9,085 matches
-
pe sume mari, cuplul Gâdea- Cristoiu este un alt pol al cacealmalei din televiziunile noastre. Cei doi lucrează foarte bine împreună și se potrivesc ca biela cu manivela. Merg ca unși. Este adevărat, însă, că meritul acestei lubrifieri îi aparține patronului Felix, ale cărui interese Gâdea & Cristoiu se pricep să le servească de minune. (În paranteză fie spus, mulți dintre jurnaliștii de astăzi se revendică de la „școala Cristoiu“ - ceea ce spune foarte multe despre calitatea presei noastre.) Un alt cacealmist - care de
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
lua cunoștință de el în filmul Senatorul melcilor al lui Daneliuc, unde juca rolul unui francez (deși nici actor nu e și nici franceza pe careo vorbește nul recomandă). La televizor a ajuns pentru prima dată după ce la convins pe patronul Festivalului Ano nimul să facă înconjurul lumii pentru promovarea evenimen tului și TVR ia difuzat distracția. Acum face o emisiune pe Realitatea TV, Mănânc, deci exist, care nu se deosebește cu nimic de No comment by Monica Columbeanu. Omul se
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
la care face aluzie răspunsul lui Oedip. Olimpul Cum bine a zis un grec, observa un filosof, oamenii ne Învață să vorbim, iar zeu să tăcem. Trebuie făcută o excepție pentru Hermes Zeu al elocinței, Hermes era de asemenea și patronul negustorilor și călătorilor și chiar al escrocilor. Deși nu văd ce legătură poate exista Între aceste tagme. El este, după expresia lui Horațiu, „elocventul nepot al lui Atlas”. Dar, probabil, atributul cel mai plin de consecințe a fost că inventînd
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
că viața mai mult se înrăutățește. Era greu să îți 282 faci un rost în viață dacă nu aveai un capital să îți deschizi o afacere. Carlina urmărea ca fii ei să nu lucreze la privați, să fie ei însăși patroni. Pentru aceasta scruta străinătatea căutând soluțiile cele mai bune. Toți trei se aflau în câte o barca a vieții vâslind fiecare în direcții diferite. Nicky plecase afară din țară fără să mai anunțe pe cineva. Vorbise scurt la telefon cu
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
Omul zilei ; e mai mult Omul, frate cu gardul, ca în Afară-i vopsit gardul : la prima vedere, ceva cu afaceri, intrigi, dezvăluiri, mașinațiuni politice și tot tacâmul ; la a doua, odată intrat în meniu, o poveste plicticoasă despre un patron de presă strâns cu ușa să cedeze, să facă jocul Filmul dă impresia că n-a avut suficient combustibil ca s-ajungă la destinație (marea corupție) sau că a avut, dar n-a putut, căci n-a vrut vreun cine-CNA
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
face să râzi de două-trei ori. Totul e să uiți că miroase a șușă de la o poștă și să treci peste titlul de belea. Bănică Jr. e fiul din flori al lui Jean Constantin, un turc din Ada Kaleh devenit patron de bar sexy în București ; primul îl caută pe al doilea cu ajutorul prietenei sale (Rona Hartner), dar chestia devine zăpăcitoare (travestiuri, mizanpliuri), nu mai înțelegi nici de ce trebuie să se deghizeze nenorociții una-două, nici ce caută șeicul arab în România
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
parcă la sfert de preț din filmele americane de international intrigue din anii 40 ; toate, dar absolut toate personajele de atunci se întâlnesc, în 1978, undeva în Europa ! Comisarul (un Moldovan cu barbă căruntă, adică Sergiu Nicolaescu) este chemat de patronul unui cazinou pentru o partidă (cu public și pariuri) de ruletă rusească. Cum norocul său este legendar, vă-nchipuiți suspansul. Mai ales că povestea se-nvârte între anii 40, 60 și 78 mai ceva ca butoiul unui pistol, de nu
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
angajați la lucrul câmpului: sunt ținuți precum sclavii - poate mai rau - de boierii care, abuzând de condiția lor, îi țin într-o poziție într-adevăr demnă de milă, pentru că de cele mai multe ori nu pot îndeplini datoria de creștin pentru că lucrează patronului la care sunt angajați chiar și în zilele foarte sfinte ale anului. Catolicii nu comunica în divinitate cu schismaticii, nici nu merg la bisericile lor să se închine lui Dumnezeul cel Adevărat. În ziua Bobotezei, Mitropolitul cu mare fast se
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
Lina și Chirana s’au dus la slujba de la Mitropolie și vor veni la 6; în casă e o liniște ideală, doar pendula bate calm și discret, ca un greere într’un lemn; azi e slujbă mare acolo, pentru că e patronul bisericei. Am fost eri în grabă și am văzut filmul „Henri V“; pe cât se pare, se intenționează să-l scoată de pe program în urma unor anumite intervenții. Tu caută și-ți croește acolo o viață cuminte de muncă și mândrie; aici
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
sau pe „Marcu Goldstein curelarul”, personaj din romanul lui Gala Galaction Papucii lui Mahmud (1932) <endnote id="(435, p. 150)"/>. În 1914, numai În București erau Înregistrați 27 de „curelari” și 21 de „tapițeri de trăsuri” (În ambele cazuri, meșteri patroni și lucrători) <endnote id="(834, p. 115)"/>. Dar sunt atestate informații mult mai vechi : În a doua jumătate a secolului al XVII-lea, exista la Iași o „mahala a curălarilor”, locuită și de evrei odată ce se construise acolo o sinagogă
