12,874 matches
-
fac ceva. Uneori ne cer pâine și le dăm. Când ne cer mai multă, îi rugăm să plătească. Uneori le duceam pâine și vecinilor noștri și discutam despre diverse. «Eram îngrijorați că voi puneți la cale lucruri ciudate, dar sunteți pricepuți la pâine și prăjituri», ne spuneau. Asta era influența mass-media. - După ce ați părăsit Satyamul și ați revenit în societate, v-ați gândit la atacul cu sarin sau la incidentul avocatului Sakamoto? 90% dintre oameni asociază secta Aum cu cele două
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
de unde să încep și cât va dura să învăț. Mi-a spus pur și simplu: «Învață să fii legător.» Totuși am făcut tot posibilul să prind toate tehnicile, când fabrica era goală, studiam cum sunt construite aparatele. Nu prea mă pricepeam la tehnică, dar mi-am dat seama imediat ce buton trebuie să apăs și ce parte se potrivește cu ce parte. Nu aveam voie să operez cu mașinile, dat am tras cu ochiul și am furat meseria. După ce am muncit acolo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
multe defecte, era meschin din mai multe puncte de vedere. Cred că adunate toate astea au dat bine. Dacă ar fi fost pur, frumos, un orator extraordinar, probabil că oamenii nu l-ar fi urmat. Kawai: Prin explicațiile lui oamenii pricep totul, dar Fondatorul trebuie să fie misterios. Acesta este un talent înnăscut al lui. Dacă te afli într-o asemenea poziție și ești privit așa, ai nevoie de un discernământ limpede. Normal că mai și greșește. Sunt sigur că el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
lor, se concentrează în meditații. Care este diferența? Kawai: Nu știu prea multe despre budismul tibetanilor. Dar cu siguranță că include cu măiestrie și o astfel de problemă a răului. Cred că a fost făcută o traducere simplistă, ușor de priceput. Asta e partea cea mai dificil de notat în carte: în ce măsură răul trăiește, cum este folosit. Murakami: Aceste lucruri nu pot fi transmise decât prin intermediul practicii. Când dai o interpretare, toate trebuie să fie în ordine. Kawai: Oamenii digeră informațiile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
cine să trimit, și cine va merge pentru Noi?" Eu am răspuns: "Iată-mă, trimite-mă!" 9. El a zis atunci: "Du-te și spune poporului acestuia: Întruna veți auzi și nu veți înțelege; întruna veți vedea, și nu veți pricepe!" 10. Împietrește inima acestui popor, fă-l tare de urechi, și astupă-i ochii ca să nu vadă cu ochii, să n-audă cu urechile, să nu înțeleagă cu inima, să nu se întoarcă la Mine, și să nu fie tămăduit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
și la Ierusalim, voi pedepsi, zice Domnul, pe împăratul Asiriei pentru rodul inimii lui îngîmfate și pentru trufia privirilor lui semețe, 13. căci el a zis: Prin puterea mîinii mele am făcut aceste lucruri, și prin înțelepciunea mea, căci sunt priceput, am împins înapoi hotarele popoarelor, și le-am jefuit vistieriile și, ca un viteaz, am dat jos pe cei ce ședeau pe scaunele lor de domnie; 14. am pus mîna pe bogățiile popoarelor, ca pe un cuib, și, cum se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
zic: Cine ne vede și cine ne știe?" 16. Stricați ce sunteți! Oare olarul trebuie privit ca lutul, sau poate lucrarea să zică despre lucrător: " Nu m-a făcut el?" Sau poate vasul să zică despre olar: "El nu se pricepe?" 17. Peste puțină vreme, Libanul se va preface în pomăt, și pomătul va fi socotit ca o pădure! 18. În ziua aceea, surzii vor auzi cuvintele cărții, și ochii orbilor, izbăviți de negură și întuneric, vor vedea. 19. Cei nenorociți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
de apă într-un loc uscat, ca umbra unei stînci mari într-un pămînt ars de sete. 3. Ochii celor ce văd nu vor mai fi legați, și urechile celor ce aud vor lua aminte. 4. Inima celor ușuratici va pricepe și va înțelege, și limba gîngavilor va vorbi iute și deslușit. 5. Nebunul nu se va mai numi ales la suflet, nici mișelul nu se va mai numi cu inimă largă. 6. Căci nebunul spune nebunii, și inima lui gîndește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
