18,249 matches
-
care trebuie să fi pierit nu numai întregul conținut concret, ci și conștiința de sine, înainte ca omul să poată ajunge la ea. Din această cauză, indul nu cunoaște nici o împăcare și nici o identitate cu Brahman în sensul că spiritul omenesc ar deveni conștient de această unitate, ci unitatea constă pentru inzi tocmai în aceea că conștiința și conștiința de sine dispar total, dispărînd prin aceasta tot conținutul lumii și conținutul propriei personalități. Golirea și nimicirea conștiinței pînă la îndobitocire totală
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
cosmic ca înveliș al vieții universale a tuturor lucrurilor, ou în care Brahmă, zeul creator, petrece inactiv un întreg an, pînă cînd, prin puterea simplului gînd, jumătățile oului se desfac. În afară de obiectele naturale sînt ridicați și indivizi umani și evenimente omenești pînă la semnificația unei acțiuni divine reale și aceasta în așa fel, că nici divinul ca atare, nici omenescul nu poate fi menținut ferm, ci ambele acestea se înfățișează totdeauna trecînd unul în celălalt și amestecîndu-se unul cu altul. În
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
an, pînă cînd, prin puterea simplului gînd, jumătățile oului se desfac. În afară de obiectele naturale sînt ridicați și indivizi umani și evenimente omenești pînă la semnificația unei acțiuni divine reale și aceasta în așa fel, că nici divinul ca atare, nici omenescul nu poate fi menținut ferm, ci ambele acestea se înfățișează totdeauna trecînd unul în celălalt și amestecîndu-se unul cu altul. În această categorie intră îndeosebi încarnările zeilor, mai cu seamă acelea ale lui Visnù, zeul care conservă, și ale
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
putem considera această plăsmuire, cu exagerările ei, drept simbolică și sublimă în sensul propriu al acestor termeni, tot pe atît de puțin o putem privi însă ca într-adevăr frumoasă. Căci, fără îndoială, ea ne oferă, cu deosebire în prezentarea omenescului, multe elemente grațioase și duioase, multe imagini agreabile și sentimente delicate, apoi cele mai splendide descrieri ale naturii și cele mai fermecătoare și mai naive trăsături ale iubirii și ale nevinovăției, precum și multe lucruri grandioase și nobile, dar, în ceea ce privește semnificațiile
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
face, în general, din natură conținut variat al umanilor săi zei. Dar mitologia elenă nu se oprește la o personificare pur formală și superficială, ci plăsmuiește cu ajutorul ei indivizi la care simpla semnificație natură trece pe planul al doilea, iar omenescul, care a încorporat în sine un astfel de conținut natural, devine, dimpotrivă, dominant. Arta índică se oprește însă la amestecul grotesc al naturalului și umanului, încît nici una din aceste laturi nu ajunge să-și afirme drepturile, desfigurîndu-se reciproc. În ce privește concepțiile
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
de a topi în abstracții extreme ceea ce e pur natural și absolut sensibil. În acest fel este reprezentată nașterea zeilor din divinitatea supremă, precum și acțiunea lui Brahmă, Visnù și Sīva în lucrurile particulare, în munți, ape și evenimente omenești. Asemenea conținuturi pot sa aibă, pe de o parte, figuri divine speciale; pe de altă parte, însă, aceste divinități ajung să își însușească semnificațiile zeilor de rang mai înalt. Există un număr mare și o multitudine infinită de asemenea teogonii
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
Esop "nu consideră, desigur, animalicul, și naturalul în general, ca ceva superior pentru sine și divin, așa cum făceau inzii și egiptenii, ci-l privește cu ochi prozaici, numai ca pe ceva ale cărui relații servesc spre a face reprezentabile acțiunile omenești" [142], [16 td]. La p. 101, apropo de Dumnezeu și baiadera a lui Wolfgang Goethe, Hegel reliefează că povestirea este concepută ca o istorie creștină a Magdalenei și a lui Isus dar "în manieră de concepere indiană", adică reunind umanul
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
între națiuni. De exemplu, nu se poate nega că Rămăyana cuprinde în ea în chipul cel mai viu spiritul poporului índic, mai cu seamă sub aspectul lui religios, dar caracterul întregii vieți índice este atît de copleșitor de specific, încît omenescul adevărat nu este în stare să spargă coaja acestei particularități. În schimb, cu totul altfel stau lucrurile cînd este vorba de Vechiul Testament, și cu deosebire de reprezentările epice conținute în tablourile stărilor patriarhale, în care de la început întrega lume creștină
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