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
a țăranilor români, acest personaj era Întru chipat de un vrăjitor popular cu puteri meteorologice (solomo narul), care - la rândul lui - era asociat, uneori identificat cu „evreul imaginar”. În cadrul mitologiei populare românești, solomonarii sunt vraci, astrologi și vrăjitori, al căror patron spiritual și onomastic este regele biblic Solomon. Conform Cronografelor românești - traduse „după grecie pă limbă rumânească”, Începând de pe la mijlocul secolului al XVII-lea -, regele Solomon „au aflat firea a tot ce iaste În lume, a oamenilor, a dobitoacelor, a păsirilor
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
opri furtunile, de a stinge incendiile, de a aduce noroc și bogăție <endnote id="(302, pp. XLVI ș.u.)"/>. Dacă unii țărani români Îi identificau pe evrei cu solomonarii, alții credeau că evreii (mai ales negustorii de cereale) ar fi patronii acestora. Cu alte cuvinte, se spunea că evreii Îi angajează pe solomonari sau pe alți vrăjitori pentru ca - În funcție de interesele lor În afaceri - să oprească sau să declanșeze ploaia, să trimită furtuna sau grindina pe ogoarele țăranilor, cu scopul de a
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
istoria și legenda Sfântului Ioan cel Nou de la Suceava, numit „Sf. Ioan de vară” și serbat la 24 iunie ( Înlocuind astfel importanta zi a Nașterii Sfântului Ioan Botezătorul), spre deosebire de „Sf. Ioan de iarnă”, ținut la 7 ianuarie. El a devenit „Patronul Bucovinei”, dar era celebrat - prin pelerinaje În masă la Suceava - de toți creștinii, din toate regiunile din jur : Basarabia, Moldova, Transilvania, Maramureș, Galiția, Podolia, Ucraina subcarpatică etc. <endnote id="(141, p. 128)"/>. De asemenea, cei doi folcloriști români au prezentat
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
pp. 158-177. 396. Sfântul mare mucenic Gheorghe, purtătorul de biruință. Viața, minunile, legendele și obiceiurile, selecția textelor de Costion Nicolescu, Editura România creștină, București, 1999. 397. Walter Block, Pledoarii imposibile. În apărarea prostituatelor, a spărgătorilor de grevă, a cămătarilor, a patronilor și a altor stigmatizați [În original, Defending the Undefendable, 1991], Editura Nemira, București, 1998. 398. Tudor Arghezi, „Israel”, Adam, nr. 9, 15 octombrie 1930 ; apud 402, pp. 96-98. 399. Dumitru Hâncu, „Noi” și germanii „noștri” (1800-1914). Un studiu imagologic, Editura
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
fapt, față de regimul de valorificare a grâului stabilit de autorități, nu neapărat față de evrei, dar interpretarea șefului Poliției deplasează „nemulțumirea” populației din sfera economicului, în sfera socialului. La 15 iunie 1930, se întocmește un tablou cuprinzând „mica industrie și meseriași patroni din orașul Dorohoi 36. Situația este importantă pentru că arată ponderea evreilor în economia orașului. Evreii erau proprietari de mori sau fabrici; de asemenea, evreii exercitau meserii în diferite domenii. Potrivit tabelului din iunie 1930, erau 10 evrei, proprietari de mori
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
de mori sau fabrici; de asemenea, evreii exercitau meserii în diferite domenii. Potrivit tabelului din iunie 1930, erau 10 evrei, proprietari de mori sau mici fabrici 37, dar nu era nici un proprietar român. De asemenea, numărul meseriașilor și al meseriașilor patroni din Dorohoi era de 481 de persoane, din care doar 38 meseriași români, iar 443 erau meseriași evrei. Evreii exercitau o gamă variată a meseriilor, ei erau meseriași: ceasornicari, cizmari, blănari, croitori, cojocari, curelari, dogari, dulgheri, rotari, strungari, ceaprazari, cofetari
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
urmează a fi transportată. Un impact deosebit l-a avut legea din 16 noiembrie 1940 cu privire la românizarea personalului din întreprinderi, care era o lege de concediere a salariaților evrei din întreprinderile comerciale, cu excepția instituțiilor evreiești cu caracter religios și cultural. Patronii evrei puteau să-și continue activitatea, dar erau obligați să-i concedieze pe salariații evrei. Trebuie spus că la Dorohoim această lege nu a avut cum să fie aplicată, pentru că în oraș nu erau întreprinderi, deci, nu erau salariați evrei
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
unor autorizații de călătorie au fost date evreilor la cererea unor proprietari de întreprinderi, fabrici, care erau nevoiți să utilizeze evrei specialiști sau meseriași pentru anumite lucrări ce necesitau deplasări în localitățile județului, sau pentru evrei care erau șoferii unor patroni. Este și cazul proprietarului fabricii de industrie ceramică, cu sediul în Mihăileni, care adresează petiția nr.28584/1942, prin care solicită aprobarea pentru autorizația de călătorie în interes de serviciu pentru evreul Herșcu Reghenstraif din Dorohoi. Prefectul județului Dorohoi, lt.col.
