7,232 matches
-
element de trecere spre paradisul terestru, la care s-au adăugat descoperirile geografice din secolul al XVI-lea au complicat și mai mult geografia perioadei. Scrisorile din secolul al XII-lea plasează acest regat undeva în Asia, înainte de intrarea în Paradis. Povestea capătă un asemenea grad de certitudine încât sunt trimise expediții speciale pentru a-l descoperi, iar evenimente istorice din acea perioadă îl prezintă ca personaj principal. "Joinville, în cronica sa despre a șaptea cruciadă (1248-1254), povestește că tătarii s-
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
unei călătorii imaginare sau nu."115 Definiția dată, lângă defectul de a fi o definiție negativă, are calitatea de a arăta care sunt genurile apropiate utopiei. Genurile care descriu insulele fericiților și vârstele de aur, dublate de genul care descriu paradisul, sau chiar genurile milenariste au foarte multe în comun cu utopia. * Societatea pe care o descriu este ideală (în sens platonic); * Persoanele ce se integrează în această societate sunt fericite; * Organizarea socială este una riguroasă, bine realizată. De fapt elementele
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
societate ideală ce exista, dar a cărei sursă nu era omul, ci puterea divină, societatea existând pur și simplu, în cazul utopiilor oamenii sunt cei care creează respectivul stat, de aceea el poate fi realizat și de către alții. Insulele mitice, paradisul terestru se află într-un timp transcendent, în Illo Tempore cum spune Mircea Eliade, pe când tărâmul utopic se află in fantezia individului, el fiind doar o creație literară. Ținuturile mitice sunt considerate ca fiind reale, cele utopice nu. De fapt
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
timpului s-a încercat realizarea acestor idealuri. Problema este dacă respectivele idealuri s-au realizat ca urmare a profețiilor realizate de lucrările utopice. Pentru aceasta vom extinde conceptul de utopie și pentru lucrările anterioare lucrării lui Morus, lucrări ce descriu paradisul terestru. Aceste lucrări ce nu pot fi considerate drept utopii (pentru că nu sunt considerate ireale, "fără loc"), sunt asemănătoare utopiilor ca formă și conținut. Începând cu secolul al XVII-lea s-a încercat construirea primelor societăți utopice în Lumea nouă
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
M., Histoire de l'Astronomie du Moyen Age, Mme Ve Courcier, Imprimeur Libraire pour les Sciences, 1819. Delambre, M., Histoire de l'astronomie moderne, Paris: Mme Ve Courcier, Libraire pour les sciences, 1821. Delumeau, Jean, Grădina desfătărilor. O istorie a paradisului, Editura Humanitas, București, 1997. Delumeau, Jean, La civilization de la Renaissance, Arhaud, Paris, 1984. Delumeau,Jean, Mărturisire și păcatul, Editura Polirom, Iași, 1998. Delumeau, Jean, Păcatul și frica, vol. I, II, Editura Polirom, Iași, 1997,1998 Descartes, René, Corespondență completă 1607-1638
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
una negativă ca a sursă ispitei (Jacques Le Goff, Imaginarul medieval, Editura Meridiane, București, 1991, pp. 96-117). 12 Jacques Le Goff, Imaginarul medieval, Editura Meridiane, București, 1991, p. 158. 13 Ibidem, p.156. 14 Jean Delumeau, Grădina desfătărilor. Oistorie a paradisului, Editura Humanitas, București, 1997, pp. 37-65. 15 Georges Minois, Istoria infernurilor, Editura Humanitas, București, 1998, p. 179. 16 Ibidem, p. 180. 17 Fernard Braudel, Timpul lumii, Editura Meridiane, București, 1989, pp. 171-172. 18 Ibidem, p. 175. 19 G. M. Trevelyan
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
pustie,/ țintește carul; și la înturnare/ acolo jos, ceea ce vezi descrie". În Cîntul XXXIII și cel din urmă al Purgatoriului, transformat după ce a băut din rîul Eunoe, ce întărește amintirea faptelor bune, se simte schimbat, pregătit să se înalțe către Paradis, curat și gata de urcat la stele. După trecerea vămilor văzduhului cuvioasa Teodora îl conduce pe smeritul Grigore, bunul ucenic al Sfîntului Vasile cel Nou, prin împărăția Raiului. Precum Beatrice a lui Dante, Teodora îi arată nevăzutele de o cerească
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
afirmația neputinței de a împlini porunca, că, pentru aceea dar se va sălășlui darul Meu întru tine și-ți va da ție putere de pricepere, ca să le mărturisești acestea toate bisericilor Mele, spre mai mare folos tuturor limbilor. Urcînd în Paradis Dante realizează că în lucrarea sa pe mai departe are nevoie nu doar de ajutorul muzelor ci și de-al Beatricei: "O culme pîn-aicea din Parnas/ mi-ajunse; dar cu amîndouă, iacă,/ am a intra-n arena ce-a rămas
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