se deschide în epopeile índice. Judecînd după puținul pe care-l cunoaștem pînă acum din Vede, deja cele mai vechi concepții religioase conțin un sîmbure fecund pentru o mitologie reprezentabilă epic, care se și ramifică, împletindu-se cu faptele eroice omenești, dezvoltîndu-se multe secole înainte de Hristos datele cronologice sînt încă foarte nesigure în epopei reale dar care stau încă pe jumătate pe poziții pur religioase și numai pe jumătate pe poziția poeziei și artei libere. Mai cu seamă cele mai vestite
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
ne înfățișează concepția despre lume a inzilor în toată splendoarea și măreția ei, cu toată confuzia, neverosimilitatea fantastică și izbucnirile ei, precum și invers: cu grația și suavitatea, cu trăsăturile individuale fine ale sentimentului și sufletului acestor spirituale naturi vegetative. Fapte omenești legendare iau amploarea unor acțiuni ale zeilor întrupați, a căror faptă plutește acum incert [147] între natura divină și umană și, suprimînd limitarea individuală a figurilor și a faptelor, face din ele ceva nemăsurat, imens. Bazele substanțiale ale ansamblului sînt
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
pe care-l regăsim la poeții ciclici posthomerici, o înșirare prozaică și seacă a tot ce ține de cercul miturilor unui anumit zeu, descinzînd printr-un amplu proces de la relatarea genezei zeilor și a lumii pînă la genealogiile unor eroi omenești și a unor principi. În cele din urmă apoi, pe de o parte, sîmburele epic al vechilor mituri se volatilizează în parfumul și grația formei și dicțiunii poetice exterioare, în timp ce, pe de altă parte, imaginația, care se plimbă visător printre
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
reprezentări filozofice, ca gînduri filozofice... Religiile orientalilor posedă, desigur, și ele figuri individuale, ca Brahmă, Visnù, Siva, dar individualitatea acestora este foarte superficială; și aceasta în așa măsură, încît, cînd crezi că ai de-a face cu figuri omenești, constați că acestea se pierd îndată, amplificîndu-se peste orice măsură. Lipsind libertatea, individualitatea nu este formă, și chiar și atunci cînd reprezentările generale au primit formă individuală, aceasta nu este totuși decît de suprafață" [151], [26 td]. Imediat se face
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
astfel de reprezentare a lumii índice se profilează în principal unele aspecte: un fascinant mod de a simți al poporului, ce apărea ca un gingaș și plăcut popor de flori; o grație care își îndrepta finalitatea spre toată bogăția spiritului omenesc și care se dezvoltase în chipul cel mai frumos în propria-i sferă, emanînd peste tot în jur o mireasmă de trandafiri și transformînd încîntătoarea natură într-o grădină de dragoste ce apărea așa de tandră și de voluptuoasă dar
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
invers, deoarece prin această formă inferioară divinul este pentru sine schimbător și nestatornic, el este cu totul lipsit de puritatea sa și absurd. În cadrul acestei îndumnezeiri universale a tot ce este finit și, o dată cu ea, a deprecierii divinului, reprezentarea întrupării omenești, a încarnării lui Dumnezeu nu mai este o idee prea importantă. Papagalul, vaca, maimuța etc. sînt și ele încarnări ale lui Dumnezeu, fără a deveni însă prin aceasta superioare naturii lor. Divinul nu este individualizat ca subiect, ca spirit concret
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
într-o mai mare măsură gîndirii: însă [205] ele nu sînt gînduri pure, ci, însă o dată, gînduri ce se raportează imediat la realitatea sensibilă. Acum, în ceea ce privește divinul, ceea ce are valoare a devenit aici ceva pămîntesc și fix: astfel și raporturile omenești, mai ales diferențele de castă, sînt strict determinate într-o manieră absolut religioasă. Oamenii sînt cu divinul și cu animalele în același raport ca și cu lucrurile naturale: astfel viața lor toată este un necontenit serviciu religios. Se observă cum
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
ale lui Brahmă, primii născuți și deținători ai Vedelor, brahmanii sînt cu drept deplin stăpînii întregii creații. El, Ființa care s-a născut din sine însuși, i-a născut pe ei din propriul său sîn. Iată deci infinitul individualizat în omenesc, iar mărețul devine ceva infim și invers, infimul devine ceva măreț. Brahmanului i se aduc ofrande, unt și lipii de orez la fel ca și creatorului lumii pentru a-i cere protecția. Nimic din ce este creat nu-i poate
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
este apoi rezumată la deosebiri substanțiale, concepute ca subiecte divine. Visnù, Siva, Mahadeva se deosebesc în felul acesta de Brahmă. În făptura lui Visnù au loc încarnările, în care Dumnezeu a apărut ca om, iar aceste întrupări omenești sînt întotdeauna personaje istorice, care au pricinuit schimbări și au adus cu ele epoci noi. Puterea de procreație constituie și ea o formă substanțială, iar în excavațiile, în grotele și pagodele indienilor se găsește totdeauna lingamul, forța de procreație masculină
