6,839 matches
-
greerele și furnica. Asta-i furnica? Da? Da. Ș-aista-i greerele? Acela-i greerele. Și furnica are mâncare și casă? Da. Greerele n-are? N-are. Uite săracul cum șade aici singur și cântă din chitară. Și furnicii nici nu-i pasă. Momentul înfricoșat când omul în ora morții trece dela conștient la inconștient. Vedea c-o clipă mai nainte lucruri și ființi pe care le-a iubit. Deodată nu mai vede, nu mai cunoaște. A devenit ceva opac, din altă planetă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
a iscat în șoricărime și în guzgănime un fel de ciumă care i-a stârpit cu miile. Au pierit, otrăvite de carnea lor, și mâțe de prin sate. [NOTE DISPARATE]* Nu te supăra pe lucruri și împrejurări: lor puțin le pasă de supărarea ta. + Cu mila lui Dumnezeu Io Matei Basarab Voevod și Domn. Scris-am Domnia mea ție, Vaso vameșule: ce porc de câne ești tu, de cărțile Domniei mele nu le bagi în seamă? A făcut Domnia mea cărți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
da stare Ș-alinare; Să nu poată dormi Să nu poată hodini, Pân-la mine n-o veni. BRÂUL Brâu, brâușor, Fă-te șerpușor, Fă-te laur balaur Cu solzii de aur. Și cum te-oi încinge, Tu mi te descinge. Pasă după ursitul meu Cel lăsat de Dumnezeu, La o casă și la două Pân-ei ajunge la nouă. Dacă nu le-i întâlni, Dacă nu mi le-i găsi, Să te duci peste hotară Până-ntr-a noua țară, Și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
de 4 iulie când au mers în Iași și l-a văzut iapa pe Cornescu Traian, cu barbă și cu coroană pe cap, țipa și necheza și mergea în două picioare ca o altă arătare și lui Cornescu nu-i pasa. Și toată lumea îl aplauda: Halal Ștefan cel Mare! Să trăiești Ștefan cel Mare! Mai ales evreii ziceau: "Chichi azoi! Ștefan cel Mare! Bravo Ștefan cel Mare! Și iapa necheza și-i stropea pe toți cu apă neîncepută și da niște
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
decât efort, suferință interioară, singurătate, iar aceasta este cel mai greu de suportat. Când nu simți pe nimeni lângă tine, nimeni în inima ta, deși lumea mișună fizic în jurul tău, fiecare grăbit și preocupat de propriile probleme. Nimănui nu-i pasă de tine sau își aduce aminte de persoana ta doar dacă are vreun interes sau dacă ești într-un angrenaj profesional unde trebuie să te rotești în ritmul general. Dar nu persoana ta este importantă ci faptul de a fi
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
majore sunt culturile/ literaturile minore din Europa mare? Cât ai suferi tu, ca european, dacă ar dispărea culturi precum cea slovacă, bulgară, slovenă sau muntenegreană din Europa? Cât suferă europenii că nu au la îndemână valori culturale românești contemporane? Le pasă? Cum se vede din Turnul Bisericii cu Lună, din Oradea, poziționarea literaturii române în Europa? Cu precizarea că nu m-am suit niciodată în turnul Bisericii cu Lună din Oradea și că el, Turnul, nu e grozav de înalt. M-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
România, abia găsești pe ici, pe acolo și numai din întâmplare câte ceva, atât de puțin încât nu-ți poți face o privire de ansamblu asupra culturilor lor. Cât suferă europenii că nu au la îndemână valori culturale românești contemporane? Le pasă? Cum să le pese europenilor dacă nu le pasă românilor? Nu mă refer la scriitorime sau la oamenii de rând, ci la cei care ar trebui sa fie răspunzători de această mizerie. Într-o lume globalizată literaturile minore vor deveni
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
din întâmplare câte ceva, atât de puțin încât nu-ți poți face o privire de ansamblu asupra culturilor lor. Cât suferă europenii că nu au la îndemână valori culturale românești contemporane? Le pasă? Cum să le pese europenilor dacă nu le pasă românilor? Nu mă refer la scriitorime sau la oamenii de rând, ci la cei care ar trebui sa fie răspunzători de această mizerie. Într-o lume globalizată literaturile minore vor deveni și mai minuscule iar cele majore vor avea mult
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
viziuni. La noi se trăiește la întâmplare, de azi pe mâine, după ifosele politicului. Noi părem o turmă cu păstorul beat, atunci când păstorul nu este și idiot. Uită-te numai la ce specimene am trimis în Parlamentul European...! Ce-ți pasă? Te ascunzi în turnul de fildeș... Turnul de fildeș a fost privatizat, la grămadă, laolaltă cu solul, subsolul și aerosolul nației. În turnul de fildeș un întreprinzător al vremurilor noastre și-a tras o firmă de înregistrat și comercializat manele