Unde este logofătul? Unde este vistiernicul? Unde este cel ce veghea asupra turnurilor?" 19. Atunci nu vei mai vedea pe poporul acela îndrăzneț, pe poporul cu vorbirea încîlcită de n-o puteai înțelege, cu limba gîngavă, de n-o puteai pricepe. 20. Privește Sionul, cetatea sărbătorilor noastre! Ochii tăi vor vedea Ierusalimul, ca locuința liniștită, ca un cort, care nu va mai fi mutat, ai cărui țăruși nu vor mai fi scoși niciodată, și ale cărui funii nu vor mai fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
pustia în iaz, și pămîntul uscat în șuvoaie de ape; 19. voi sădi cedri, salcîmi, mirți și măslini în pustie; voi pune chiparoși, ulmi, și merișori turcești la un loc în pustie, 20. ca să vadă cu toții și să știe, să priceapă și să înțeleagă că mîna Domnului a făcut aceste lucruri, și Sfîntul lui Israel le-a zidit." 21. "Apărați-vă pricina, zice Domnul, arătați-vă dovezile cele mai tari", zice Împăratul lui Iacov. 22. "Să le arate, și să ne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
încălzește, și zice: "Ha! ha!" m-am încălzit, simt focul!" 17. Cu ce mai rămîne însă, face un dumnezeu, idolul lui. Îngenunche înaintea lui, i se închină, îl cheamă, și strigă: "Mîntuiește-mă, căci tu ești dumnezeul meu!" 18. Ei nu pricep și nu înțeleg, căci li s-au lipit ochii, ca să nu vadă și inima, ca să nu înțeleagă. 19. Nici unul nu intră în sine însuși și n-are nici minte, nici pricepere să-și zică: Am ars o parte din el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
lui sunt orbi, fără pricepere, toți sunt niște cîini muți, care nu pot să latre; aiurează, stau tolăniți, și le place să doarmă. 11. Totuși sunt niște cîini lacomi, care nu se mai satură. Sunt niște păstori care nu pot pricepe nimic, toți își văd de calea lor, fiecare umblă după folosul lui, fără abatere: 12. "Veniți, zic ei, am să caut vin, și ne vom îmbăta cu băuturi tari! Mîine vom face tot ca azi, ba încă și mai rău
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
au fost rele. Mi-a atras mai ales atenția cronica cea mai critică. în România literară, Ioana Pârvulescu constata că sunt mai talentat în domeniul eseului erudit decât în cel al ficțiunii și mă sfătuia să rămân la ceea ce mă pricep mai bine. I-am urmat sfatul înainte să mi-l fi dat. Din 1981, de când am terminat , n-am mai scris proză. întâmplarea face că acum cartea este publicată de editura la care am propus-o inițial, cu aproape 25
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
avocatură? O meserie așa bănoasă, frumoasă... -... și devreme acasă, îl completă Filip. Nu era de mine. Prea parșivă meserie. Trebuia să scot basma curată oameni despre care știam că sunt lichele și, dimpotrivă, să bag la apă nevinovați. Nu mă pricep să mint și... și am renunțat. Și nu te-a oprit nimeni? Nu! răspunse Filip, neștiind la ce se referă Carol. N-a venit nimeni să te oblige să rămâi avocat? Și încă cineva care să fie plătit pentru treaba
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
care nu poate rezista ispitei și curiozității de a afla ce nou mecanism inventase vânătorul pentru a-l răpune. Nu! îngăimă Filip ca să-i dea satisfacție. Nu m-a obligat nimeni. Și viața mea este parșivă, nici eu nu mă pricep să mint, și aș vrea și eu să renunț. De ce nu sunt lăsat? Eu am renunțat la o meserie în favoarea alteia, mai potrivită mie. Schimbă-ți și tu viața.... Asta și fac. O schimb pe moarte, răcni Carol furios. Pe
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
cel mai bun dintre voi își dă duhul? Singur, pe o ladă de lemn, în întuneric... În spatele lui se aprindeau lumini, se ridicau jaluzele, se deschideau ferestre, dând la iveală capete speriate, ciufulite și buimace de somn, dar nimeni nu pricepea ce li se strigă din fugă, căci fiecare prindea câte un fragment scurt care era urlat în dreptul geamului său. Carol alerga bezmetic, gâfâind, cu chipul transfigurat de efort și de un sentiment niciodată știut sau de mult uitat. "Dar oare
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
și aromele ei de alge putrede nu mi sunt străine. Mă primește sfârâind. Apa sărată îmi alină durerea și-mi cicatrizează rănile ca un balsam. Pești lucioși, mari cât bivolii, mă întâmpină și mă conduc în adâncuri..." Prima oară nu pricepu nimic. Și apoi nu înțelese prea bine cuvântul de pe copertă: vis. Definea o stare pe care nu credea să o fi cunoscut sau poate n-o diferențiase de restul lucrurilor și n o numise cu un cuvânt special. Se hotărî
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
