10,921 matches
-
Cioran, Pe culmile disperării, p. 130. 5 Sorin Alexandrescu, op. cît., p. 309. 6 "Bătrânul și tânăra femeie", "Înțeleptul și muză" a fost tematica (declarată) ce l-ar fi decis pe un editor german, în anul 2001, să publice corespondență intimă a lui Cioran cu Friedgard Thoma, care "i-a pus pe masa manuscrisul". Cartea se numește Um nichts în der Welt. Eine Liebe von Cioran (Pentru nimic în lume. O iubire a lui Cioran) de Friedgard Thoma și apare la
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
de valențele stimulative ale motivației elevului vor regăsi în concluziile studiului propus de autoarele cărții importante corelații între trebuințele de autorealizare a personalității elevilor și virtuțile activatoare ale situațiilor de învățare. Ipoteza pe care o confirmă studiul propus vizează relația intimă evidenta dintre factorii dinamogeni ai motivației învățării școlare și nivelul de realizare 2 a scopurilor învățării, respectiv nivelul de atingere a standardelor școlare. Trimiterile aplicative ale cărții deschid noi coordonate de afirmare a nevoii de succes și performanță școlară prin
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
rapid, angrenând cu ele mecanisme din ce în ce mai complexe și mai complicate. Câmpul social al marii performanțe este cu totul deosebit de câmpul social în care își desfășoară activitatea oricare alt grup uman, întrucât statutul actual al marii performanțe presupune o lungă și intimă conviețuire dintre antrenor și grupul sportiv”. „Deosebit de importantă în pregătirea pentru performanță este cunoașterea temeinică a specificului sportului respectiv, mai ales dacă se urmărește obținerea unor rezultate superioare.” Potrivit părerii majorității specialiștilor, afirmă P. Dungaciu, „laturile determinante ale modelului ideal
Aspecte teoretice privind pregatirea asrtistica in gimnastica artistica feminina by LIUȘNEA DIANA NICOLETA () [Corola-publishinghouse/Science/1673_a_2936]
-
delegați sindicali susțin independența sindicală în privința partidelor politice și cea a ISR față de IC. Cu toate acestea, rezoluția prezentată de Rosmer și Mann care preconiza "legătura cea mai strînsă cu Internaționala a III-a" și "o unitate revoluționară reală și intimă între sindicatele roșii și partidele comuniste din toate țările" va fi adoptată. Sciziunea nedorită de IC din organizațiile sindicale, în mod majoritar dominate de socialiști, nu va fi fără urmări. Un an mai tîrziu, în noiembrie 1922, la începutul lucrărilor
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele () [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
teza lui Karl Jaspers, conform căreia paranoia ar fi o consecință a schimbărilor biologice. Personajul din Vizuina luminată, afirmă: când sunt singur și închid ochii, ori când în mijlocul conversației îmi trec mâna peste obraz și strâng pleoapele, regăsesc aceeași cavernă intimă și cunoscută, aceeași vizuină călduță și iluminată de pete și imagini neclare, care este interiorul trupului meu...76. Metoda biografică propusă de Jaspers ar ajuta demersul psihocritic, aceasta având de altfel și corespondențe în literatură, în ceea ce Mircea Eliade numea
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
actul de naștere al teoriei autentictății. Este interesant punctul de vedere al lui La Rochefoucauld, care afirma că sfârșim prin a ne deghiza chiar și față de noi înșine, sinceritatea literară refugiindu-se în mediul său de predilecție, reprezentat de jurnalul intim, autobiografic, memoriile și chiar corespondența privată. Rămâne, însă, următoarea întrebare: nu este neobișnuit faptul că tocmai într-o epocă de maximă stilizare, convenționalism și disimulare s-au scris unele dintre cele mai autentice Memorii din întreaga literatură universală? Confesiunile lui
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
pleacă de la experiența ,,concretului" semnificativ, înregistrată sub specia permanenței, capabilă să transmită senzația concretului. Orice structură artistic-literară este prin definiție autentică. În spirit modern, Camil Petrescu vorbește și de ,,structuri", ,,întreguri", ,,reduceri la unitate", ,,realități" în interiorul cărora funcționează o solidaritate intimă a elementelor: ,,Autentic ni se pare tot ce e omogen și structural solidar în așa măsură încât permite, printr-un act de inducție, identificarea întregului structural"98. Autenticitatea extrage esența, cristalizează tipuri, ridică particularul la general. Altfel spus, autenticitatea este
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
lucru nefiind același cu timpul concret, prin care se înțelege de obicei a păstra totul, dar în același timp a renunța la tot. Scriitura diaristă este, pentru Eliade, autentică pentru că în ea se regăsește o anumită sete ontologică. "Jurnalul, însemnările intime, notele foarte importante, conțin atâta sete de veșnicie"112. Eliade, spre deosebire de alții, refuză deznădejdea și angoasa, pe care el însuși le consideră ca fiind inutile automatisme ale egoismului. Cea mai radicală experiență a autenticității, Eliade o descoperă în spațiul indian
