6,186 matches
-
insulei 1 și evocă, În același timp, spectrul Minotaurului devorator al adolescenților atenieni, situat de mitologia chiar greacă În „labirintul” cretan. Libațiile completau sacrificiile, dar, cu siguranță, puteau exista și independent de acestea. Mari „mese pentru libații”, din piatră sau lut ars, cu o deschizătură În centru, prin care să se scurgă lichidele, sunt obiecte frecvente. Serveau acestui scop și rhyta, adesea lucrate cu măiestrie și Înfățișând capete de animale, asemenea celor În formă de cap de taur, gravate cu finețe
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Zeu" al formei concave transpusă În masca, prosopon, de care era reprezentat, imagine a străinului cu identitate nesigură, Dionysos este schimbător și metamorfic, când tânăr cu părul blond sau negru, când adult și cu barbă, așa cum Îl reprezintă măștile În lut ars sau În marmură, ori imaginile de pe numeroase vase atice, până la asumarea unor forme animale. El este și zeul excesului, amenințare constantă a pierderii identității, a Întoarcerii În lumea non-culturii și prezență neliniștitoare căreia Îi este Încredințată misiunea de a
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Pictura reprezintă diferite faze ale fabricării. În partea de sus la stânga, doi sclavi aduc apă dintr-un lac înconjurat de copaci (a se nota modul special de a reprezenta obiectele în perspectivă în pictura egipteană antică). Alături, alți sclavi lucrează lutul și apoi îl transportă în coșuri pentru a fi pus în forme rectangulare de lemn. Aceste forme rămân la soare pentru a se usca (lângă lac). În partea de sus în stânga, cărămizile sunt gata pentru a fi transportate și utilizate
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
a ceea ce se numea comisatio (banchet). Dacă romanii au venit cu instrumentele și cunoștințele lor în domeniul viticulturii, galii sunt cei care, în timpul domniei împăratului Marc Aureliu (161 180), au înlocuit tradiționalele burdufuri din piele de capră și amforele din lut ars, cu butoaie de lemn. Dar abia în epoca lui Augustus, și anume începând cu anul 63 înainte de Hristos, avea să devină foarte folosit în agricultură butoiul din scânduri de stejar încercuite (cupa). Butoaiele nu au evoluat prea mult din
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
crezul nostru, era în slujba satanei. Ei inventau zi de zi noi metode de chin, noi trepte de coborâre în iad..., distrugând în noi ultimile picături de rezistență. Dar nici o tânguire, nici o retractare! Hăitașii de ieri sunt acum cioburi și lut otrăvit. Colții lor nu mai rânjesc și nu mai pot mușca din carnea noastră. Însă astăzi, noi „poterași” leau luat locul... ei sunt mai temperați și mai vicleni... Nouă, celor prigoniți, Dumnezeu ne-a lungit veleatul, ne-a întărit credința
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
atinge cu plutirea ei sfințită Și se preschimbă-n torțe și în spade. Cu duhul tău mireasmă de grădină Ne miruim, sub zâmbet de icoane. Culegem din mormântul tău lumină Și ne spălăm obrajii de prigoane. Luăm un pumn de lut din groapa sfântă Și-l punem pe vechi răni de închisoare; Și rănile din noi tresar si cântă, Se fac medalii si zâmbesc în soare... Dar de-or veni, cândva, cu pași ușarnici, La groapa ta, mișeii și viclenii, Și
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
rugă, așteptare și nădejde. Legionarul este trăitorul și soldatul unei Puteri Înalte care poruncește să nu părăsească lupta, trăirea în spiritul Evangheliei și eroismul primilor creștini. El moare cu zâmbetul pe buze și lasă model de curaj și îndemn în lutul nostru omenesc: moartea, numai moartea legionară va putea răscumpăra păcatele noastre și cele rămase din străbuni. De aceea nu putem refuza și abandona ceea ce Dumnezeu ne-a hărăzit să facem. Toți purtăm chipul lui Hristos, de aceea tot omul botezat
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
cu frica de moarte „intrată în nări”, claustrat în strâmtoarea implacabilă a destinului, se lamentează de „risipirea”, la moartea sa, a lumii și a Creatorului: „Doamne,/ Dacă stă în puterea mea/ Să te păstrez,/ Ce voi face cu tine/ Când lut voi fi?” În așternerea văilor, volum retrospectiv în mare măsură, aduce o accentuare a singularizării insului din ce în ce mai delimitat de ceilalți („privească-mă cine e altul/ și va rămâne altul”), în ciuda captivității în generalitatea rituală a vieții, erosului, regresiei spre stingere
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288500_a_289829]
-
