență mare. Abilitatea de a finanța un proiect pentru a achita datoria nu trebuie să fie motivul central pentru a intra în parteneriat public-privat, accentul trebuie să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
public and nonprofit organizations: A guide to strengthening and sustaining organizational achievement, San Francisco. Bryson, J., 2002, Planificare strategică pentru organizații publice și nonprofit, Ghid pentru consolidarea și susținerea realizării organizaționale, ediție revăzută, 3-49, Editura Arc, Chișinău. Drucker F., 1993, Inovația în sistemul antreprenorial, Editura Enciclopedia, București. Elliott Sclar, „The Privatization of Public Service: Lessons From Case Studies”, HYPERLINK "http://www.epinet.org/content.cfm/studies stpps" http://www.epinet.org. Farazmand A., 1999, „Globalization and Public Administration”, Public Administration Review. Krupa
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
urmărește câteva obiective, din care pot aminti cel puțin două: să șocheze și, eventual, să producă neliniște în domeniul vizat; să marcheze clar hotarul dintre ce a fost înaintea lui greaua moștenire și "Epoca Traian Băsescu", plină de succese și inovații, inclusiv în politica externă. Să privim chestiunea mai îndeaproape, sine ira et studio. 1. Nu pot nega că declarația conține și o doză de adevăr: în ultimii 7-8 ani, politica externă a României s-a focalizat într-o măsură foarte
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
destul de mare de credincioși care refuzau să se conformeze ritualurilor și practicilor ortodoxe grecești. Îndreptarea traducerilor din cărțile de cult chestiunea scrierii corecte a numelui lui Iisus și a numărului degetelor cu care se face semnul crucii -, dar și alte inovații ale Reformei au adâncit conflictul dintre Nikon și adepții săi și mulți credincioși, între care și unii ierarhi. Pentru vremea aceea, acestea erau chestiuni foarte serioase. În orice caz, reproșul adus Bisericii grecești că a vrut să bată palma (să
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
care au provocat efecte nocive speciei umane și biotopului său natural. O altă dimensiune din categoria ,,noile educații”, educația pentru schimbare și dezvoltare, are ca obiectiv formarea și cultivarea abilităților de adaptare rapidă și responsabilă a personalității umane la cerințele inovațiilor și reformelor sociale înregistrate la cumpăna secolului XX cu secolul XXI și în perspectiva actualului mileniu. Educația pentru tehnologie și progres are ca obiectiv esențial formarea și cultivarea unor atitudini generale și speciale, dar și cristalizarea unor atitudini afective, motivaționale
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
într-un mod înșelător și oportunist. Alte lucrări importante, alături de Principele, în care sunt prezente ideile sale despre societate: * Discurs asupra primelor zece cărți ale lui Titus Livius * Arta războiului * Istorii Florentine * Mătrăguna Învățăturile * Aduce în gândirea politică o importantă inovație prin decuplarea teoriei politice de etică. În întreaga tradiție occidentală, ca și în tradiția chineză, politica a fost strâns legată de etică, iar termenii utilizați pentru a evalua acțiunile umane, termeni de esență morală, erau folosiți și pentru a evalua
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]