8,290 matches
-
care n-a ieșit încă în lume"; ea se consideră "o biată fată de șatră", "o roabă ș-o nemernică". Pentru ea contează doar sentimentul în numele căruia se sacrifică, deși știa că țiganii o vor ucide pentru trădare. Îl iubea cu patimă pe Neculai Isac și, pentru a prelungi voluptatea iubirii, îi comunică târziu primejdia: Apoi se repezi și mă cuprinse de grumaji. Gâfâia și mă strâgea către ea, scâncind. Rămase lipită de mine și, după ce se potoli, suspină prelung și adânc
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
formulate de mama-soacră". E mulțumit de condiția sa de cizmar sărac; Ghiță își convinge familia să se mute pentru trei ani la cârciuma Moara cu noroc. La început, Ghiță era harnic, cinstit, bun meseriaș, blând, dar treptat, e atras de patima banului. Devine ursuz, "pus pe gânduri". În fața lui Lică, inițial se arată autoritar și dârz, dar după aceea cedează. Acțiunile, gesturile și atitudinea protagonistului, monologurile interioare "scot în evidență nesiguranța, teama, zbuciumul". Regretă că are familie, ascunde afacerile necurate cu
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
oareșcăruia bărbat binecredincios. După cum anunță și în titlu și apoi în prefață, autorul s-a inspirat din „dumnezeiasca scriptură“ având drept scop „aducerea aminte“. Capitolul are printre titluri și câteva referi toare la cum trebuie să se apere creștinul de „patimile céle trupești și céle sufletești“, cum să se „înfrâneze“ sau cum să purceadă la „curățiia inimii și a minții și a sufletului“. Manuscrisul a fost recopiat în întregime sau numai anumite fragmente, de mai multe ori, ceea ce dovedește o oarecare
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
vremea secerișului în toată luna lui iulie, nici pe vremea culesului de vii de la 15 ale lui septemvrie până la octomvrie în 15“. La acestea se adaugă zilele de sărbătoare, de exemplu: „12 zile ale Crăciunului“, „săptămâna Paștelui cea dintâi“, „săptămâna Patimilor“ și „săptămânacea luminată“. Fac excepție de la regulă doar tâlharii care pot fi aduși la judecată în orice zi a anului. Pornind de la acest „calendar“ valabil pentru instanțele laice, vom încerca să vedem, cu ajutorul datelordin jalbe și anaforale, dacă este valabil
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
ani în urmă, într-o călătorie la Iași, vărul său îl întâlnise pe acest Mihai din mahalaua Stelei care trecuse la islam. Instanțare ține totuși această mărturie. Bâr fa de la cârciumă se transformă și ea în mărturie. Bărbații discută cu patimă despre amor și reputația femeilor, despre disponibilitatea acestora, despre prețul lor. O nopate de amor este redată apoi spre auzul tuturor cu amănunte, pentru că virilitatea face parte dintre valorile lumii masculine. Iordache, fost stegar agiesc, cunoaște o mare parte din
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
în măsură să-i schimbe părerea. Mult mai ciudat pare motivul invocat de Teodor Ciocan. Aceasta susține că nu se poate căsători cu Anastasia Diamandi întrucât îi miroase gura. Logodnica se apără, negând că ar suferi de o astfel de patimă, dar bărbatul nu cedează și logodna se des face. motive le celor patru fete sunt mult mai simple. Ele nu sunt de acord cu alegerea făcută și sub nici un chip nu vor să îl accepte pe cel propus. Maria, fiica
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
apărător al cinstei și reputației femeii în comunitate, dar când el neasgă legăturile conjugale stabilite între ei, recunoașterea statutului femeii măritate din partea comunității devine îndoielnică. Violența verbală însoțește violența fizică, ambele fiind mai totdeauna provocate de alcoolism. Băutura devine o patimă de care cu greu se poate scăpa. uneori, în cererile adresate puterii, femeile nu vor neapărat separarea, ci mai degrabă in ter ven ția, sub orice formă, pentru a-l convinge pe soț să renunțe la alcool, să nu mai
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
orice formă, pentru a-l convinge pe soț să renunțe la alcool, să nu mai risipească agoniseala și, mai ales, să-și hrănească familia. Ana din București se plânge mitropolitului de soțul ei, Nițul condoragiul, de dat cu totul la patima beției. Trei ani de căsătorie au fost de fapt trei ani de coșmar, căci „dă atunci și până acum, povestește soția, să află în patima beției și totdeauna cân du să culcă beat să pișă în pat, în așternut cu
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
