6,431 matches
-
criza a fost percepută de public și au acordat legitimitate hotărîrii lui Bush de a trimite trupe americane în Arabia Saudită. În mod deosebit, articolul de primă pagină a lui Patrick Tyler despre întîlnirea dintre Hussein și Joe Wilson și despre pretinsul refuz al Irakului de a negocia o soluționare sau de a părăsi Kuweitul a furnizat principalele repere mijloacelor de informare în masă, prin care a fost canalizată întreaga dezbatere privind justețea actului de trimitere a trupelor americane în Arabia Saudită 5
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
astfel de imagine le-a creat, televiziunea și principalele mijloace media, după cum se poate demonstra, au servit drept arme de propagandă pentru politica guvernului Statelor Unite. Mijloacele de comunicare au repetat la nesfîrșit marile minciuni ale guvernului Bush, cum ar fi pretinsele sale eforturi de a negocia un acord cu irakienii cînd, de fapt, el nu a făcut altceva decît să diminueze cît mai mult posibilitatea unei înțelegeri diplomatice. Principalele media au repetat permanent că scopul politicii de război dusă de Statele Unite
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
între cele două tendințe antagoniste, una de a se confunda cu grupul, cealaltă de a se apăra împotriva lui. În societatea modernă ele au fost exacerbate, împinse la extremă. Un lucru e sigur și trebuie să ținem seama de el: pretinsele "nebunii" colective nu sînt de aceeași natură ca pretinsele "nebunii" individuale și nu trebuie să tratăm cu superficialitate nici unele, nici celelalte. După cum se observă din spusele de mai sus, este limpede că cele dintîi se datorează unui exces de sociabilitate
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
confunda cu grupul, cealaltă de a se apăra împotriva lui. În societatea modernă ele au fost exacerbate, împinse la extremă. Un lucru e sigur și trebuie să ținem seama de el: pretinsele "nebunii" colective nu sînt de aceeași natură ca pretinsele "nebunii" individuale și nu trebuie să tratăm cu superficialitate nici unele, nici celelalte. După cum se observă din spusele de mai sus, este limpede că cele dintîi se datorează unui exces de sociabilitate, cînd indivizii se topesc în corpul social. Ultimele rezultă
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
urmare a unei rupturi în fluxul normal al lucrurilor. Societatea este ordine, mulțimea este dezordinea ei și, în definitiv, mai curînd un fenomen colectiv decît unul social. - Mulțimile sînt smintite, iată cum sună al doilea răspuns. Tenace ca iedera, acest pretins adevăr se transmite din generație în generație. "Craze", spun englezii pentru a descrie adulația hoardelor de admiratori, a fanilor în delir pentru cîte un cîntăreț îndrăgit sau entuziasmul miilor de spectatori de la stadion care se ridică pe dată ca un
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
atunci analele lumii ar avea puține de consemnat"117. Să mai adăugăm totuși că mulțimile pot fi cel mai simplu motivate dacă se face apel la idealismul lor colectiv. În sfîrșit, nu aflăm nici urmă de sminteală, nimic patologic în pretinsele nebunii, crazes sau iluzii în masă. Cu condiția să acceptăm ipoteza că ele se compun din inși normali ca voi, ca mine. Numai că, reuniți în mulțime acești inși simt, raționează și reacționează la un nivel mental diferit. Sigur că
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
pe care le au în comun cu familia îndreptățesc stabilirea de analogii între psihanaliză și psihologia mulțimilor, precum și trecerile de la o sferă la alta. Aceasta e adevărata rațiune a opțiunii lui Freud. Și nu are nimic de-a face cu pretinsele lacune din scrierile lui Le Bon. Două dintre așa-zisele mulțimi artificiale sînt mai apropiate de familie: armata și Biserica. Pentru ele, familia este modelul ideal. O imită pînă și-n cele mai mărunte ticuri ale ei, pretinzînd că realizează
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
sau ale acelora care, precum Donald A. Wollheim, dețineau o bună parte din piața SF a Statelor Unite. Aceștia vorbesc despre noua cale neîncrezători: "Banda de la New Worlds [...] reprezintă [...] autori care au decis că bătălia pentru viitor este o cauză pierdută [...], pretinsa New Wave nu este interesată decât de vocabularul obscen, de scenele șocante, de fanteziile halucinatorii și de sex". D. Wollheim, The Univers Makers, 1972. 4.4. Ce rămâne din moștenirea New Wave? După încercarea făcută cu New Wave, SF-ul
by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
a intențiilor, a reacțiilor sale și a celor pe care le provoacă este reprezentativă pentru raporturile pe care o societate le întreține cu alta. Ea își construiește astfel, în mod necugetat, o imagine pe care o arată celuilalt "sălbaticul", "colonizatul", pretinsul "sub- om", imigrantul venit din sud sau individul pe care norma îl condamnă din cauza orientărilor sale sexuale. Mai mult decât în fața extraterestrului, diferit prin esență, angoasa și teama sunt cu atât mai puternice cu cât mutantul este apropiat fizic de