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
are nevoie de 30 de servitori. Oficialitățile înalte au 10 oameni care îi [250] transportă în baldachin, iar pe lîngă aceștia alți servitori care să transporte cortul și alții care să-l întindă. Așa se întîmplă în toate ramurile activității omenești: orice lucru este cu desăvîrșire delimitat de un altul. În ce privește condiția morală a indienilor, este evident că, prin această înrobire a lor de către atenția ce trebuie acordată exteriorului, poporul indian nu poate sub nici o formă să mai dea dovadă de
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
deci substanța științei și voinței, care primește determinarea de a fi o oglindă a acelei substanțe fundamentale. Însă, pentru realizarea acestui țel, se cere ca esența însăși să fie subiect cu scopuri divine, scopuri care să poată deveni conținutul acțiunilor omenești. A considera însă esența lui Dumnezeu ca substanță universală a acțiunilor omenești, o atare realitate se întîlnește la indieni, căci la ei spiritualul nu intră în componența conștiinței lor. Pe de o parte, virtutea lor stă în a face abstracție
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
oglindă a acelei substanțe fundamentale. Însă, pentru realizarea acestui țel, se cere ca esența însăși să fie subiect cu scopuri divine, scopuri care să poată deveni conținutul acțiunilor omenești. A considera însă esența lui Dumnezeu ca substanță universală a acțiunilor omenești, o atare realitate se întîlnește la indieni, căci la ei spiritualul nu intră în componența conștiinței lor. Pe de o parte, virtutea lor stă în a face abstracție de orice activitate, prin reducerea la starea de Brahman; pe de altă
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
îndeosebi chiar sacrificii umane. Sacrificiul este în parte jertfă, în parte recunoaștere a faptului că existența temporală a omului nu valorează nimic. Acum, această recunoaștere poate consta în renunțarea la tot ce posedă omul; însă sacrificiul suprem este supunerea voinței omenești unor reprezentări universale. La indieni nu există decît sacrificii din prima categorie, care ajung pînă la renunțarea la viață. Astfel, cultul are același conținut ca și religia, adică contrastul dintre cea mai primitivă sensibilitate și cea mai înaltă abstracție: iar
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
chiar! Iar acesta ar trebui să fie fructul desăvîrșit al celei mai înalte speculații filozofice, metafizice și religioase, ce neagă datele cele mai elementare ale experienței obișnuite! Cînd de fapt acesta este semn evident de pervertire a inimii și minții omenești! Da, sîntem de acord cu Hegel asupra acestora și a multor altor aspecte negative ale lumii spirituale indiene și cu acestea ne întoarcem la ce spuneam în pagina precedentă dar nu pînă în punctul de a trebui să pronunțăm, mai
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
tocmai Hegel este cel care marchează începutul, deja prezent în mod potențial la Fichte, al unei concepții susținînd puterea Statului. Din aceasta se înțelege importanța pe care gîndirea lui Hegel a avut-o în istoria dreptului, a vieții, a moravurilor omenești" [364]. Dar mai este ceva: întruparea lui Dumnezeu în diferite state nu se bucură de aceeași apreciere în ochii filozofului din Stuttgart. Pentru el, există o diferențiere istorică prin care India se află la vîrsta copilăriei omenirii, lumea greacă, cu
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
speculația romantică, se amestecase complet cu mitul dionisiac al eternului ciclu al morții și al renașterii vieții! Hegel se pare că nu a ajuns pînă într-acolo, însă, oricum, cu sistemul său "filozofic" deschisese calea tuturor aberațiilor inimilor și minților omenești, din moment ce renunța la prețuirea istorică a lui Hristos. Evanghelia Iubirii, a Milei, a Sărăciei etc., era eliminată și înlocuită, în măsura în care era considerată o contrafacere semitică a "adevăratei", "primordialei" Evanghelii a puterii, a bogăției, a disprețului și urii față de cei umili
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
pentru a pretinde o interpretare miticizantă proprie, care l-ar contopi cu alte religii. Prin urmare, folosind o frază de apreciere pozitivă asupra Idealismului, am vrea să-i atribuim și un rol asemănător numeroaselor erezii ale inimii și ale minții omenești, dezvoltate de-a lungul istoriei omenirii. Și acestea au fost, de obicei, forme extreme de afirmare ale aspectelor autentice sau exacerbate ale Adevărului, care au rămas însă valențe neconcretizate, neîndeplinite din partea reprezentanților oficiali ai Ortodoxiei filozofice și teologice. Tot astfel
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]