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
său Anton Holban și personajul ca actor 119: O trăsătură caracteristică a operei lui Anton Holban o constituie faptul că personajul său nu se mulțumește să-și consume ,,trăirea intensă" în anonimat, în spațiul inaccesibil privirilor străine, al forurului său intim, ci, cu regularitate, și-o oferă, fără false reticiențe și pudori mimate, spre contemplare unui public mai mult sau mai puțin întâmplător. Nici chiar momentele rare de altminteri când freamătul lăuntric se desfășoară, aparent, în cea mai deplină solitudine, nu
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
termenii lui Guénon, se află într-o permanentă fugă din fața ,,întunericulul exterior". Dacă în Întâmplări în irealitatea imediată, naratorul-personaj se refugiază în spațiul interior al grotei-lume, în Viziunea luminată, refugiul acestuia este, folosind tot terminologia lui Guénon, în grota-inimă. ,,Caverna intimă și călduță" este spațiul sinonim al grotei propriu-zise din primul roman. Aici va găsi personajul refugiu și calea de acces pentru a merge dincolo. Interiorul este luminat pentru că el reprezintă o lume de sine stătătoare pe care eul o va
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
spațiu blestemat, criza venea inevitabil 199. Astfel de spații sunt în Întâmplări în irealitatea imediată: parcul orașului, malul râului, unele odăi etc. Spațiile care-l liniștesc pe naratorul-personaj sunt de asemenea camuflate în realitate grota, de exemplu, oferă ,,un decor intim și nespus de plăcut"200, care-i dă posibilitatea acestuia să iasă din criză. Disperarea eu-lui blecherian căruia nu-i este dat să fie decât eu are la bază constatarea ,,că trăim în lumea pe care o vedem"201. Cum
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
implicit ale suferinței apar în acest volum al autorului, anunțate de crizele de paludism din copilărie ale naratorului. Pentru crizele mele un medic fu consultat și el pronunță un cuvânt ciudat: paludism; fui foarte uimit că neliniștile mele atât de intime și secrete pot avea un nume și încă un nume atât de bizar.214 Putem afirma că scriitura lui Blecher este provoacată de boală și suferință și stimulată de observarea evoluțiilor fizio-psihologice. Personajul lui Blecher din această primă carte ,,trăiește
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
din magazinul părintesc de odinioară; în plus, mai trebuie să îndur și chinul călătoriilor, grija de a nu pierde legăturile trenurilor; mesele neregulate și proaste, relațiile cu oamenii, care se schimbă mereu, nu durează și nu pot deveni niciodată mai intime. Ducă-se dracului toate!217 ,,Paratopia spațială" este evidentă astfel nu numai în cazul lui Blecher, așa cum precizam în capitolul anterior, dar și în cel al lui Kafka. Gregor este comis voiajor, aflat în ipostaza menționată de Maingueneau, a ,,celui
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
dă seama, altfel decât tuturor oamenilor din jurul lui, de moartea care îl așteaptă (și ar vrea ca zbaterea lui să fie altfel decât toate zbaterile din lume, reușind să-l elibereze), că din toate acestea va ieși deodată, cald și intim, un fapt nou și autentic, care să mă rezume clar ca un nume și să răsune în mine ca un ton unic, nemaipomenit, care să fie acel al înțelesului vieții mele258 aduce, de asemenea, în prim plan două mari probleme
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
3. Vizuina luminată sau discurs despre degradare și descompunere ca efecte ale suferinței Incipitul Vizuinii luminate pare un poem bacovian. Eul narativ se ia pe sine, asemenea eului bacovian, ca subiect și obiect al discursului literar: ,,regăsesc întotdeauna aceeași cavernă intimă și necunoscută, aceeași viziune călduță și iluminată de pete și imagini neclare, care este interiorul trupului meu, conținutul persoanei mele de dincoace de piele 305. Primele două romane ale lui Blecher vorbesc despre tentativa eului de a scăpa de sine
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
la un apropiat a lui Munch, August Strindberg. Inversând rolurile, Munch va scrie poezie, iar Strindberg va fi preocupat, o perioadă, de fotografie. În artele secundare, cei doi prieteni-dușmani au aceeași preocupare: ,,disecția sufletului", creată din inimă, în cel mai intim mod posibil. Distorsionarea realului implică în mod obsesiv, în primul roman al lui Blecher, o percepție cu totul aparte asupra eului. Astfel, am putea spune că lumea se schimbă, iar odată cu ea și eul narator. Proiecțiile imaginare ale eului narator
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
n-ar mai fi fost niște excrescențe multicolore și cărnoase, pline de organe complicate și putrescibile, ci niște goluri pure, plutind ca niște bule de aer prin apă, prin materia caldă și moale a universului plin. Era de altfel senzația intimă și dureroasă pe care o resimțeam adesea în adolescență, când de-a lungul vagabondajelor fără sfârșit, mă trezeam subit în mijlocul unor izolări teribile, ca și cum oamenii și casele în jurul meu s-ar fi încleiat dintr-o dată în pasta compactă și uniformă