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
orice prilej de a afișa loialitatea lor. În luna expirată nu au fost arestări sau condamnări în rândurile lor. În raza județului nostru sunt puțini muncitori necalificați, neorganizați și neîncadrați în organizațiile muncitorești, nu fac propagandă politică, relațiile lor cu patronii sunt normale. Fostele partide politice nu activează, doar pe 12 iulie 1942, foștii cuziști avocatul Marcel Adam și Ion Capră s-au întâlnit cu profesorul universitar Gheorghe Cuza, dar fără nici o manifestare” șeful poliției, Gh.Pamfil 342 Anexa 7. Dare
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
care a reinventat cartelele și bătaia pentru o Încărcătură de gaz lichefiat au făcut ca astăzi țara noastră să fie condusă tot de „concepțiile burgheze retrograde și Învechite” iar tov. Necula să fi lucrat câțiva anișori, până la pensie, la patron. e.d. Tov. Lenin ne-a asigurat că dumnezeu nu există așa că dați În el fără frică! Asupra Înverșunării cu care comuniștii români Îl negaseră pe Creator, am mai scris și În episoadele anterioare dar, cerbicia lui Petru Necula În
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
eternității (Ed. NordEst, 2000); Fusese destul (Ed. Moldova, 2000); Sfinxul (Ed. Dosoftei, 2000), Pe valurile purgatoriului (Ed. Moldova, 2001); Cu luntrea pe Styx (Ed. Moldova, 2001); Curcubeul gândului - autobiografie (Ed. Junimea, Iași,2002). A fost ziarist la Evenimentul zilei și patron la International Romtranzact. Cătălin Anuța s-a impus prin valoarea stilistică a unor poeme “care au dăltuit în posteritate, opera unui creator de vocație, de statură și dimensiune europeană”, cum l-a caracterizat distinsul prof. dr. Ioan Constantinescu. Despre opera
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
este o organizație care face legătura dintre voluntari cu familii din cele mai diverse zone ale Ecuadorului, multe situate în mijlocul junglei. Voluntarii ajung la o familie unde au șansa să învețe, în funcție de interes, despre natură, plante și obiceiurile localnicilor. Maximiliano, patronul companiei, este medic și antropolog, a înființat Ecotrackers pentru a încuraja cercetarea și dezvoltarea culturii locale. Studiem împreună harta Ecuadorului și decid care va fi primul stop: comuna Chiguilpe situată cam la 15 km de orașul Santo Domingo, între Quito
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
pare fascinantă și aș putea sta să-i ascult vorbind ore în șir fără să mă plictisesc. Vorbesc muzical, cu pauze destul de mari între cuvinte, și pare că fiecare cuvânt este o întrega poveste. Din ce mi-a povestit ulterior patronul de la Ecotrackers din Quito care este pasionat de obiceiurile popoarelor indigene, fiecare cuvânt chiar este o poveste, limbajul corpului este foarte important și pauzele mari între cuvinte dau timp pentru gândit și interacționat. Comunicarea este ca o piesă de teatru
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
bucată de călătorie. Quito Încerc să mă reobișnuiesc cu dormitul într-un pat normal și, mai ales, cu zgomotul non-stop din centrul orașului. Stau la un hotel/restaurant vegetarian, care încă nu este oficial deschis dar m-am împrietenit cu patronii și nu numai că mi au ținut bagajul dar mi-au păstrat și camera neatinsă de când am plecat în Santo Domingo. Mâncarea este fantastică, totul extrem de curat iar Ana și Carlos, proprietarii, au tot timpul un zâmbet larg și deschis
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
sud, spre granița cu Peru, unde sunt alte câteva parcuri naționale și triburi indigene puțin atinse de civilizație. Studiez diverse variante, decid că zona Cuyabeno este cea mai palpitantă din toate punctele de vedere și merg să discut cu Maximiliano, patronul de la Ecotrackers, despre posibilitatea de a petrece măcar o săptămână cu indigenii Secoya. „O să-ți ia ceva timp să ajungi acolo”, mă previne Maximiliano, mușcând dintr-un sandwich. „Chiar am cunoscut un învățător de acolo din sat, poți merge la
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]