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
frumos! Nu umblă pe jos În țară Cum făceai odinioară Să cunoască traiul țării Și răbdările Durerii Doar ei să se Îmbogățească La loc contul să Îl crească Își tot schimbă vilele Vilele, mașinile... Au salarii mari, umflate Nu le pasă de dreptate! N-aud țara cum suspină Și se zbate În ruină! Vai de țara noastră azi Cum se zbate ceas de ceas Omul simplu, cel de rând Plânge În genunchi rugând Să dea bunul Dumnezeu Domni ca tine Domnul
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
-L răsplătească Pe Iisus să-L Răstignească! Când Iisus sufletul și-a dat Mari minuni s-au Întâmplat Cerul s-a Întunecat Pământul a tremurat Zidu-n templu s-a crăpat! Iar la natura s-ontristat. Astăzi lumea e grăbită Nu le pasă ce se-ntâmplă Dacă mergi pe stadion Acolo e mult popor. Cu grămada se duc toți Că-i Duminică sau post, Socoteală nu țin rost Mic cu mare sau bătrân Acolo-și găsesc hatâr Unde vă duce-ți măi frați
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
incașilor și de arta și bogăția pieselor din aur și nestemate expuse la "Muzeul aurului" din Lima. "Cuzco" buricul pământului în limba băștinașilor, Machu Picchu templu, fortăreața, loc de refugiu în jungla de nepătruns, la înălțimi unde numai "El condor pasa"! Cât de palidă era acum cinci veacuri "civilizația" conquistadorilor față de arhi-tectura și construcțiile, cu blocuri de piatră de 60 de tone, finisate "la milimetru", ale incașilor, față de meșteșugul prelucrării artistice a aurului și argintului, față de agricultura bazată pe asolamente, canale
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
Roy și femeia lui s-au mutat În același bloc. Ne Întîlneam În fiecare zi, după micul dejun, În apartamentul meu să punem la cale programul zilei-marfă. Unul dintre noi trebuia să-l facă pe doctor. Roy Încerca Întotdeauna să paseze sarcina asta altcuiva. „Nu pot să merg eu acum. M-am luat În gură cu el. Da’ uite, o să-ți zic exact ce să spui.” Sau Încerca să-l facă pe Herman sau pe mine să-ncercăm un doctor nou
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
de sete. „De ce nu le iei? Așa, acum ești rezonabil. Primul pe care vrem să punem mîna e...” La unii nici nu e nevoie de presiuni. Marfă și bani de buzunar - asta e tot ce-și doresc și nu le pasă cum le obțin. Noul ciripitor primește bani marcați și e trimis să cumpere. Imediat ce ciripitorul cumpără cu banii respectivi, agentul intră În scenă și operează arestarea. E esențial ca arestarea să se petreacă Înainte ca dealerul să apuce să schimbe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
ci impusă de inamicul biruitor! Țăranilor și soldaților se împărți următorul manifest: „Noi țăranii n-am vrut războiul. Noi am dorit de a vedea în pace de treburile noastre, dar guvernului nostru și bogaților noștri proprietari și arendași nu le pasă de cerințele noastre. Doar suntem robii lor! Nu vrem să fim asta! Nu vrem război! Haideți să izgonim pe uzurpatorii noștri proprietari și arendași! Jos guvernul! Să facem pace cu învingătorii (copiat textual, chiar cu greșeli).“ [Un exemplar a fost
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
nu le dau pofta de a mă muta de aici, dar și de speranțele mele neclintite într-un viitor bun, care va răscumpăra vremurile prezente. Puneam cu ostentație data după stilul vechi, fiindcă era interzis, și spuneam că nu ne pasă de nimic. Soldatul îmi spuse că scrisorile mele erau deschise la poliție, dar că pe a lui Costache o aducea direct la noi. știri false Ca supliment plăcut, m-am pomenit cu d-na Brezeanu 128 de la spitalul nostru, în
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
călcatul pe bombeu. * Intrarea în UE ne-a impresionat pe toți, în fel și chip; numai corupția a rămas punctuală și coerentă. * Banii fotbaliștilor seduc cel mai mult pe tinerele cărora li se pare că sunt îndrăgostite. * Dacă nu-ți pasă de ce lași în urma ta, te arunci cu parapanta. * În România, mortul este întotdeauna de vină. * Bătaia este interzisă în școli, dar numai profesorilor, nu și elevilor. * La cele două capete ale relației faliment-lichidare-privatizare se află corupția și hoția. * Pentru barza