seară avem ședință. - N-am uitat dom' director, se poate? - îl asigură Petrică și după ce ieși directorul, se îndreptă către noi, cei care eram nou veniți:Trebuie să dați câte zece lei, că, ați auzit, deseară avem ședință! Nu prea pricepeam noi care e treaba cu cei zece lei, dar dacă așa se cerea și nimeni nu avea nimic de obiectat după cum văzuserăm, nu puteam să facem tocmai noi notă discordantă. Seara, ne-am adunat în una din sălile de clasă
Privind înapoi fără mânie by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91574_a_93568]
-
mutra șpanchiului! Da' și chiar dacă te-ai jura domnule director, că pentru mine rămâi tot domnul director, tot nu te-aș crede că n-ai făcut-o dinadins! - Eu m-am scuzat față de ei că fiind bărbat, nu mă prea pricep la aranjamente, dar ca să-ți spun drept, mă apucase așa un chef să-mi bat joc de porcăria asta și abia așteptam să văd dacă tăntălăii ăia or să-și dea seama. Altora tot nu leam spus adevărul, că drept
Privind înapoi fără mânie by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91574_a_93568]
-
lor și, sculându-mă de pe scaun, cu o siguranță de care m-am mirat și eu, pun mâna pe ceas și zic: - Ia să vedem noi ce s-a întâmplat! - la care bunica, privindu-mă admirativ, mă întreabă: - Dar vă pricepeți și la ceasuri? - Printre altele, da! - zic eu. Aveți cumva o șurubelniță? - Avem, cum să nu! - și scotocind într-un sertar al dulapului, îmi întinde obiectul. Exact ceea ce aveam nevoie, așa că acum, neavând nici o șansă să dau înapoi, am început
Privind înapoi fără mânie by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91574_a_93568]
-
soția cu cei mai frumoși struguri culeți de mâna mea ți gata mestecați în înghesuiala din autobuz ... NAȘTEREA OMULUI DE TIP NOU Pe vremea aia când era aproape așa de rău ca acuma, circula o snoavă. Cică nea Cutare nu pricepea cum e treaba cu comunismul, cum adică se dă la toată lumea după nevoi, iar „iluminatul”, adică propagandistul, îi explica: - Băi nea Cutare, vezi mata grămada aia mare de varză? - O văd, zice nea Cutare. - Ei bine, grămada aia de varză
Privind înapoi fără mânie by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91574_a_93568]
-
s-a aplicat și celor de la Guvern. Asemenea hahalere politice, oricând și oriunde în lume își merită soarta, numai că istoria le pedepsește destul de rar și se întâmplă numai la popoare care au înțeles rolul educativ al pedepsei. Cum se pricepeau la planificarea oricărei acțiuni politice sau administrative, se observă și din marele fleoșc al fugii lor în Occident. Ditamai politicienii nu au înțeles probabil nici până la moarte, cum naiba voiau să plece 12 oameni (cică, viitorul guvern în exil) cu
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
cumpere cauciucuri de iarnă, pentru iarna 2011-2012 și deci în cazul acesta hotărârea devine valabilă pentru iarna 2010-2011, adică exact în perioada în care suntem. Guvernanții cu idei au pus mâna pe creion, au făcut ei niște calcule așa cum se pricep și le-a ieșit că ar putea să câștige 445 de milioane de euro din TVA, dacă obligă poporul acesta și așa năpăstuit să-și cumpere anvelope de iarnă. Deci se vede acum clar că măsura nu vizează de fel
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
la modul serios cu aplicațiune direct pe obiect. Pentru a mări suspansul eu te sfătuiesc ca după citire și după ce pui la loc ferit notițele luate, volumul să-l faci cadou soției, așa după vorba românului, să bați șeaua ca să priceapă iapa. Dacă nu este chiar blondă sadea și la creier, va înțelege aluzia și va începe imediat să-și chivernisească de una singură, bani de tămâie, de colivă și alte alea. În felul acesta scapi tu, post festum, de o
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
mă instalasem bine și acum nu știam ce să-i vorbesc. (Poate pentru că mă obseda ideea că despărțirile trebuiesc întovărășite de suspine și de vorbe.) Și am schițat o teorie: "Întotdeauna înainte de a te despărți de cineva drag nu te pricepi să-i vorbești, tocmai pentru că ai prea multe de spus". Îmi scuzam astfel uscăciunea din momentul acela? Sau era un mijloc să mă liniștesc, văzînd-o indiferentă? În orice caz, sarbezi eram amândoi (poate că din cauza lumii care ne împiedica) și
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]