by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
este atitudinea României, care nici nu provoacă Turcia,nici nu ajută pe sub mână pe răsculați. „Această atitudine pacifică a guvernului român, nu împiedică populația de a simpatiza pe creștinii de peste Dunăre, pe când Europa se arată indiferentă față de ei. Pentru câteva pretinse cazuri de persecuțiuni evreiești, cancelariile occidentale s-au arătat ostile nouă ani de zile. Cum de nu se mișcă acum pentru apărarea creștinilor din Imperiul Otoman? România însă nu va putea păstra veșnic tăcerea. Trebuie să țină seama toate guvernele
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
Ionescu a fost irosit în dauna unei simbioze ciudate între Biserică și stat, Ecclesia rămânând sine die la remorca autorității laice. Deși necesitatea de a controla învățământul religios era una absolută, Biserica Ortodoxă Română a pierdut un atuu important în defavoarea pretinsei autonomii universitare teologice, care a însemnat o diminuare în planul pregătirii duhovnicești, tocmai prin lipsa recursului la învățătura aspră și fără greș a Ecclesiei. Logos ortodox Elita intelectuală interbelică grupată în jurul lui Nae Ionescu milita, prin activitatea ei publicistică de la
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
majoritatea dezbaterilor articulându-se în jurul noțiunilor de Biserică și Stat; Ortodoxie și Națiune. Problema falsei disocieri între "autohtoniști" și "europeniști" de care se face mult caz în discursul istoric comunist și post- comunist, plecând de la adecvarea sau nu la un pretins model occidental, reprezintă, de fapt, o discuție riguroasă cu privire la miza Tradiției în cultura română 1. Radiografia istoricului Alexandru Zub, în ansamblul ei, pertinentă, este redevabilă unor poncife care trebuie demontate: în primul rând, "ortodoxismul ca formă interbelică a vechiului tradiționalism
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
referitoare la interacțiunea dintre Răsăritul ortodox și Apusul catolic: creștinul ortodox răsăritean "iese mai întotdeauna cu un sentiment supărător de umilință și de inferioritate" în urma unei convorbiri cu fratele său catolic. Explicația acestei umiliri este una extrem de veche, rezidând în "pretinsa inferioritate" a Ortodoxiei în plan strict intelectual (teoretic). Pe urmele gândirii lui Berdiaev, Mircea Vulcănescu dezvoltă mai multe ipoteze cu privire la existența acestei sensibilități la nivelul discursului interconfesional. Prima motivație ar consta în faptul că Ortodoxia nu a cunoscut o perioadă
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
prejudecăți referitoare la autonomia unei discipline, precum estetica sau la posibilitatea de raportare, metodologică, doctrinară, a teologiei la istoria formelor estetice. Relația dintre teologic și estetic, riguros definită de domnul Mihail Diaconescu, în cadrul demersului său analitic, rupe ab initio ideea pretinsei autarhii a esteticului și artei, mai ales că valorile exprimate de estetic nu pot fi conceptualizate decât în măsura în care sunt suținute și relevate de ipostazele încorporării lor. Cu alte cuvinte, toate aceste ipostaze ale artei ființează ca modalitate sui generis de
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
se vorbește în Moldova (R.P.R.) dintre Prut și Carpați”. Însă, misiunea consemnării acestor realități evidente a revenit unor istorici, lingviști și etnografi străini. Inexistența limbii moldovenești o constata lingvistul Carlo Tagliavini la Congresul de romanistică din 1956. El afirma că „pretinsa limbă moldovenească nu este, în fond, decât româna literară, scrisă cu alfabet rusesc, ușor modificat (adică în chirilică modernă, diferită de chirilica slavei eclesiastice folosite de Țările Române pe parcursul secolelor), cu unele ușoare concesii către forme dialectale moldave, cunoscute
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
uni nou război cu Rusia. Pe acel fundal, Nils Gustaf Palin a încercat să afle detalii, pentru a putea sesiza mai bine direcțiile de evoluție a situației politice din Europa Orientala. Mijlocul la care a recurs, anume insinuarea existenței unor pretinse planuri de dezmembrare a Imperiului Otoman, nu a dat rezultatele scontate de el126. Interesul amintit al diplomatului suedez era cu atat mai justificat, cu cât în cercurile diplomatice de la Istanbul circulă zvonul că regele Prusiei ar fi acceptat să primească
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
Coaliții antifranceze, pentru teritoriile pe care le-ar fi retrocedat Poloniei. La reconstituirea teritorială a acestui stat ar fi urmat să contribuie și Poartă Otomană care, "contre un échange à l'avantage de la Pologne", ar fi primit Crimeea; în sfârșit, pretinsul plan în discuție viza, cum am menționat, si Suedia căreia i-ar fi fost restituită Letonia ce fusese anexată de Rusia 130. În acest din urmă caz, "transferul" teritorial avut în vedere trebuia precedat de încheierea păcii cu Suedia care