de peu contourné "), dans la même traduction.1422 Le texte source est parfois affecté au niveau du microcontexte typographique : par exemple, dans le poème Dați-mi un trup voi munților (Vous, leș montagnes, donnez-moi un corps), on peut lire *" [...] căci lutul rău slab/mi-e prea strâmt pentru strașnicul suflet/ce-l port. "1423 Malgré cette inadvertance, la traductrice respecte le sens de départ : " [...] car ta faible glaise/est trop étroite pour l'âme puissante/que je porte. "1424 Veturia Drăgănescu-Vericeanu
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
sur leș échasses marche la pluie. Leș portes s'ouvrent aux créatures du sommeil chiens fauves et mauvais sang. Dans leș rues svelte et haute la pluie s'avance sur des échasses. Vânt vechi și lung între ziduri mai scutură luturi și fier. Mari semeni de altădată O clipă s-arată și pier. Un long vent vieux secoue la terre et leș fers entre leș demeures. Leș illustres prochains d'antan se montrent un instant et meurent. Un vent ancien et
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
son interprétation, lui permet de recréer la rime dans leș deux strophes successives. À remarquer également que l'unité de traduction " dans leș sphères " est ajoutée par le traducteur, ne se retrouvant pas dans le texte de départ. Coboară-n lut părinții, rând pe rând, în timp ce-n noi mai cresc grădinile. Ei vor să fie rădăcinile, prin câri ne prelungim pe sub pământ. (Părinții) (Blaga, 2010 : 350) (abba) Tour à tour leș parents sous terre descendent, cependant qu'en nous poussent leș
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
paupière. (Insomnies) (Miclău, 1978 : 583) La strophe source joue sur l'allitération des consonnes [g] et [l]. Le traducteur récupère partiellement le jeu sonore grace à la parenté des langues (" lunatique " " lac "). Vânt vechi și lung între ziduri/mai scutură luturi și fier. (Oraș vechi) (Blaga, 2010 : 142) Un long vent vieux secoue la terre/et leș fers entre leș demeures. " (Ville ancienne) (Miclău, 1978 : 331) Le jeu sonore est récupéré partiellement en français par la traduction littérale. vinul nebun al
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
également une diversité de termes qui désignent la terre labourée. On distingue le nom " glie ", qui fait référence à la terre cultivée ou au pré et le nom " huma ", qui fait référence au " sol " (parfois humide). Par contre, le nom " lut " signifie, littéralement, " argile ". Analysant le corpus, nous avons remarqué que le terme " glie " est traduit souvent par " glèbe ", c'est-à-dire " terre cultivée " ou par le terme plus générique " terre " : " [...] mi-am lipit/de glii urechea [...]/și pe sub glii am ți-
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
de la terre " (Mânzul/Le poulain) (Miclău, 1978 : 435) ; " huma săracă " " le sol aride " (Ani, pribegie și somn/ Années, exil et sommeil) (Ierunca, 1975 : 4) ; " la glaise aride " (Années, exil et sommeil) (Stolojan, 1992 : 103). En ce qui concerne le substantif " lut ", qui participe souvent à la création des figures de langage, îl est traduit par " argile " ou " limon ", mais aussi par " terre " ou " glaise " : " ți se supune duh și-argilă " " à țoi se soumettent esprit, argile " (Portret/Portrait) (Miclău, 1978 : 519
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
la création des figures de langage, îl est traduit par " argile " ou " limon ", mais aussi par " terre " ou " glaise " : " ți se supune duh și-argilă " " à țoi se soumettent esprit, argile " (Portret/Portrait) (Miclău, 1978 : 519) ; " o fată frumoasă e/lutul ce-și umple tiparele " " une belle fille c'est/la terre qui remplit șes moules " (Catrenele fetei frumoase/Leș quatrains de la belle fille) (Miclău, 1978 : 551) ; " une jeune fille c'est/l'argile encore humide dans son moule " (Leș quatrains
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
moule " (Leș quatrains de la jeune fille) (Poncet, 1996 : 218) ; " Une belle fille c'est la terre qui remplit/Leș formes, leș modèles " (Chant à la belle fille) (Romanescu, 1998 : 63) ; " Eu zac în umbră unor maci,/[...] numai trup/și numai lut. Allongé à l'ombre des coquelicots,/[...] je ne suiș qu'un corps/d'argile. " (În lan/Champ de blé) (Miclău, 1978 : 221) ; " [...] golul mormântului/îmi sună în urechi că o talanga de lut. " " [...] le vide de la tombe/résonne dans mes
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
umbră unor maci,/[...] numai trup/și numai lut. Allongé à l'ombre des coquelicots,/[...] je ne suiș qu'un corps/d'argile. " (În lan/Champ de blé) (Miclău, 1978 : 221) ; " [...] golul mormântului/îmi sună în urechi că o talanga de lut. " " [...] le vide de la tombe/résonne dans mes oreilles, comme une sonnaille d'argile. " (Călugărul bătrân îmi șoptește din prag/Le vieux moine me murmure sur le seuil) (Miclău, 1978 : 271) ; " fântânile din imperiul lutului " " leș fontaines de l'empire de la
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