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
data aceasta constatator și nu interogator. ,,Deschiderea" se produce în acest ultim roman mai des, tocmai datorită faptului că tentativele de cunoaștere ale propriului trup au fost nenumărate, rezultatul acestor ,,transgresări" ale sinelui fiind identificarea exactă a trupului cu ,,caverna intimă și cunoscută, acceași viziune călduță și iluminată de pete și imagini neclare, care este interiorul trupului meu, conținutul persoanei mele de dincoace de piele"420. Convingerea de la care naratorul-personaj pleacă în acest ultim roman este următoarea: Este, cred, același lucru
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
și problema mitului. 3. Mitologia o mască a vanității culpabile și a conflictului intrapsihic În diferite secțiuni ale acestei cărți, psihologul Diel definește succint mitul. El ar fi o "materie intuitivă aflată la baza tuturor religiilor..."15 sau "o psihologie intimă care se exprimă cu ajutorul unei terminologii simbolice".16 Mitul întemeiază religiile și privilegiază ca mod de exprimare limbajul simbolic. Scopul său ultim este " realizarea ideală a armoniei și calitatea umană idealizată supraconștient".17 În mod indirect, autorul eludează caracterul sacru
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
de față este acela de a oferi una dintre aceste perspective. O altă temă a cărții, care ilustrează psihologismul autorului, este cea a celebrelor epistole pauline. Aici, apostolul creștin ar vorbi într-un mod criptat exclusiv (!) "despre conflictele funcționării psihice intime, eliminînd astfel confuzia dintre Psihic și Suflet, care a dus la credința în nemurirea psihicului".22 Referindu-se la păcatul originar, apostolul Pavel ne-ar îndreptăți pe noi astăzi să vedem în discursul său "conflictul de motive, conflictul dintre legea
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
de dorințe adesea contradictorii și care, pe deasupra, sînt susceptibile să fie imaginativ exaltate. Această diferență are o importanță atît de mare pentru toate evoluțiile ulterioare, încît nu putem să nu o menționăm. Devenit conștient, omul trebuie să mediteze asupra vieții intime a dorințelor lui, care, valorificate conform promisiunilor lor de satisfacere, devin motive pentru acțiunile lui viitoare. Datorită faptului că spiritul de valorificare este expus erorii, principiu vital al insatisfacției, destinul omului este cel de a fi nevoit să caute satisfacțiile
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
normal rodul muncii este oferit ființei inspirate sub forma unui dar gratuit. Conform unei remarci pertinente a lui Bergson, instinctul este pătruns de lumină, dacă nu chiar de conștiință. Nimic nu ne dovedește mai bine maniera în care inconștientul participă intim la viața psihică, întrucît el este destinat în mod normal să o susțină și se poate dovedi capabil chiar să o devanseze." Aceasta este constatarea clară relativ la existența unei instanțe mai mult decît conștiente, supraconștiente, și a funcționării acesteia cu
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
excitații. "Limbajul" său nu este conceptual și nici simbolic, ci infinit mai direct: el este acțiunea reflexă, complicată de reflexele evoluate, adică de instincte. Funcționarea organică a inconștientului nu poate fi tradusă în limbaj conceptual, cel puțin în ceea ce privește conținutul său intim și trăit direct. Explicația nu poate fi aici decît descriptivă, adică funcționarea inconștientă este inaccesibilă controlului conștient. (De altfel, dacă ar fi accesibil, controlul nu ar putea decît să-i deranjeze automatismul reglat.) SUBCONȘTIENTUL este o funcție imaginativă și simbolică
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
reclamă obsesiv satisfacerea lor ireală, căutată în jocurile vane ale imaginației exaltate patologic. Este oare simbolul lui "Dumnezeu", așa cum pretinde Freud, un produs al refulării, al unei imaginații patologice, o iluzie pesudo-consolatoare? Luarea unei poziții față de concepțiile freudiene asupra funcționării intime a psihicului și chiar menționarea criticii sale la adresa imaginii lui, "Dumnezeu" nu ar avea aici o importanță majoră dacă în paginile următoare nu ar fi folosită terminologia ei, "refulare-sublimare", ceea ce ne obligă să atragem atenția asupra faptului că semnificația acestor
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
mai curînd ignorînd instanța sublimantă, supraconștientul, o înlocuiește cu "supraeul", care este după părerea lui rigid, ipocrit și moralizant. Ceea ce Freud numește "supra-eu" nu este însă în realitate decît un sub-eu: culpabilitatea convențională față de regulile jocului social. Înțelegerea funcționării motivante intime și metoda descifrării preștiinței mitice sînt bazate în întregime pe distincția netă dintre culpabilitatea autentică a supraconștientului și cea convențională. Departe de a constitui o instanță psihică, aceasta din urmă nu este decît produsul tabuurilor de origine socială. Conform teoriei
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]