7,270 matches
-
atașează un prudent, dubitativ ,se pare", dar întreaga desfășurare a cărții va infirma această închipuită toleranță. Efectul optic se spulberă îndată ce luăm cunoștință de frământările de pe scena satului și din bătătura Moromeților, ori de lungile, chinuitoarele dezbateri interioare ale ,olimpianului" protagonist. Pe măsură ce dăm paginile cărții, se conturează tot mai pregnant cadrul atât de strâmt în care e obligat să evolueze Ilie Moromete, zidurile de care gândirea sa liberă și independentă se lovește. Lipsa lui de alternativă. În această perspectivă, secvența mediană
Marele singuratic II by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11322_a_12647]
-
cerul senin al unei veri eterne, silueta lui Moromete se micșorează, se comprimă, ajungând în cele din urmă la scara problemelor lui atât de contondente. Realismul lui Preda e mai puternic decât aspirația solară pe care, neîndoielnic, și prozatorul, și protagonistul său o au. Nevoia de lumină și armonie, de echilibru cu lumea și cu sine însuși, contemplația liniștită și comedia gestual-verbală în care Moromete excelează își găsesc împlinirea și rostul adânc într-o anume condiție biografică și istorică: în acel
Marele singuratic II by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11322_a_12647]
-
la Bancă nu au asupra personajului efectul devastator pe care îl are vestea că băieții lui sunt înțeleși să fugă de acasă. Această revelație, prinsă într-o pagină de o expresivitate dureroasă, leagă firele conflictului principal, pe cele văzute de protagonist și pe cele nevăzute de el, rămase până acum în umbră. Ceea ce știe deja cititorul se suprapune, brusc, cu ceea ce află deodată eroul. O omnisciență, pentru Moromete, insuportabilă, o povară mai mare decât poate duce. Calculele și combinațiile lui, tactica
Marele singuratic II by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11322_a_12647]
-
și boala sînt experiențele capitale care modifică albia sufletească a eroului, un fel de Ladima mai lucid și deci mai puțin nenorocit, prins între sentimentul datoriei și pasiune. Ce e remarcabilă, dincolo de ascuțimea analizei și de surprinderea rupturilor sufletești ale protagonistului, e imaginea orașului Trieste, redată cu pasiunea cu care Joyce, de pildă, descrie Dublinul romanelor sale. Una vita, pe care o putem (re)citi acum într-o reeditare - dar în aceeași traducere a Mariei-Luisa Copceag, ca și în ediția publicată
De ce-l iubim pe Svevo? by Florina Pîrjol () [Corola-journal/Journalistic/11352_a_12677]
-
cititor, indiferent dacă acesta l-a parcurs de nenumărate ori sau se află în fața primei lecturi. Citim de fiecare dată altfel o operă mare, frecvent reeditată și intens discutată; clișeele critice care se nasc, interpretările circulând până la deplina sastisire, introducerea protagonistului sub o umbrelă onomastic-tipologică (moromețianismul) ferindu-ne de ploaia întrebărilor legitime, toate acestea nu pot răpi nimic din bucuria cu care trecem, o dată în plus, prin satul din câmpia Dunării scăldat în soarele unei veri nesfârșite. E în Moromeții. I
Marele singuratic - I by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11344_a_12669]
-
Tageszeitung, care întrevede în zelosul omagiu adus scriitorului și, implicit, culturii, o modalitate de a umple vidul actual de sensuri morale creat de supremația economicului. Și totuși, întrebîndu-se în ce calitate i-a fost dat să rostească tocmai el elogiul protagonistului acestui jubileu ,național", Marcel Reich-Ranicki afla răspunsul cel mai simplu, mai adevărat, mai convingător: în calitatea unui cititor care și-a regăsit în paginile cărților lui Thomas Mann, grijile, suferința dar și momentele de fericire...