din București se plânge mitropolitului de soțul ei, Nițul condoragiul, de dat cu totul la patima beției. Trei ani de căsătorie au fost de fapt trei ani de coșmar, căci „dă atunci și până acum, povestește soția, să află în patima beției și totdeauna cân du să culcă beat să pișă în pat, în așternut cu mine“. Aceste acuzații sunt com ple ta te cu cele de natură economică, deoarece soțul „ce câștigă cheltuiește la beție“. Ea nu cere separarea, ci
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
Iacovache, logofăt de taină din București, refuză să se mai împace cu Ruxandra, fiica Saftei Picătură. După ce l-a acuzat de toate relele din lume, inclusiv că a umplut-o de sifilis, e rândul lui Iacovache să vorbeas că despre patimile îndurate alături de Ruxandra, care nu e de loc un înger, așa cum aceasta s-a prezentat în prima jalbă. Într-un an și jumătate, cât au fost împreună, Ruxan dra n-a contenit să-l ocă ras că, „făcându-mă mai
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
face moarte de om dacă nu i se dă soția înapoi. Apariția cătanei potolește pentru moment cearta, dar o transferă în spațiul juridic. În fața instanței, cei din Mântuleasa se află de partea lui Tudor, descris ca om bun și fără patimă, în timp ce pe ea au cunoscut-o încă de la început „că iaste femeie rea“. Cei din Toți Sfinții insistă pe amenințările cu moartea proferate de sus-numitul soț, amenințări care ar putea pune în pericol viața tinerei soții. Din nou solidaritatea mahalagiilor
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
invidie), lene. Într-un text de în vă ță tu ră morală re li gioa să, Crinii țarinii, recopiat de mai multe ori în secolul al XVIII-lea, deși se vorbeș te de curvie, ea nu se numără printrecele șapte patimi împotriva cărora creștinul ar trebui să lupte. De fapt, patimile, așa cum se explică în capitolul 15, pentru patimi și pentru răutățile céle cumplite și care din care să naște, se află într-o strân să relație progresivă: „curviile cele de
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
ră morală re li gioa să, Crinii țarinii, recopiat de mai multe ori în secolul al XVIII-lea, deși se vorbeș te de curvie, ea nu se numără printrecele șapte patimi împotriva cărora creștinul ar trebui să lupte. De fapt, patimile, așa cum se explică în capitolul 15, pentru patimi și pentru răutățile céle cumplite și care din care să naște, se află într-o strân să relație progresivă: „curviile cele de multe feluri“ fiind rezultatul „îndrăcirii pântecelui“ și dând naștere, la
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
recopiat de mai multe ori în secolul al XVIII-lea, deși se vorbeș te de curvie, ea nu se numără printrecele șapte patimi împotriva cărora creștinul ar trebui să lupte. De fapt, patimile, așa cum se explică în capitolul 15, pentru patimi și pentru răutățile céle cumplite și care din care să naște, se află într-o strân să relație progresivă: „curviile cele de multe feluri“ fiind rezultatul „îndrăcirii pântecelui“ și dând naștere, la rândul lor, la mânie și bârfă. În capitolul
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
drept rezultat voyeurism-ul - „să nu-și ia ochii de vedere acea netrebnică“, „gânduri de curvie“, visele erotice - „nălucirile céle de nopate în som nu“ - și, în sfârșit, „înfierbântarea trupului“. Tex tul propune și mă suri de alunga re a acestor patimi: prin post, cu „pâi ne și apă cal dă“, în frâ na re, ru gă ciu ne cu lacrimi și „priveghiiare acea de toată nopatea“. Pentru a se evita însă ajunge rea în acest sta diu, orice creștin trebuie să
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
ziua și noaptea, „cu lua re aminte“. Tru pul inactiv, mo le șit de mâncare și somn, devine pra dă a păcatului trupesc or, numai o via ță activă în plan religios îl poate salva pe creștin în lupta cu patimile. Fragmente din acet text au fost copiate alături de alte texte în miscelanee care au circulat de-a lungul secolului. Vom vedea în paginile următoare în ce măsură învățăturile propu se au ajuns și la cu noștința populației și cum se regăsesc ele
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
care Neacșa a încercat să-și găsească bărbatul de fiecare dată, eforturi zadarnice, consideră ei, întrucât soțul nu le merita câtuși de puțin. Sătenii creionează portretul soțului ca fiind leneș, iresponsabil, hoț și pribeag. După părerea lor, numai „mișălătatea și patima lenii“ l-au făcut să fugă și să-și abandoneze casa și nevasta. După ce a cules mărturiile și a anchetaat bine Cazul, mitropolitul caută la Sfânta Pravilă la lista 216, glava 235 care zice următoare le: „că muerea ce i
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