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
eventualele inconveniente pentru interesele suedeze atât în raporturile bilaterale cu Rusia, cât și în cele ce vizau poziția sa în sistemul politic european, în general. De aceea, cercurile conducătoare suedeze erau interesate să afle, mai întâi, detalii despre existența unui pretins proiect de împărțire a provinciilor europene ale Imperiului Otoman, scop în care cancelarul Engestrom l-a instruit pe Nils Gustaf Palin să ceară informații de la reis efendi. Era, în esență, vorba de un discutat, deja, în cercurile diplomatice de la Istanbul
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
care poate ușor să o verifice ca fiind neconformă cu realitatea fizică (cu "starea naturii"). Marele interes al "iluziilor perceptive" este de a oferi situații simple, în care existența mecanismelor perceptive devine vizibilă, pentru că ea nu mai este mascată de pretinsa evidență a reușitelor obișnuite. Mecanismele perceptive implicate în aceste iluzii nu prezintă nici un caracter "accidental" sau "special", ele impunându-se tuturor (în limitele diferențelor individuale care afectează toate mecanismele psihologice), cu totul repetabil pentru oricine chiar și atunci când observatorul cunoaște
by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
-și viziteze tatăl în Gallia. Poate că din acest motiv (dar și cel al renunțării la domnie în 305, din partea lui Dioclețian) epurarea sau eliminarea soldaților creștini a fost lăsată la discreția fiecărui suveran, care se organiza în funcție de eficiența disciplinei pretinse ori imaginate în propriile legiuni. Eusebiu și Sozomenos (400-450) ne spun că ofițerii creștini au supraviețuit marii persecuții, pentru că în afara destituirilor nu au mai avut alte probleme; destituirea nu a fost aplicată numai în perioadele epurării militare, ci și pe
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
pentru strategia revoluționară. Simțul "naționalității" poate să fi "murit" deja în rândul celor mai luminați membri ai proletariatului, însă umanitatea rămânea încă împărțită în state-națiune, iar burgheziile naționale rămâneau sub controlul structurilor statului pe care le utilizau pentru a promova pretinse interese naționale. Marx și Engels considerau că fiecare proletariat trebuia mai întâi să regleze conturile cu propria burghezie națională, însă lupta revoluționară urma să fie națională numai în formă. Nu avea să se sfârșească cu dobândirea puterii de stat, pentru că
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
spre surprinderea și amuzamentul lui. Așa cum este utilizat de către membrii acestei școli, termenul de deconstrucție, pe termen lung, se referă, în primul rând, la modul în care unele caracteristici accidentale ale unui text poate fi văzute ca trădând, subminând, mesajul pretins a fi esențial"49. La modul general, deconstrucția reprezintă, conform lui Derrida, efortul de a redescrie ca important ceea ce metafizica a considerat ca secundar. Deconstrucția este, în consecință, filosofia care nu spune nimic. Astfel, în loc de "moartea filosofiei", Derrida preferă să
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
este interzis, candoarea, jovialitatea, care devin o avangardă, prin încercarea și reușita de a face bucățele așa zisa moralitate comunistă, pudoarea, teama și comunismul totodată, aruncând totul la gunoi. Din păcate, însă, "în mod regretabil, dar previzibil, unii scriitori (sau pretinși scriitori) susțin tentativa lui Nicolae Ceaușescu de redgomatizare a culturii românești, fie din oportunism, fie pentru că au o sensibilitate naționalistă care intră în rezonanță cu național comunismul lansat de Nicolae Ceaușescu cu acest prilej. Alții din fericire, exact cei care
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
cu 350 de ani. Dar literatura franceză de succes nu este aceasta, ci una care, dincolo de influențele istorice, cele venite din receptarea crizei societății franceze de după perioada celor 30 de ani glorioși - adică după 1975 -, exprimă și reprezintă o revoltă pretins colectivă Împotriva Sistemului, a imperialismului religios, politic, economic, libidinal din Occidentul contemporan. Este vorba despre un avatar al realismului romantic din secolul al XIX-lea, o prelungire, pe de o parte a pozitivismului scientist, pe de alta a monologului subiectiv
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
grav al prezenței divine sau diabolice - prezențe forte, oricum - subminat Însă din loc În loc prin ironii de genul la maquette du chateau - occupe - toute la chambre du fou dieu protege - lțambiguite - du site, de inserții ale cotidianului Într-un spațiu pretins sacru. Cel mai bun corespondent artistic al acestui produs literar este serialul Twin Peaks al regizorului David Lynch (alt mit cinematografic al sfîrșitului decadei 1980), numai că la Marie Redonnet lipsesc foarte multe clișee care au adus producției americane foarte
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]