departe are nevoie nu doar de ajutorul muzelor ci și de-al Beatricei: "O culme pîn-aicea din Parnas/ mi-ajunse; dar cu amîndouă, iacă,/ am a intra-n arena ce-a rămas". Dulcile lumini (ochii Beatricei) sînt călăuza prin Cerurile Paradisului. Din Paradisul Terestru - ultima platformă a Purgatoriului, urcă în Paradisul Ceresc unde-i permanent amiază. Urcă din lumea sublunară a celor văzute în lumea celestă a celor nevăzute. Primul Cer este al Lunii și adăpostește sufletele celor care nu și-
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
nevoie nu doar de ajutorul muzelor ci și de-al Beatricei: "O culme pîn-aicea din Parnas/ mi-ajunse; dar cu amîndouă, iacă,/ am a intra-n arena ce-a rămas". Dulcile lumini (ochii Beatricei) sînt călăuza prin Cerurile Paradisului. Din Paradisul Terestru - ultima platformă a Purgatoriului, urcă în Paradisul Ceresc unde-i permanent amiază. Urcă din lumea sublunară a celor văzute în lumea celestă a celor nevăzute. Primul Cer este al Lunii și adăpostește sufletele celor care nu și-au ținut
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
de-al Beatricei: "O culme pîn-aicea din Parnas/ mi-ajunse; dar cu amîndouă, iacă,/ am a intra-n arena ce-a rămas". Dulcile lumini (ochii Beatricei) sînt călăuza prin Cerurile Paradisului. Din Paradisul Terestru - ultima platformă a Purgatoriului, urcă în Paradisul Ceresc unde-i permanent amiază. Urcă din lumea sublunară a celor văzute în lumea celestă a celor nevăzute. Primul Cer este al Lunii și adăpostește sufletele celor care nu și-au ținut promisiunile. În Cerul al doilea, al planetei Mercur
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
Pegasee, ce faci demne,/ talentele de slăvi și lungă viață,/ iar ele țări și-orașe să însemne,/ mă luminează tu și mă învață/ s-arăt fețele lor cum mi-s în minte;/ în scurtu-mi vers, puterea-ți dă pe față!" (Paradisul, Cîntul XVIII). În contemplarea ultimă, mijlocită de Sfîntul Bernard pe lîngă Maica Domnului, își reafirmă neputința, cu slabele-i mijloace de a reda întocmai misterele ce le admiră: "Ce mic mi-e graiul, și ce slab mijloc" (Paradisul, Cîntul XXXIII
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
pe față!" (Paradisul, Cîntul XVIII). În contemplarea ultimă, mijlocită de Sfîntul Bernard pe lîngă Maica Domnului, își reafirmă neputința, cu slabele-i mijloace de a reda întocmai misterele ce le admiră: "Ce mic mi-e graiul, și ce slab mijloc" (Paradisul, Cîntul XXXIII). Bun cunoscător al științei epocii sale, extraordinar autodidact, Dante era stăpîn pe tutto la scibile (tot ce se putea cunoaște și ști) la începutul veacului al XIV-lea în ce privește istoria, teologia, matematica, fizica, astronomia, dialectica, zoologia. Iubitor și
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
ei inițial admiratori ai revoluției franceze, ca apoi, printr-o acumulare organică a evenimentelor, să se distanțeze pînă la a-i refuza ororile, cum spune Ernst Jünger: "În cele din urmă, toți sînt reacționari, toți vor să se întoarcă în Paradis" (apud. V.N.). Virgil Nemoianu ne propune să acceptăm interpretarea sa asupra romantismului ca fiind o perioadă de conștientizare incipientă a avalanșei informaționale copleșitoare care începuse să se manifeste și a preschimbării orizonturilor existențiale din modul "organic" în modul "modernizant". Caz
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
Bolintineanu n-are acces la mitologia interioară a spațiului. Bosforul său nu este, cu toate acestea, un spațiu al barbariei. Bolintineanu reabilitează lumea otomană, atît de contestata în epoca romantică. O reabilitează atît de mult încît face din ea un paradis al voluptăților molatice, al spețelor vegetale suave, al reliefurilor armonioase. Un mic univers, strîns în jurul unui lac enorm, un univers de parfumuri, culori, unde totul invită la lux și voluptate: aer parfumat, ceață azurată, valuri transparente, acrobația delfinilor, pasiuni fatale
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
Hick sunt orientați spre evidențierea efectelor manifestării iubirii creștine. Demersurile lor sunt, din acest punct de vedere, mărturisitoare. Rorty prefigurează mesianic o comunitate guvernată de iubire ca singură lege. Wilson se referă la Occidentul guvernat de valori creștine ca la Paradisul Pierdut. Hick consideră diferitele religii drept forme particulare ale aceleiași capacități umane de a sesiza Transcendentul. Girard și Vattimo sunt, în schimb, orientați spre evidențierea articulațiilor acțiunii divinului. Deși operează cu o mai mare încărcătură de informație creștin canonică, demersurile
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
sau chiar toate exemplarele unei cărți tipărite, s-ar putea totuși să nu distrugem poemul, deoarece acesta s-ar putea să se păstreze în tradiția orală sau în memoria unui am ca Macaulay, care se lăuda că știe pe dinafară Paradisul pierdut și Pilgrim's Progress (Călătoria pelerinului). 191 În schimb, dacă distrugem o pictură, o sculptură sau o clădire, o distrugem cu desăvârșire, chiar dacă vom păstra descrieri sau reproduceri făcute cu alte materiale și chiar dacă vom încerca să refacem lucrarea