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
prin 1997 fiind șeful inspectoratului de cultură din Caraș-Severin. Nu mai aveam cu ce să-i servesc și am fost nevoit să mă cert cu Rita, ca să-i reproșez faptul că nu se gândește la organizarea taberei, și nu-i pasă de nimica. Sigur că nu i-a convenit și m-a făcut în toate felurile, dar ...asta e. Mă întreb și acuma câtă dreptate avea Vintilă când economisea băutura, oare o fi avut motivele lui întemeiate? Sigur că este foarte
Aventuri în insula naivilor by Mihai DASCĂLU , Gustav Ioan HLINKA , Costel IFTINCHI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/316_a_626]
-
Îi spunem noi c-o iubești, îi ziceam, dacă nu ai curaj, îți facem acest serviciu.“ Ne implora să nu ne amestecăm, îi va spune el când va fi momentul, îi va spune cu siguranță, la urma urmei, ce ne pasă nouă? Momentul acela, după câte știu, n-a venit niciodată. Odată Sorin a fost văzut însă la brațul unei doamne tinere, micuțe, cu părul castaniu tuns scurt, sporăvoind amândoi și râzând cu mare poftă, nepăsători de ni meni. Se vedea
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
fără ordine, bătută, jefuită, ruptă, prădata, si aflată în ruină sub toate aspectele"43. În unele privințe, aceasta a marcat o revenire la scrierea istoriei în maniera lui Leonardo Bruni. Că și în cazul Bruni, era o istoriografie căreia îi pasă de acțiunea politică și militară. Și intervenția divină nu avea mare importanță. Dar Bruni a reușit să găsească alte cauze, mai ales umane, acolo unde istoricii generației de dupa 1500 nu ar fi putut gasi de multe ori nici una. În locul unui
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
debutat anemic, fiind înviorată de șutul la încheietura barelor al lui Dobârceanu (foto) din minutul 62 pentru ca, zece minute mai târziu, Ionuț Radu să ia o acțiune pe cont propriu și, după o cursă de 40 de metri, să-i paseze lui Tismănaru, care a marcat de la 10 metri în poarta goală: 3-0. Ca buni creștini ce sunt, băcăuanii i au lăsat pe giurgiuveni să înscrie golul de onoare, izbutit cu o frumoasă de lovitură de cap de Șt. Iordache, liber
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
au înscris, în minutul 67, când Curiliuc a valorificat cu o precisă lovitură de cap centrarea lui Lipovanu. Șapte minute mai târziu, Bursuc a închis tabela, speculând o respingere greșită a defensivei adverse. Pe final, doar coechipierul Bejan, cu o pasă un pic prea plasată spre colțul porții, i a mai dat emoții goalkeeperului băcăuan Stamatin, care a intervenit salutar. Victorie meritată, la scor de forfait, a FCM ului, formație care, cu trei săptămâni înainte de debutul campionatului, arată promițător demonstrând, dacă
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
ei, care trebuie respectate și, desigur, În prealabil cunoscute. Pentru că, ca și În viața socială, necunoașterea unei legi nu-l absolvă pe contravenient de sancțiune. Ceea ce am discutat astăzi pare poate banal. Unii vor Întreba, ridicând din umeri: ce-mi pasă mie dacă arborele de peste drum o duce bine ori rău? Am și așa destule pe cap. Numai că, banalitate lângă banalitate conduc inevitabil spre un salt calitativ, adică răstoarnă paharul. Ne place să nu ne murdărim de glod și betonăm
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
o locuință, un statut social, nu puteam cumpăra o pâine, nu puteam nici măcar să cerșesc. Și când ești la greu în lumea capitalistă, nimeni nu e dispus să te ajute, nimeni nu îți dă nimic de pomană, nimănui nu-i pasă dacă trăiești sau mori. E un fel de „legea junglei”, în care supraviețuiește numai cel puternic și cel care știe să lupte. Singura formă de ajutor a apărut însă din solidaritatea celor aflați în aceeași situație cu mine, cei mulți
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
Amintiri pândite de ambiguitate. Amintiri descărnate, decolorate. Cum adică? Chiar așa, pur și simplu. Acea dimineață când m-am sculat și cerul era plin de ciori. Să-ți vină poftă să vânezi ciori. Toate sunt la fel. Cui ce-i pasă dacă o mierlesc? O cioară care o mierlește, auzi! Să le lovești, să le privești craniul transformat în muci păstoși. Ochii fără culoare. Să le ia dracu’ de ciori, în cele din urmă! De ele ne arde nouă? Se strânseseră
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]