KorAP: Find »[drukola/base=intuiție & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...245 246 247 ...269 >

6,703 matches

Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738

constituie instrumente demne de încredere pentru filosoful politic, prezintă întotdeauna riscul "încărcăturii ideologice", au un caracter contingent și parohial și de multe ori nu constituie decât simple prejudecăți. De altfel, pentru Geuss, toate aceste neajunsuri se îngemănează din plin în "intuițiile" pe care se bazează moraliști precum Rawls sau Nozick, începând de la intuiția primatului dreptății și până la intuiția egalității sau intuiția că indivizii au drepturi morale (ce ar trebui să devină, pe cât posibil, și drepturi constituționale/legale)42. Argumentul lui Geuss

[Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
ideologice", au un caracter contingent și parohial și de multe ori nu constituie decât simple prejudecăți. De altfel, pentru Geuss, toate aceste neajunsuri se îngemănează din plin în "intuițiile" pe care se bazează moraliști precum Rawls sau Nozick, începând de la intuiția primatului dreptății și până la intuiția egalității sau intuiția că indivizii au drepturi morale (ce ar trebui să devină, pe cât posibil, și drepturi constituționale/legale)42. Argumentul lui Geuss a primit deja mai multe replici din partea moraliștilor. După cum era de așteptat

[Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
și parohial și de multe ori nu constituie decât simple prejudecăți. De altfel, pentru Geuss, toate aceste neajunsuri se îngemănează din plin în "intuițiile" pe care se bazează moraliști precum Rawls sau Nozick, începând de la intuiția primatului dreptății și până la intuiția egalității sau intuiția că indivizii au drepturi morale (ce ar trebui să devină, pe cât posibil, și drepturi constituționale/legale)42. Argumentul lui Geuss a primit deja mai multe replici din partea moraliștilor. După cum era de așteptat, toate evidențiază, într-un fel

[Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
de multe ori nu constituie decât simple prejudecăți. De altfel, pentru Geuss, toate aceste neajunsuri se îngemănează din plin în "intuițiile" pe care se bazează moraliști precum Rawls sau Nozick, începând de la intuiția primatului dreptății și până la intuiția egalității sau intuiția că indivizii au drepturi morale (ce ar trebui să devină, pe cât posibil, și drepturi constituționale/legale)42. Argumentul lui Geuss a primit deja mai multe replici din partea moraliștilor. După cum era de așteptat, toate evidențiază, într-un fel sau altul, 1

[Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
devină, pe cât posibil, și drepturi constituționale/legale)42. Argumentul lui Geuss a primit deja mai multe replici din partea moraliștilor. După cum era de așteptat, toate evidențiază, într-un fel sau altul, 1) faptul că moraliștii au fost dintotdeauna conștienți de problemele intuițiilor subliniate de Geuss, 2) caracterul inevitabil al recursului la intuiții în genul de teorii pe care le dezvoltă moraliștii, 3) lipsa unei rute alternative intuiției către adevărul moral, și 4) faptul că mai toți moraliștii și-au luat măsuri de

[Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
Geuss a primit deja mai multe replici din partea moraliștilor. După cum era de așteptat, toate evidențiază, într-un fel sau altul, 1) faptul că moraliștii au fost dintotdeauna conștienți de problemele intuițiilor subliniate de Geuss, 2) caracterul inevitabil al recursului la intuiții în genul de teorii pe care le dezvoltă moraliștii, 3) lipsa unei rute alternative intuiției către adevărul moral, și 4) faptul că mai toți moraliștii și-au luat măsuri de siguranță în recursul la intuiții, utilizând diverse mecanisme de "procesare

[Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
într-un fel sau altul, 1) faptul că moraliștii au fost dintotdeauna conștienți de problemele intuițiilor subliniate de Geuss, 2) caracterul inevitabil al recursului la intuiții în genul de teorii pe care le dezvoltă moraliștii, 3) lipsa unei rute alternative intuiției către adevărul moral, și 4) faptul că mai toți moraliștii și-au luat măsuri de siguranță în recursul la intuiții, utilizând diverse mecanisme de "procesare" sau "filtrare" a lor de posibile prejudecăți și distorsiuni (i.e., echilibrul reflectiv, vălul ignoranței etc.

[Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
caracterul inevitabil al recursului la intuiții în genul de teorii pe care le dezvoltă moraliștii, 3) lipsa unei rute alternative intuiției către adevărul moral, și 4) faptul că mai toți moraliștii și-au luat măsuri de siguranță în recursul la intuiții, utilizând diverse mecanisme de "procesare" sau "filtrare" a lor de posibile prejudecăți și distorsiuni (i.e., echilibrul reflectiv, vălul ignoranței etc.)43. Cel mai bun răspuns de acest gen la atacul lui Geuss este, din punctul meu de vedere, cel oferit

[Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
lui Geuss este, din punctul meu de vedere, cel oferit de Samuel Freeman. Răspunsul său merită, cred că veți fi de acord, să fie citat aproape în întregime și aici: "Teoria critică realistă este cu siguranță informată de propriile sale intuiții despre dreptate și binele uman - intuiții referitoare, spre exemplu, la nedreptatea sau degradarea cauzată de exploatarea economică și de relațiile de putere existente, sau la deformarea morală cauzată de dependența de salarizare și de conștiința ideologică, sau la eșecul relațiilor

[Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
de vedere, cel oferit de Samuel Freeman. Răspunsul său merită, cred că veți fi de acord, să fie citat aproape în întregime și aici: "Teoria critică realistă este cu siguranță informată de propriile sale intuiții despre dreptate și binele uman - intuiții referitoare, spre exemplu, la nedreptatea sau degradarea cauzată de exploatarea economică și de relațiile de putere existente, sau la deformarea morală cauzată de dependența de salarizare și de conștiința ideologică, sau la eșecul relațiilor de putere existente în satisfacerea nevoilor

[Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
relațiile de putere existente, sau la deformarea morală cauzată de dependența de salarizare și de conștiința ideologică, sau la eșecul relațiilor de putere existente în satisfacerea nevoilor umane fundamentale (precum îngrijirea medicală) ș.a. Dacă nu are la bază propriile sale intuiții morale, ce anume dă forță utilizării de către Geuss a termenului "reacționar" și care este problema "diferențelor vaste" în putere și prosperitate? Oricum am numi acest gen de judecăți, respingerea de către Geuss a distincției fapte-valori și a distincției descriptiv-normativ nu poate

[Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
vaste" în putere și prosperitate? Oricum am numi acest gen de judecăți, respingerea de către Geuss a distincției fapte-valori și a distincției descriptiv-normativ nu poate ascunde faptul că ele joacă un rol important în critica sa la adresa teoriei morale. Sprijinirea pe intuițiile "noastre" morale este, așadar, la fel de ineluctabilă pentru teoria critică precum și pentru teoria morală ideală. Ca atare, nu poate fi adevărat că toate intuițiile noastre morale sunt ideologice și nedemne de încredere. Dacă lucrurile ar sta astfel, nici filosofia politică "realistă

[Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
poate ascunde faptul că ele joacă un rol important în critica sa la adresa teoriei morale. Sprijinirea pe intuițiile "noastre" morale este, așadar, la fel de ineluctabilă pentru teoria critică precum și pentru teoria morală ideală. Ca atare, nu poate fi adevărat că toate intuițiile noastre morale sunt ideologice și nedemne de încredere. Dacă lucrurile ar sta astfel, nici filosofia politică "realistă" nu ar fi, de fapt, posibilă"44. În sfârșit, o a patra categorie de observații realiste care contrazic argumentul fundamental pentru moralism pornește

[Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
patra categorie de observații realiste care contrazic argumentul fundamental pentru moralism pornește de la ideea, menționată și criticată în capitolul anterior, potrivit căreia, în condițiile dezacordului rezonabil generalizat, filosofii politici nu ar mai trebui să se considere îndreptățiți să recurgă la intuiții, principii și valori morale pentru întemeierea teoriilor lor. Un astfel de argument a fost avansat de Fabian Freyenhagen. Mă refer aici la una dintre observațiile sale din recentul articol în care încearcă să submineze din interior strategia de justificare adoptată

[Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
adecvării lor ca principii de organizare și reglementare a treburilor politice într-un context particular sau altul"9; un alt defect de acest tip constă în faptul că teoriile moraliste nu sunt capabile să ne ofere mai mult decât câteva intuiții conflictuale și ireconciliabile cu privire la obiectul dreptății 10; în rezumat: teoriile moraliste sunt "irelevante pentru practica politică"11; într-o formă mai moderată, obiecția susține doar că, din cauza caracterului abstract, este foarte probabil ca moralismul "să producă teorii mai puțin eficace

[Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
politicii reale"12; 5) moralismul reduce filosofia politică la studiul idealurilor morale "demne de urmărit în viață"13; 6) teoriile moraliste nu respectă constrângerea, obligatorie în condițiile pluralismului valoric rezonabil, de a nu recurge în argumentare la valori, principii sau intuiții morale controversate 14; 7) teoriile moraliste se ocupă cu probleme false sau mai puțin importante, precum dreptatea, egalitatea, drepturile individuale etc., pe când problemele cardinale ale filosofiei politice sunt legitimitatea, ordinea, puterea, virtuțile individuale pe care le cere buna guvernanță, logica

[Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
sine qua non pentru orice alt bun politic" sau ideea că legitimitatea este prima virtute a puterii politice, acordându-i acest statut - în mod eronat - dreptății 16; 9) teoriile moraliste au o "încărcătură ideologică", din cauza faptului că sunt construite pe intuiții morale 17; 10) "concepția despre politică sprijinită de moralismul liberal suferă de inadecvare descriptivă" (i.e., o persoană "și-ar forma o opinie mai curând excentrică despre ce este în realitate politica, chiar și în societățile care se află cel mai

[Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
și politică (sau, altfel spus, problema celei mai bune combinații - sau a celui mai bun compromis - de valori morale sau economice dezirabile în cadrul unei "societăți bune")38 etc. Or, atâta vreme cât abordarea acestor teme necesită recursul la argumente, valori, principii și intuiții de natură morală, moralismul (fie "pur", fie pluralist) rămâne o metodologie legitimă pentru filosofia politică, indiferent de cât de redusă este forța motivațională a argumentelor morale pentru politicieni sau cetățeni. Enzo Rossi și Matt Sleat au replicat celor care avansează

[Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
politică, logica acțiunii, moralității și raționalității politice etc. - nu constituie, așadar, o problemă reală nici pentru moralismul ca teză despre filosofie ca ramură a eticii nici pentru moralismul ca teză despre justificarea apelului la principii (și/sau valori, convingeri ori intuiții) morale în filosofia politică. E adevărat, moralismul, sau cel puțin moralismul "pur", argumentarea doar în baza unor principii și valori morale "pre-politice", nu constituie o metodă adecvată pentru investigarea "lumii reale a politicii". Explorarea "lumii reale a politicii" nu este

[Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
fie implementate prin eludarea sau depășirea procedurilor democratice de decizie. Cum anume invalidează, mai exact, acest fapt teza că filosofia politică este o diviziune a eticii sau teza că întemeierea morală sau recursul la principii (și/sau valori, convingeri ori intuiții) morale în argumentarea din filosofia politică sunt practici legitime? Acestea fiind spuse, sper că mă veți considera îndreptățit să afirm că, după cum văd eu lucrurile, m-am achitat, în sfârșit, și de ultima sarcină importantă pe care mi-am asumat

[Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
oferă societățile și lumea în care trăim - sunt, într-o majoritate covârșitoare, probleme de natură normativ-morală sau probleme care comportă și o dimensiune normativ-morală, probleme ce pot fi și trebuie tratate, drept urmare, prin recurs la principii, valori, teorii, convingeri sau intuiții morale, așa cum procedează de obicei în investigarea lor filosofii politici "moraliști". Această afirmație nu poate fi subminată, așadar, în baza argumentului că filosofia politică nu poate fi tratată în mod legitim, precum filosofia morală, drept o disciplină ce studiază "idealurile

[Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
argumentul că filosofia politică autentică este sau trebuie să fie o filosofie a politicii și, de vreme ce politica este o sferă autonomă față de moralitate, filosofia politică trebuie să devină, la rândul ei, autonomă față de argumentarea prin apel la principii, valori sau intuiții morale "pre-politice"; și 3) argumentul că, în condițiile pluralismului și dezacordului rezonabil generalizat specific societăților liberal-democratice, filosofia politică este obligată să se elibereze de recursul la orice fel de principii sau valori controversate (inclusiv principiile sau valorile morale) și să

[Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
asumpției că toate principiile morale, inclusiv principiul libertății și egalității umane fundamentale, constituie sau pot constitui subiectul unui dezacord rezonabil generalizat și de caracterul problematic al premisei că filosofia politică poate să devină autonomă față de recursul la principii, valori și intuiții morale "pre-politice" sau a premisei că stilul de argumentare realist este unul eliberat de orice fel de recurs la astfel de principii, valori sau intuiții. Ideea că realiștii s-au eliberat sau se pot elibera de principiile, valorile, convingerile și

[Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
al premisei că filosofia politică poate să devină autonomă față de recursul la principii, valori și intuiții morale "pre-politice" sau a premisei că stilul de argumentare realist este unul eliberat de orice fel de recurs la astfel de principii, valori sau intuiții. Ideea că realiștii s-au eliberat sau se pot elibera de principiile, valorile, convingerile și intuițiile morale, am constatat în special atunci când am analizat disputa Eva Erman și Niklas Möller vs. Robert Jubb și Enzo Rossi, este o idee falsă

[Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
morale "pre-politice" sau a premisei că stilul de argumentare realist este unul eliberat de orice fel de recurs la astfel de principii, valori sau intuiții. Ideea că realiștii s-au eliberat sau se pot elibera de principiile, valorile, convingerile și intuițiile morale, am constatat în special atunci când am analizat disputa Eva Erman și Niklas Möller vs. Robert Jubb și Enzo Rossi, este o idee falsă. Realismul radical este, de fapt, un moralism deghizat. Nicio concepție plauzibilă (i.e., egalitariană) a legitimității sau

[Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]