Comemorare - Posteritatea lui Thomas Mann by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/11375_a_12700]
-
o modă vestimentară sau gesturile pe care le facem atunci cînd fumăm, întotdeauna la originea epidemiei trebuie căutat unul sau mai mulți indivizi privilegiați a căror atitudine este imitată pe loc de cei mulți. De pildă, reclamele TV avînd drept protagoniști vedetele sportive sau vip-urile mediatice apasă tocmai pe această pedală psihologică: înclinația omului de rînd de a imita vedeta. Din păcate, foarte puține vedete au darul de a exercita o influență dominantă și durabilă asupra mediului din care fac parte
Rețeta succesului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/11351_a_12676]
-
cu puține șanse de coagulare din pricina suspiciunii și a ostilității oficiale, acela care privea expresiile și atitudinile neconvenționale în accepțiunea strictă a cuvîntului. Exprimat mai mult individual decît ca o tendință largă și explicită, acest comportament artistic îi avea ca protagoniști de frunte pe Geta Brătescu, Ion Bitzan, Ion Grigorescu etc., în timp ce unii dintre pionierii săi, Paul Neagu, de pildă, sau Ștefan Bertalan, erau plecați deja de mai mulți ani din țară. III. Între derută și cristalizare O astfel de imagine
Arta românească de astăzi (o privire sumară) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11392_a_12717]
-
După eșecul revoluției, între pașoptiștii români aflați în exil conflictele s-au ținut lanț, fie între ,ambele clici, a lui Rosetti și șa luiț Eliad" (cum îi scria N. Bălcescu lui A.G. Golescu, la 24 martie 1849), fie între diverși protagoniști. Dar disputele nu aveau la bază atât rațiuni ideologice sau politice, cât financiare și conspiraționiste. Încălcarea regulilor conspirației și dezvăluirea înțelegerilor din cadrul societăților secrete pe care le frecventau au fost mereu între pașoptiști motiv de ceartă și chiar de dueluri
Din nou despre duelul la români by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11326_a_12651]
-
și șă-și asume răspunderea pentru întreținerea lui. ,Bellu refuzând - notează Mihai Dim. Sturdza -, avusese loc un duel încheiat fără rezultat și fără împăcare pe teren, deci și fără legalizarea statutului fetei". Duelul a avut loc în condițiile în care ambii protagoniști au fost mari demnitari în sfera justiției: procuror la Curtea de Apel (1851), în cazul lui Ștefan Bellu, și ministru al Justiției (1891), în cazul lui Nicolae Blaremberg.10 În 1888, Mihail Balș, descendent al cunoscutei familii boierești, l-a
Din nou despre duelul la români by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11326_a_12651]
-
Epoca". La o soirée în casa doamnei Zoe Sturdza, Vârnav și-a permis să-l contrazică ,cu insolență" pe Balș. Duelul s-a desfășurat într-un loc mai tainic, la Cimitirul Bellu. Balș a fost ușor rănit cu floreta, iar protagoniștii s-au împăcat ,pe teren" (,Voința Națională", 28 aug. 1888). Dueluri cu motivații ridicole au continuat și în primii ani ai secolului următor. În 1907, de pildă, în plină desfășurare a răscoalelor țărănești, deputatul de Prahova Anton A. Arion l-
Din nou despre duelul la români by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11326_a_12651]
-
XIX-lea, au avut loc mai multe dueluri mai deosebite, în care au fost implicați descendenți ai unor importante familii boierești din România: Racoviță, Filipescu, Lahovari, Văcărescu, Isvoreanu, Bibescu etc. Unele dueluri s-au încheiat tragic, cu moartea unuia dintre protagoniști. Luîndu-le în considerație și pe acestea, concluziile mele privind practica duelului la români (așa cum le-am consemnat în studiul anterior) se modifică într-o anumită măsură. Iancu Racoviță vs Ferdinand Lassalle (1864) Nu prea se știe faptul că în 1864
Din nou despre duelul la români by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11326_a_12651]
-
În primul rând, martorii n-au convenit ca lupta să continue doar ,jusqu'au premier sang", ci până când unul dintre dueliști ,va fi în imposibilitate de a continua lupta". Cu alte cuvinte, până la moartea sau rănirea gravă a unuia dintre protagoniști. În al doilea rând, locul de desfășurare a duelului nu a fost unul neutru. A fost aleasă sala de scrimă în care se antrena Filipescu, cu care acesta era deci foarte familiar. În fine, lungimea acestei săli era de doar
Din nou despre duelul la români by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11326_a_12651]
-
care reia pentru publicul larg, imprimare ce prelungește în timp și în spațiu, menirea ediției radiofonice. Magda Duțu în calitate de producător, Atila Vizauer în calitate de redactor, Patricia Prundea și Milica Creiniceanu, în calitate de regizor muzical și de studio, au însoțit cu credință echipa protagoniștilor acestui unic în felul său scenariu radiofonic, închinat memoriei uneia dintre cele mai pregnante personalități artistice ale artei românești, ale artei mondiale în secolul trecut.