în urechi că o talanga de lut. " " [...] le vide de la tombe/résonne dans mes oreilles, comme une sonnaille d'argile. " (Călugărul bătrân îmi șoptește din prag/Le vieux moine me murmure sur le seuil) (Miclău, 1978 : 271) ; " fântânile din imperiul lutului " " leș fontaines de l'empire de la glaise " (Înviere de toate zilele/Résurrection quotidienne) (Miclău, 1978 : 275) ; " leș puits venant du monde du limon " (Résurrection de chaque jour) (Loubière, 2003 : 33) ; " un podmol de lut " " une terrasse de glaise " (Sufletul satului
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Miclău, 1978 : 271) ; " fântânile din imperiul lutului " " leș fontaines de l'empire de la glaise " (Înviere de toate zilele/Résurrection quotidienne) (Miclău, 1978 : 275) ; " leș puits venant du monde du limon " (Résurrection de chaque jour) (Loubière, 2003 : 33) ; " un podmol de lut " " une terrasse de glaise " (Sufletul satului/L'âme du village) (Miclău, 1978 : 281) ; " une motte de glaise " (L'âme du village) (Drăgănescu-Vericeanu, 1974 : 149) ; " de la terre mouillée " (L'âme du village) (Romanescu, 1998 : 82) ; " un âtre d'argile " (L'âme
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
de la terre mouillée " (L'âme du village) (Romanescu, 1998 : 82) ; " un âtre d'argile " (L'âme du village) (Pop-Curșeu, 2003 : 71) ; " un talus de limon " (L'âme du village) (Loubière, 2003 : 41) ; " un tas de glaise " (Villard, 2009 : 83) ; " părinteștile luturi " " la glaise des ancêtres " (În preajma strămoșilor/Auprès des aïeux) (Miclău, 1978 : 407) ; " Îngeri mulți murind și-au lăsat/lutul în țară. " " Une foule d'anges mourant laissèrent/Leur terre sur la terre. " (Semnal de toamnă/Signal d'automne) (Romanescu, 1998
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
2003 : 71) ; " un talus de limon " (L'âme du village) (Loubière, 2003 : 41) ; " un tas de glaise " (Villard, 2009 : 83) ; " părinteștile luturi " " la glaise des ancêtres " (În preajma strămoșilor/Auprès des aïeux) (Miclău, 1978 : 407) ; " Îngeri mulți murind și-au lăsat/lutul în țară. " " Une foule d'anges mourant laissèrent/Leur terre sur la terre. " (Semnal de toamnă/Signal d'automne) (Romanescu, 1998 : 69). Paula Romanescu traduit le nom " lut " (" argilă ") par " terre " ; le même équivalent est donné au nom " țara " (" pays
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Auprès des aïeux) (Miclău, 1978 : 407) ; " Îngeri mulți murind și-au lăsat/lutul în țară. " " Une foule d'anges mourant laissèrent/Leur terre sur la terre. " (Semnal de toamnă/Signal d'automne) (Romanescu, 1998 : 69). Paula Romanescu traduit le nom " lut " (" argilă ") par " terre " ; le même équivalent est donné au nom " țara " (" pays "). La répétition du moț " terre " est censée augmenter la poéticité du texte-traduction. Le terme " ogor " (littéralement : " labourage ", " terre cultivée ") est traduit parfois par " argile ", ce qui représente un
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
remplacer le nom d'un objet par le nom d'un autre : l'un est en relation avec l'autre, relation d'appartenance ou de contiguïté "1614. Une telle figure qui a attiré notre attention est la suivante : " încălziți-vă lutul cu vin [...]. " " réchauffez votre glaise avec du vin [...]. " (Noi, cântăreții leproși/Nous, leș chanteurs lépreux) (Miclău, 1978 : 283) ; " réchauffez de vin votre propre glaise " (Nous, leș chanteurs lépreux) (Drăgănescu-Vericeanu, 1974 : 151) ; " buvez et vous réchauffez " (Nous, leș chanteurs lépreux) (Ierunca
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
leș chanteurs lépreux) (Ierunca, 1975 : 6) ; " buvez du vin, réchauffez-vous " (Stolojan, 1002 : 117) ; " réchauffez votre glaise avec du vin " (Nous, leș chanteurs lépreux) (Pop-Curșeu, 2003 : 73) ; " Avec du vin réchauffez votre argile " (Nous, chanteurs lépreux) (Loubière, 2003 : 43). Le nom " lutul " (" l'argile ") désigne, dans ce contexte, un pot en argile. Le poète conseille donc șes amis de réchauffer leurs pots en argile avec du vin, c'est-à-dire de verser du vin chaud dans leurs pots. À la différence des autres
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
sau radiații. Astăzi, pește 90% din timpul nostru Îl petrecem În Încăperi Închise. De aceea, este de la sine Înțeles, ca la construcție nu se folosesc materiale care influențează negativ climă din Încăpere. Sigur, nu materialele de construcție cum ar fi lutul, vărul, țigla și lemnul au dus la apariția alergiilor și la boli cauzate de mediu. Încărcarea atmosferei din casele noastre cu substanțe dăunătoare pornește În cea mai mare parte de la produsele sintetice, fiindu-ne cunoscute daunele care le provoacă PCB
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Liviu HERțANU () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93122]