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
niciodată, ci ar trebui să ne gândim în permanență că sentimentele pe care le încercăm la citirea poemului sunt oarecum identice cu vechile experiențe ale autorului, în cartea lui despre Milton, E. M. Tilly ard a încercat să acrediteze ideea că Paradisul pierdut trădează starea de spirit a autorului în 200 epoca în care a scris acest poem și n-a vrut să recunoască, într-o lungă și adesea nesemnificativa controversă cu C. S. Lewis, că în Paradisul pierdut este vorba, în
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
să acrediteze ideea că Paradisul pierdut trădează starea de spirit a autorului în 200 epoca în care a scris acest poem și n-a vrut să recunoască, într-o lungă și adesea nesemnificativa controversă cu C. S. Lewis, că în Paradisul pierdut este vorba, în primul rinei, de Satana, și de Adam și Eva și de sute și mii de alte idei, reprezentări și concepte, și nu de starea de spirit a lui Milton in timpul creației. *9 Că întregul conținut
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
mai mici amănunte fenomenele obiective oare au loc la orice recitare. Oscilograful ne arată cu ce intensitate, cu ce viteză și cu ce variații de înălțime a debitat un anumit recitator cutare sau cutare vers. Oscilograma recitării primului vers din Paradisul pierdut va fi similară înregistrărilor obținute de un seismograf în timpul unui cutremur. Acest lucru reprezintă, fără îndoială, o realizare ; și numeroși oameni cu înclinații științifice (printre care se află, desigur, și mulți americani) conchid că nu putem depăși aceste descoperiri
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
oare genurile neschimbate ? Presupunem că nu căci, ca rezultat al adăugării unor opere noi, categoriile noastre suferă modificări. Este suficient să ne gândim la înrâurirea pe care au avut-o asupra teoriei romanului Tristram Shandy sau Ulysses. Când a scris Paradisul pierdut, Milton îl considera aidoma Iliadei sau Eneidei ; noi insă vom face, fără îndoială, o distincție categorică între epopeea orală și epopeea cultă, indiferent dacă am socoti sau nu că Eiada intră în prima categorie. Probabil că Milton n-ar
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
el încearcă să concilieze răspunsurile posibile. 324 Deși consideră că un poem mare este mare prin semnificația și ideile lui, el aplică aceste criterii numai poemului ca creație poetică, nu unui ipotetic Erlebnis.* 16 Divina Comedie a lui Dante si Paradisul pierdut al lui Milton sunt potrivite a fi supuse, cu titlu experimental, unei analize formaliste. Croce, refuzând să considere Divina Comedie drept un poem o reduce la o serie de pasaje lirice întrerupte de disertații pseudoștiințifice. în ochii lui atât
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
reduce la o serie de pasaje lirice întrerupte de disertații pseudoștiințifice. în ochii lui atât formula "poem lung", cât si formula "poem filozofic" sunt contradictorii. Estetismul generației trecute, așa cum îl găsim exprimat de un scriitor ca Logan Pearsail Smith, consideră Paradisul pierdut ca un amestec de teologie demodată și de desfătare auditivă - vestitele "armonii de orgă" care sunt tot ce a mai rămas din Milton. *17 "Conținutul" trebuie neglijat ; forma poate fi desprinsă de conținut. Credem că asemenea judecăți nu trebuie
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
decât disertații abstracte. Și Dante și Milton au scris atât tratate cât și poeme, fără să le confunde pe unele cu celelalte. Milton, gânditor independent în teologie, a scris disertația De doctrina Christiana cam în perioada în care a compus Paradisul pierdut. Oricum am defini natura acestui poem (epopee, epopee creștină sau poem epic-filozofic) și în duda intenției lui declarate de "a arate înțelepciunea căilor Domnului", el urmărea un scop diferit de cel al tratatului : natura Paradisului pierdut este stabilită de
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
în care a compus Paradisul pierdut. Oricum am defini natura acestui poem (epopee, epopee creștină sau poem epic-filozofic) și în duda intenției lui declarate de "a arate înțelepciunea căilor Domnului", el urmărea un scop diferit de cel al tratatului : natura Paradisului pierdut este stabilită de tradițiile literare din care se inspiră .și de relațiile lui cu poezia anterioară a lui Milton. Teologia expusă de Milton în Paradisul pierdut este ortodox-protestantă sau, cel puțin, susceptibilă de a fi interpretată ca atare. Dar
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]