7,014 matches
-
străin pe care o să-l accept deasupra capului! În mănăstire, fiecare viețuitor era proprietar de Dumnezeu. Jupânul stareț îi purta pistolul și cârja episcopală. El făcea și tot el desfăcea, de zicea doar cu privirea. Din ușa pivniței până la porțile raiului, cale dreaptă; pe unde trece Domnul, intra și taica. Părintele Visarion dormea cu registrele sub cap; fiecare cui avea număr de inventar, bon de consum pentru felia de pâine. Apa de ploaie curgea de pe biserică, prin burlane, apoi pe șanț
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
Celălalt, de-l porecleau frații "fitil" și asta nu pentru că îi plăcea să aprindă candele avea mâini aurite, aducea venit mânăstirii cât stupina și gaterul la un loc. Dumnezeu știe cât era partea leului. 58. Livada mânăstirii Fântânele, cuibul de rai pentru domnișoara Cătălina. Între 4 gutui bătrâni, un hamac marinăresc, peste hamac o pătură fină din păr de cămilă, peste pătură un cearșaf de atlas. Domnișoara avea obiceiul să se reculeagă în fiecare weekend de pe la 16 până la asfințitul soarelui. Trabucuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
vrei să desfaci lucrarea meșterului făurar într-o clipă? Dumnezeu, pentru diversitatea cerului, a modelat îngeri din fulgi de zăpadă, apoi, s-a bulgărit cu sfântul Petru până ce ghemotoacele albe și-au luat zborul. Dumnezeu, invidios, i-a alungat din rai într-o zi de ianuarie creaturile scutură aripile cât e iarna de lungă. Așteaptă, Petre, așteaptă! Din puful păpădiei nu poți să te ridici mai sus de intenția câmpiilor. Unde să vii? Verdeața și răcoarea promisă în cimitir nici măcar în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
tren, bilet și Dumnezeu cu mila. Gata, îmi ajunge, nu îmi mai murdăresc mâinile după cum îmi dictează baronul. La dracu și cu mânăstirea aia, cuib de derbedei, mai bine ardeau cu toții! Ceva interese erau la partid pentru acel colțișor de rai. Cătălina știe multe, multe am cules și eu despre ea. Ar fi cazul să umblu la sertar, trebuie să-mi iasă ceva verzișori din golănia asta. Ehei, baroane, baroane, cum scoți tu castanele din foc cu mâinile mele! Gata cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
în afara semnelor: bărbia căzută peste genunchi ca o secure peste un braț de vreascuri putrede; mâinile, picioarele înainte de furtună, Dumnezeu a împletit patru funii din nori și le-a legat parcă de un trunchi de copac, parcă de om; ochii raiul furnicilor, două mușuroaie negre acopereau câteva firimituri de lumină; buzele dâre de pământ în icoană; obrajii: S-au adâncit fântâni, mamă, acolo unde sărutul tău a însemnat izvor, la noapte o să plouă, mâine o să plouă, cealaltă viață o să plouă și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
diferență între o cochile goală de melc și o cumpănă de fântână: El a cerut apă și a primit furtună, eu rouă visez, Stăpâne, plouă cu cenușă peste Bârgău, de parcă un înger s-a jucat cu chibrituri prin livezile cerului. Raiul își scutură nimicul peste creștetul munților, Doamne. Nu am știut că și în grădinile tale e toamnă. I-a fost sete. Întunericul este mai mult decât asfințit de soare. Întunericul se lasă decupat de locuire precum pământul cimitirului, nici o unghie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
în plămânii bărbatului. El se mișcase la un moment dat și printr-o convulsie dădu afară apa care-i bloca respirația, apoi își deschise ochii, ca să vadă o frumusețe de fată în fața lui. -Spune-mi că visez și am ajuns în rai . -Nu, nu visezi. Eu sunt reală și mă bucur mult că te-am putut salva pe insula aceasta nelocuită de oameni. După ce-și mai reveni pescarul îi povesti fetei ce a pățit. Când pescuia ca și în alte zile
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
unul dintre ei, cunoscut component al grupului catolicilor, spuse, Aveți dreptate, domnule filozof, tocmai pentru asta existăm, pentru ca oamenii să-și trăiască toată viața cu frica În gât și, atunci când le sosește ceasul, să primească moartea ca pe o eliberare, Raiul, Raiul sau iadul, sau nimic, ceea ce se Întâmplă după moarte ne interesează mult mai puțin decât se crede În general, religia, domnule filozof, este o chestiune pământească, nu are nimic de-a face cu cerul, Nu asta ne-ați obișnuit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]
-