lui. Dacă poporul se lasă înșelat cu ușurință, nu ace lași lucru se întâmplă cu trimisul domnesc. Cer ce tând în stânga și-n dreapta, în rândul bolnavi lor tratați de Mița, n-a găsit nici unul vindecat. Așa că medelnicerul conchide, „din patima epilepsii ce are, s-au deșteptat în fandasii și norodul, înșelându-se la multele ei basme, singuri, nechemați aleargă la dânsa și cu toate că din cei ce năzuiesc la dânsa, nici unul nu și-a aflat ajutorul, dar părăsire nu fac“. Pentru
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
de soț este considerată „fără temei“. Neaga și Anastasie Dascălu din Voiculești, județul Ia lo mi ța, privesc amândoi dreptul de a se recăsători după separare, dată fiind tinere țea lor, cu alte cuvinte, ei se află încă la „vârsta patimilor“, iar biserica încear că s-o în scrie în cadrul le gi tim al căsătoriei, pentru a evita păcatul tru pesc și implicit dez ordinea sexuală. Sau, numai unul dintre parteneri poate pierde dreptul de a se recăsători dacă el a
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
odată", sună un distih din epocă, în deplină consonanță cu alte demersuri regenerative. Istoria devenea o sursă de curaj civic, un garant al existenței unor virtuți încă obnubilate. Reconsiderând-o cu fervoare, la 1840, Kogălniceanu evoca "ura, interesul, pisma, toate patimile" ce dezbinau o societate în curs de schimbare. Situația se arăta disperată ("Doamne, clama G. Lazăr, până când anii blestemului?"), însă istoricul a știut să vadă, dincolo de clipă, efectul regenerator al suferinței. "Ba nu, vremea pieirii nu ne-a venit, citim
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
o conștiință similară a viciului devenit o a doua, dar mai puternică natură. În momentul în care, în camera închiriată de Ordeanu, protagonistul găsește o fotografie a unei misterioase femei de o frumusețe tulburătoare, pe care o părăsise pentru aceeași patimă devoratoare a jocului de cărți, Theodorescu intuiește însă că, de fapt, îi unește și altceva, un ceva de dincolo de înțelegere: "Ce legătură era între omul acela și Agață? Ce ascundea privirea cenușie, fără sclipire de viață, opaca? Ce rețea nevăzuta
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
tuturor dezvăluirilor, personajul categorial se construiește gradat că un personaj-emblemă creat în subtext, un personaj-fantasmă care se conturează fără voia autorului. Imaginile astfel narate aparțin deopotrivă eului care se povestește, dar și eului care se ascunde, seducător și plin de patimă, în scriitura-refugiu că într-o lume aproximativa, suficientă sieși, irelevanta pentru "orizontul de așteptare" al textului. Este și acesta un mod de a concretiza raporturile sale cu emoția inofensiva, în favoarea inteligenței emoționale de care dispune, cognitiv și comportamental, asemeni unui
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
pe care le transmite. Rimând cu plan-detaliul pălăriei din secvență precedentă, gros-planul ne aduce inuman de aproape chipul trădătorului, al aceluia care a încurajat vinderea lui Emanou, chip pe care se poate citi uimirea aproape paralizanta. 2.1.1.r. Patimile lui Emanou În piesa 131, chinurile lui Emanou au loc, la fel ca în Cei doi calai (și inclusă în montajul Garcia), în spațiul extrascenic. Pe scenă, suferință copilului este o proiecție a suferinței lui Emanou. În film însă, supliciile
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
Long sau moartea lui badea Dumitru, vorbim, totuși, de o ecranizare cât se poate de fidelă a românului, cu interpretări de rol excelente. Dacă textul lui Rebreanu rămâne o capodoperă a românului românesc, filmul este o capodoperă a cinematografiei naționale. Patimă lui Ion de a se îmbogăți, de a deveni respectat în lumea satului, descrisă magistral în român, este redata în film prin jocul deosebit al actorului Șerban Ionescu. Patimă lui Ion pentru pământ, cruzimea acestuia față de Ana, dragostea pentru Florica
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
capodoperă a românului românesc, filmul este o capodoperă a cinematografiei naționale. Patimă lui Ion de a se îmbogăți, de a deveni respectat în lumea satului, descrisă magistral în român, este redata în film prin jocul deosebit al actorului Șerban Ionescu. Patimă lui Ion pentru pământ, cruzimea acestuia față de Ana, dragostea pentru Florica sunt exprimate prin comportamentul social și afectiv, mimica, gestica, acțiune, limbaj, inflexiunile vocii. Opera lui Rebreanu presupune o altă formulă: a românului obiectiv și epic. Rebreanu rămâne creatorul românului
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]