Enescu - 50"... istorie și legendă" by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/11414_a_12739]
-
surprinzătoare prin ce face, și cum, prin voluptăți și insațietăți, prin continua agitație pe o temă cu variațiuni, prin inocența cu care privește același obiect ca și cînd l-ar vedea pentru prima oară, prin perversiunea cu care unul dintre protagoniști, fabricînd la vedere unul din chipurile pictate de Arcimboldo. Fără să rostească nici un cuvînt și conținîndu-le pe toate. O atmosferă stranie, de apatie de început de lume sau, dimpotrivă, apocaliptică, în care personajele se deplasează în grup, cu mișcări lente
Despre starea oamenilor sau cum tălmăcește Purcărete regizorul cuvîntul lui Rabelais by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13667_a_14992]
-
pe harta textului se complexifică, se diferențiază, capătă trup. Abia acum, din 1991 încoace, literatura lui Toussaint devine una cu adevărat de apartament. Cinismul se evaporă, privirea impasibilă este tulburată de senzații, modulată de sentimente. Dacă în Camera de baie protagonistul, plecat de acasă pe nepusă masă în Italia, acceptă impasibil vizita iubitei pentru ca, în final cu o nepăsare vecină cu cruzimea, să-i înfigă acesteia o săgeată în frunte, în timp ce juca darts, în ultimul roman, Faire l’amour, un el
De la nimic la ceva by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/13671_a_14996]
-
sugestia limpede televiziunea apare ca producător de angoasă cu titlul de succedaneu al morții, unul mult mai puțin malign și mai simpatic, o serie întreagă de microaventuri fac romanul savuros. Odiseea udatului plantelor de apartament la vecinii de deasupra locuinței protagonistului aceștia plecaseră în vacanță este delicioasă. Scrutînd istoria literaturii, însă, ea nu înseamnă decît o expandare și tematizare a apocalipsei dipterelor din Madame Bovary: "poți trata un subiect în aparență minimalist, minuscul, și să scrii o carte foarte mare." ...lîngă
De la nimic la ceva by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/13671_a_14996]
-
pasional în mijlocul lui Molloy) ar putea fi învinsă de foamea de autenticitate. Faire l’amour este un hibrid. Sticluța de acid clorhidric, mascota romanului, constituie simptomul apropierii dintre sardonicul nepăsător, "estet" al foarte-nou-romancierilor ( cînd acidul se află în relație cu protagonistul, aflat astfel mereu în pericol de autosuspendare) și cruzimea naturalistă, obscenă, a făcătorilor de senzații tari ( cînd o altă destinație a acidului se vădește a fi partenera protagonistului, o creatoare de modă senzuală și îndrăgostită), înregimentați în estetica imediatului visceral
De la nimic la ceva by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/13671_a_14996]
-
sardonicul nepăsător, "estet" al foarte-nou-romancierilor ( cînd acidul se află în relație cu protagonistul, aflat astfel mereu în pericol de autosuspendare) și cruzimea naturalistă, obscenă, a făcătorilor de senzații tari ( cînd o altă destinație a acidului se vădește a fi partenera protagonistului, o creatoare de modă senzuală și îndrăgostită), înregimentați în estetica imediatului visceral. * Jean-Philippe Toussaint este, pe urmele lui Robbe-Grillet de pildă, și cineast. Filmele sînt produse de sora lui. Și fotograf, amator, ce-i drept de unde probabil interesul crescut pentru
De la nimic la ceva by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/13671_a_14996]
-