dintre ei, cunoscut component al grupului catolicilor, spuse, Aveți dreptate, domnule filozof, tocmai pentru asta existăm, pentru ca oamenii să-și trăiască toată viața cu frica În gât și, atunci când le sosește ceasul, să primească moartea ca pe o eliberare, Raiul, Raiul sau iadul, sau nimic, ceea ce se Întâmplă după moarte ne interesează mult mai puțin decât se crede În general, religia, domnule filozof, este o chestiune pământească, nu are nimic de-a face cu cerul, Nu asta ne-ați obișnuit să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]
-
dintre spoveditul care se retrăgea și următorul care Îngenunchea, mușcau dintr-un sendviș cu pui care avea să fie tot prânzul lor, În timp ce Își imaginau vag compensații la cină. Predicile aveau invariabil drept subiect tema morții ca poartă unică spre raiul ceresc, unde, se spunea, n-a intrat nimeni vreodată viu fiind, iar predicatorii, În zelul lor consolator, nu ezitau să recurgă la toate metodele celei mai Înalte retorici și la toate trucurile celei mai de jos doctrine ca să-i convingă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]
-
vânt de primăvară... Când, de sub frunze moarte, ies, la umbră, viorele, iar eu străbat huceagul des cu gândurile mele. Când strălucesc sub rouă grea cărări de soare pline, frumoasă ești, pădurea mea, și singură, ca mine... * F1: Primăvară, din ce rai nevisat de pământeni vii cu mândrul tău alai peste crânguri și poieni? F4: Pogorâtă pe pământ în mătăsuri lungi, de vânt, lași în urmă, pe câmpii, galbeni vii de păpădii, bălți albastre și-nsorite de omăt topit abia, și pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
-o clipă; un madrigal, o amintire a unei clipe viitoare, sau o poemă de iubire pe care voi citi-o, poate, atras de noaptea lor bizară, în ochii tăi cei mari și negri ca două guri de călimară... CORTINA ÎNTRE RAI ȘI ILINCA LUI DUDĂU Versiune scenică după romanul Minunile Sfântului Sisoe și Epilog Personaje (în ordinea intrării în scenă) Regizorul Dracul Sisoe Sf. Mavrichie Sf. Terentie Sf. Habacuc Sf. Pafnutie Sf. Farnachie Ilinca Baba Rada Baba Safta Baba Luța Baba
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
în nas!" Care parcă n-ar fi știut că putea acela să-i tot tragă la bobârnace, n-ar fi simțit nimic măcar de i-ar fi cârmit nasul din loc. MAVRICHIE: Acesta-i lucru hotărât. În grădina sfântă a Raiului nu se pomenește boală sau durere. Traiul celor preafericiți curge pururea lin, din cerul fără nori nu fulgeră niciodată. Pajiștile mereu verzi și cărările presărate cu nisip de aur n-au hopuri sau mușuroaie de care să te împiedici la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
că n-ai fost găsit vrednic să păstorești și sfinția ta niște binecredincioși? Și atunci încerci să-i smomești pe alții? Mărturisește și cere iertare! SISOE: Greu pricepi, Sfinte Terentie! Am vrut doar să-i dovedesc acestui cap necopt că raiul nu-i panoramă, să caște gura pe cele dealuri! Aici se cade să calci cu evlavie, privind cuviincios doar ceafa sfântului călăuzitor. Iară dacă cei aleși să dea ucenicilor învățătură nu se arată a fi ei învățați, apoi mai bine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
N-ați auzit vestea sfințiile voastre? HABACUC: Care veste? FARNACHIE: Ei nu, că sunteți tari de tot! Sisoe se pogoară pe pământ! Apără-l, măiculiță! PAFNUTIE: Cine ți-a spus? De unde știi? FARNACHIE: Păi dacă sfințiile voastre jucați țintarul... Tot raiul știe și vorbește. HABACUC: Nu se poate! FARNACHIE: Ba iaca se poate! Că s-a înfățișat la Tronul Luminii, și-atâta s-a rugat, și-atâta s-a milogit că s-a înduplecat Cel Prea-Milostiv și i-a dat slobozenie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
satului, de nu mai poate trece nici o muiere de răul lui... BABA LUȚA: Iară baba i-a murit anțărț, de Schimbarea la față... PITAC: Zice că-l cheamă Sisoe și că vine de-a dreptul din Rai. NIȚĂ: Vine din... raiul mâne-sa...! Las' c-ai să vezi acuși de unde vine și încotro o să-l îndrum. Acolo zici că-i sfântul? BABA SAFTA (către celelalte): Să știți, soro, c-o să fie nuntă... NIȚĂ (împinge ușa spre Sisoe, intră urmat de Pitac
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
oamenilor? SISOE: Învoirea mea e mai presus decât voi toți și decât mitropolia. Și împreună cu acea învoire am primit și dezlegare pentru a purcede pe pământ spre binele oamenilor, pogorându-mă cu hârzobul din Rai. NIȚĂ: Din Rai? Văzutu-l-a cineva Raiul cu ochii? Ia să nu-mi umbli mie cu balivernele astea, că eu nu-s muiere. Și să te cam cărăbănești urgent de la noi, dacă nu vrei să dai de dracu'! PITAC: Și acum și pururea... NIȚĂ: Auzi colo! Din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
glas, babă Fira? Ba să-și strângă catrafusele și s-o ia la drum... Auzit-ai sau ba, cuvioase? SISOE: Adevăr grăiesc ție, popo: pentru inima ta tireană, nu vei avea parte de bucuria și de lumina cea lină a Raiului! NIȚĂ: Mă mai și ameninți? Las' c-avem noi ac de cojocul tău! Hai, dascăle Pitac, hai la dom' jandarul. Și dacă nu ți-a plăcea cuvioșiei tale minunea ce are a-ți dovedi el, apoi nu mai sunt minuni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
fără grijă, că prilejuri de minuni se găsesc... S-a găsi și-un suflet de om să te grijească, să te spele, să te coase, să te hrănească, de nici nu-i băga se seamă că nu te afli în raiul sfinției tale. Dacă-mi dai slobozenie, vorbesc eu cu nepoata Ilinca, asta care te-a adus în spinare de la gârlă, că tot îi singurică cuc de când i-a murit bărbatul, mai an, într-o risipitură de mal. Îi vrednică la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
da' de-adevăratele, că altfel, cuvioase, am și eu minunile mele, care se cheamă 25 de trăgători la cinstitu-ți dos; și-apoi mai este o minune care se cheamă "cățeaua" nu știu dacă se cunoaște de ea acolo, în raiul de care spune baba Rada. Osebit de toate acestea, mai știu face și alte minuni, care de care mai de mirare, de-i zice "ia-mă, mamă!" după ce te-i întâlni cu ele... PITAC (încântat): Halal liturghie-i trage, așa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
cele adevărate și vrednică să strunească ea singură o ceată de cuvioși mai mare decât a Sfântului Pafnutie. Și să știi că Ilinca are un meșteșug de face niște sarmale cam cât cele mai mici smochine de la trapeza din mijlocul Raiului, care-mi pare cum nu se poate mai rău că n-am cum îți trimite și sfinției tale măcar câteva, să le cunoști gustul. Și ne bucurăm aici cu toții, și nănașul Dumitraș e om șugubăț, și Rada, și Safta, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
de mult: scrieți-mi de îndată că s-a întors... CORTINA CUPRINS Florin FAIFER-CUVÂNT ÎNAINTE 7 FĂT-FRUMOS DIN TEI (poveste obișnuită) 11 NĂZDRĂVĂNIILE LUI PREPELEAC 35 CUM DE S-A SUPĂRAT PRICINĂ-ÎMPĂRAT 95 SPECTACOL TOPÎRCEANU 145 BALADA AMINTIRII 147 ÎNTRE RAI ȘI ILINCA LUI DUDĂU 157 ÎNTOARCEREA DIN PUSTIU 195 1 Didascaliile din text sunt orientative. Regizorul va proceda cum va crede la tot ce nu ține de textul propriu-zis. ----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------1
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
bogată, parcă te linișteau după o zi infernală. Distanțele dintre mese erau potrivite astfel încât oamenii să nu stea înghesuiți, muzica de atmosferă se auzea în surdină și nimeni nu vorbea la celular. Pentru cineva care suferea de anxietate, locul era raiul pe pământ — un lucru bun mai ales în această seară, când Russell n-ar fi fost prea încântat dacă ea ar fi fost nemulțumită de alegerea mesei. Leigh se relaxă și mai mult după un pahar de pinot grigio și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
lângă ei. În mijloc este o biserică, iar lângă ea preoți și călugări, deci, pământul care a rodit sămânța înzecit și însutit. Pilda despre sămânța bună și neghina, o scenă foarte frumos realizată. În dreapta secerișul grâului adunat de îngeri în rai, iar în stânga al neghinei, care se aruncă în focul veșnic. Se remarcă mișcarea oamenilor care seceră și duc snopi etc. Iisus este reprezentat de două ori, în colțul din dreapta cu doi îngeri, și la mijloc, ținând câteva spice și un
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
mai vechi, cumpăna dreaptă cu faptele bune este mai grea, iar numărul drepților mai mare, ceea ce arată optimismul meșterilor și încrederea în posibilitatea de mântuire a creștinilor. După ce au trecut de judecată, sfinții, în 6 registre, se îndreaptă spre grădina raiului. Cei de jos, în prim plan, sunt redați în întregime, iar ceilalți alcătuiesc o mare de capete în partea corespunzătoare ușii de intrare în pronaos. După grupurile de sfinți este grădina raiului mărginită de zid. Intrarea este păzită de un
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]