mare) a românului Întîlnirea este întrecuta doar de ambițiile autoarei la nivelul construcției. Unghiurile din care este privită realitatea se succed cu repeziciune, naratorii se rotesc în permanență ( și, împreună cu ei, stilurile narative), timpurile narațiunii se amestecă în funcție de fluxul gîndirii protagonistului, savantul italian de origine română Manu Traian ( așa cum apare numele său în dosarele de urmărire informativa ale Securității). Mai mult decît atît, în multe situații autoarea pune în evidență contrastul dintre gîndurile intime ale personajelor și comportamentul lor public. Trecerea
Bricolaj cu sentimente by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13735_a_15060]
-
rock construită pe un text ce tocmai asta nu permite, un spectacol ce ține de anii '70 ca manieră, dar un spectacol kitsch care își anulează singur chiar și cele cîteva momente frumoase în sine (vezi finalul), un spectacol fără protagonist, fără nici o performanță actoricească, o montare după o rețetă și cu prea multe soluții regizorale vizibile. De asemenea, nici Mediterana de la Teatrul "Maria Filotti" din Brăila, în regia Cătălinei Buzoianu, n-ar fi figurat pentru simplul motiv că, deși se
Fin de siecle by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16597_a_17922]
-
parveniții politizați până-n unghii din administrație, fabrici privatizate sau turism. Limbajul tranziției, preluat masiv de o mass-media ea însăși mimetică, e la loc de cinste prin actualitate și aplomb. În această comedie a limbajului și a expresivității involuntare sunt prinși protagoniștii scenelor puse la cale de D. Hurubă, guralivi până la dezmăț, deliranți până la caricatură. Ei se poartă ca și cum ar avea mereu în față un microfon, simptom clar al unei psihopatologii de amplitudine națională. Fraza are marca autenticității, epica are ritm, tablourile
Umor negru pentru zile negre by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/16628_a_17953]
-
nu acceptă că cineva nu e de acord cu șeful și, fapt de o mare gravitate, îl bruschează și îl amenință pe acel cineva, pentru a-l face să tacă. Aș zice chiar că peremiștii locali au vrut să devină protagoniștii unui soi de clip electoral de avertisment împotriva celor care își mai permit să-l atace pe dl Vadim. Ei nu și-au găsit omul; Dinescu nu s-a pierdut cu firea înaintea lor, ci a tratat echipa de șoc
Atacul la Dinescu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16638_a_17963]
-
cu trenul de Sinișa Dragin, Pepe și Fifi de Dan Pița, Privește înainte cu mînie de Nicolae Mărgineanu, Stare de fapt de Stere Gulea și Terminus Paradis de Lucian Pintilie, desemnat cîștigător (simbolicul trofeu a fost preluat de Costel Cașcaval, protagonistul cu un spontan aport live!). În selecția maghiară, urmărită de un juriu românesc, s-au aflat maeștri și necunoscuți, cu producții de ultimă oră care ar merita să fie difuzate pe marile sau micile noastre ecrane (mai ales că partea
Senzor by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16652_a_17977]
-
aproximativ aceleași scopuri cu care Adrian Păunescu inventa glorii de o noapte pe vremea lui Ceaușescu. Pentru a trece neobservate, protestele, tăcerea sau refuzul personalităților culturii din perioada ceaușistă, iar mai nou, pentru a face o cultură neo-ceaușistă al cărei protagonist este Adrian Păunescu însuși. În ceea ce îl privește pe actorul Mihai Mălaimare, el e atît de bine privit în lumea teatrului, încît a fost nevoit să-și facă o trupă volantă, a așa-numitului Teatru Masca, trupă care nici după ce
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16637_a_17962]